Articole Le Raid

(2002)

Cursa

Interviu cu Lorant Deutsch

Cine sunteţi in „Le Raid”?

Tacchini, adevăratul ticălos al grupului. Nici unul nu este in stare sa o omoare pe Léonore de Segonzac, in afara de el. Din fericire, nu i se oferă ocazia pentru a-si dovedi „calitatile”, altfel ar fi in stare de orice.

Ce aveţi in comun cu Tacchini?

Nu sunt deloc un tip debusolat. Este mai degrabă un rol de compoziţie. Singurul lucru care ne leagă se refera la cunostintele in domeniul picturii.

De ce fel de antrenament aţi avut nevoie?

A fost o chestie destul de dura! Am avut nevoie de trei luni de pregătiri pentru a putea face cascadoriile pe care ni le cereau. M-am dus la gimnastica, am ridicat greutati, am făcut exerciţii cardio, schi, înot – acum înot ca un peste.

Care au fost cele mai mari riscuri pe care a trebuit sa le depasiti in timpul filmărilor?

Cam toate momentele au fost destul de riscante, mai ales cele din apa: a trebuit sa mă confrunt cu frica mea cea mai mare, de înec. Trebuia sa mă scufund timp de 30 de secunde in Mediterană. Temperatura apei era de 14s, adică eram inghetat tun, iar greutatea pe care trebuia sa o car era un sac galben plin cu plumb. La un moment dat, m-am panicat si am început sa mă zbat ca un nebun pentru a ajunge la suprafaţa. Si cum atunci când te panichezi nu mai înaintezi deloc, am cam rămas pe fundul apei pentru destul de mult timp.

Care a fost cel mai amuzant moment in timpul filmărilor?

In timp ce filmam la Arpajon, eram cam încurcat cu armata: trebuia sa plec pe 1 august si nu reuşisem sa mut data de incorporare. Eram chiar neliniştit, pentru ca trebuia sa încep lucrul la un alt film. Deci ne pregăteam sa plecam in Venezuela, eu mă întorceam pe 17 iulie, si după o luna eram obligat sa plec in armata. Si pe 1 iunie m-am trezit cu jandarmii care veneau sa mă ia de pe platou pentru a mă duce la cazarma…de fapt erau actori cărora Djamel le ceruse sa-mi joace o festa. M-am speriat destul de tare!

Ce v-a plăcut cel mai mult in timpul filmărilor?

Către sfarsit, in Venezuela, mi-au plăcut ultimele patru zile. Intre filmări, ne duceam la plaja. Nu mai aveam nimic de făcut, si ne-am dat seama ca eram in America Latina, in paradis.

Ce v-a lipsit cel mai mult in timpul filmărilor?

Totul. Toate lucrurile de care sunt legat. E bine sa pleci undeva, dar după sase luni te cam apuca dorul de casa.

Ce-aţi răspunde daca vi s-ar oferi şansa de a relua filmările?

Tinand seama de cerinţele fizice, m-as gândi de doua ori înainte de a accepta, dar in cele din urma m-as apuca de treaba.
Interviu cu Atmen Kelif Interviu cu Julien Courbey
jinglebells