Derek Jacobi

Actor clasic proeminent britanic din generatia lui Olivier , Derek Jacobi a fost numit cavaler din 1994 pentru serviciile aduse in teatru, de fapt, a fost a doua persoana care se bucura de onoarea de a detine doua titluri de cavaler, danez si englez (Olivier fiind prima persoana). Caracterizat ca o persoana modesta, Jacobi sa afirmat in centrul istoriei teatrului prin aspectul neinfricat si excentric al personajelor pe care le-a interpretat.

Jacobi sa nascut in Leytonstone, Londra, Anglia, singurul copil...

Actor clasic proeminent britanic din generatia lui Olivier , Derek Jacobi a fost numit cavaler din 1994 pentru serviciile aduse in teatru, de fapt, a fost a doua persoana care se bucura de onoarea de a detine doua titluri de cavaler, danez si englez (Olivier fiind prima persoana). Caracterizat ca o persoana modesta, Jacobi sa afirmat in centrul istoriei teatrului prin aspectul neinfricat si excentric al personajelor pe care le-a interpretat.

Jacobi sa nascut in Leytonstone, Londra, Anglia, singurul copil al lui Alfred George Jacobi, manager al unui magazin, si Daisy Gertrude Jacobi, secretara, ambii de origine germana. Interesul sau in teatru a inceput inca din tinerete. A debutat la virsta de 6 ani intr-o piesa de teatru productie locala "Printul si Swineherd". In tinerete a frecventat liceul la Leyton County si a facut parte din clubul de teatru al scolii ("The Players of Leyton").

Derek la interpretat pe Hamlet la Teatrul National de Tineret inainte de a primi diploma de liceu, si a obtinut o bursa la Universitatea din Cambridge, unde initial a studiat istoria inainte de a se concentra ulterior scenei teatrului. A avut rolul lui Edward II in 1960 in cadrul repertoriului de la Birmingham imediat dupa absolvirea colegiului. A creat o impresie imediata prin rolul lui Henry VIII (tot in 1960) unde a reusit sa capteze interesul lui Olivier insusi, care l-a luat de atunci pe talentatul actor sub aripa lui. Derek a devenit unul dintre cei 8 membrii fondatori ai "Olivier's National Theatre Company " si treptat a crescut ca statut prin interpretarile deosebite in "The Royal Hunt of the Sun," "Othello" (in rolul lui Cassio) si in "Hay Fever". De asemenea a avut aparitii in Festivalul de la Chichester si in cel de la Old Vic.

Olivier l-a ajutat pe Derek pentru ca acesta sa debuteze in primul sau film, a recreat rolul lui Cassio in aclamata versiune cinematografica Othello(1965) a lui Olivier. Olivier la distribuit apoi pe Derek in filmul sau Trei Surori (1970) dupa Cehov. La televiziune Derek a jucat rolul lui Don John in Much Ado About Nothingh (1967) alaturi de Maggie Smith si sotul acesteia Robert Stephens; Derek jucand acest rol mai devreme la festivalul Chichester din 1965. Dupa 8 ani petrecuti la teatrul National, care au inclus roluri cum ar fi Touchstone in "As You Like It", Jacobi a parasit compania in 1971. el si-a continuat dominarea prin roluri ca Ivanov, Richard III, Pericles si Orestes (in "Electra"), insa progresul sau se va datora mai ales aparitilor la TV. Continua pe cont propriu printr-o munca asidua jucand in " Man of Straw"(1972), "The Strauss Family"(1972) si in special in seriile "The Pallisers"(1974) in care joaca rolul Lordului Fawn, maiestria lui Derek a fost pusa in evidenta cel mai bine in seria de la BBC "I Claudius" (1976). Rolul sau ca Imparatul Claudius a fost considerata o lucrare de geniu si a castigat printre alte onoruri si premiul BAFTA.

A jucat deasemenea in "The Day of the Jackal"(1973) si "The Odessa File"(1974), filme care au fost plasate in a 3-a parte a carierei sale. Participare in continuare la TV, a ilustrat statutul sau de imagine clasica. Derek a luat rolul sau de Hamlet intr-un turneu mondial de succes in intreaga Anglie, Egipt, Suedia, Australia, Japonia si China; in unele dintre acestea a fost primul actor care a interpretat rolul in engleza. S-a bucurat de o audienta TV deosebita in Regele Richard al II-lea (1978) si desigur in Hamlet, Printul Danemarcei(1980).

Dupa debutul pe Broadwayin "The Suicide" in 1980, cariera lui Derek a suferit 2 ani de trac. El a revenit cu toate acestea, in turneu cu Royal Shakespeare Company (1982-1985) cu citeva rezultate premiate. in aceasta perioada el a reusit sa stringa premiul Broadway Tony pentru rolul Benedick in "Much Ado about Nothing"; cistigat si ravnit de Olivier, Drama League si Helen Hayes premii pentru rolul Cyrano de Bergerac; si a fost aclamat pentru rolul Prospero in "The Tempest" si Peer Gynt. In 1986, in cele din urma a debutat in "Breaking the Code" pentru care a castigat un nou trofeu Helen Hayes; acesta fiind apoi adus pe Broadway.

In perioada 80 - 90, a jucat in roluri istorice ca Lord Byron, Edmund Kean si Thomas Becket. La televiziune a gasit un succes rasunator (si o nominalizare la Emmy) in rolul lui Adolf Hitler in "Inside the Third Reich"(1982), si in final a luat acest Emmy in drama din al doilea razboi mondial intitulata "Hallmark Hall of Fame: The Tenth Man" (1988). A castigat al doilea Emmy la care de altfel nu se astepta dovedindu-si calitatile intr-un episod din "Frasier" (prima sa performanta la televiziunea Americana), unde a jucat si controversatul actor Shakespearianul Jackson Hedley.

Kenneth Branagh a fost in mare masura influentat de mentorul Jacobi iar asocierea lor includ filmele Henry V (1989), Dead Again(1991), si Hamlet(1996), mai tarziu jucand Claudius in Branagh's Great Dane. Derek a jucat in regia lui Branagh si ca actor la Renaissance Theatre Company filmul "Hamlet". In 1990 Derek se reintoarce la Festivalul Chichester, de data aceasta ca director artistic, si a facut o reprezentatie deosebita in "Uncle Vanya" (1996).

S-a remarcat deasemenea in rolurile pictorului Francis Bacon din filmul "LoveIs the Devil: Study for a Portrait of Francis Bacon(1998)", si superba performanta din teatru ca Friedrich Schiller "Don Carlos" si in "A Voyage Round My Father" (2006).

Timp de 27 de ani cel care i-a fost alaturi a fost actorul Richard Clifford, parteneriat legalizat in martie 2006. Alaturi de Clifford, Jacobi a jucat in Little Dorrit(1988), Henry V(1989), si in veriunea TV din Cyrano de Bergerac(1985).