Cronică: Judecătorul sadomasochist

de Ştefan Dobroiu in 7 Iun 2011

Citeşte şi

Citeşte toată corespondenţa de la TIFF 2011

Scanează QR codul alăturat cu smartphone-ul tău şi află programul festivalului!

Vezi instrucţiuni!

Mai mult decât un film inspirat din fapte reale sau un film social, Judecătorul sadomasochist este o poveste de dragoste care arată cât de departe poate merge cineva pentru a-şi face partenerul fericit. La un moment dat în timpul acestei producţii belgiene te gândeşti la marile poveşti de dragoste ale literaturii în care protagoniştii sunt în stare să meargă până la capătul lumii pentru a fi alături de cel drag. Dar dacă acest voiaj fantastic trebuie făcut la capătul propriilor temeri, nesiguranţe, rezerve şi prejudecăţi, la o distanţă ca de la cer la Pământ faţă de familiara zonă de confort?

Gene Bervoets şi Veerle Dobbelaere sunt Koen şi Magda Allegaerdts, doi soţi aflaţi în pragul împlinirii a 15 ani de la căsătorie. Şomeră de câteva luni, Magda se luptă cu o depresie atroce şi într-o răbufnire în care-i cere soţului divorţul îi spune şi cel mai întunecat secret al ei: este atrasă de sadomasochism, dar nu a îndrăznit niciodată să-şi exploreze această latură atât de condamnată de societate. Pentru a-şi salva mariajul, Koen trece peste rezerve (şi sfaturile şefului său, care-i subliniază că biciul, cătuşele şi ceara încinsă nu se potrivesc cu roba de judecător) şi se aruncă, mai întâi cu reticenţă, apoi cu resemnare, în lumea SM a Antwerp-ului.

Din fericire, Tied Together (cât de simpatic este titlul în limba engleză al filmului) nu se mulţumeşte doar cu partea scandaloasă a cazului Allegaerdts, ci explorează şi dedesubturile masochismului. Dacă te-ai întrebat vreodată cum este posibil ca anumite persoane să simtă plăcere în durere, iată că ai mari şanse ca acum să primeşti şi răspunsurile de la acest film, ale cărui deschidere şi lipsă de prejudecaţi dau naştere şi unor scene extreme (de unde şi eticheta de nerecomandat minorilor), fără să creeze un disconfort prea mare spectatorului matur.

Chiar dacă s-ar mai fi putut umbla la scenariu pe alocuri simplist şi scenografie, Bervoets şi Dobbelaere dau suficientă carne personajelor lor pentru ca Judecătorul sadomasochist să stea în picioare. Spectatorul mai exigent îi va reproşa regizorului şi scenaristului Erik Lamens finalul tăiat prea din scurt, care privează publicul de răspunsuri la întrebări legitime: ce efect a avut scandalul asupra societăţii belgiene? Ce efect a avut pe termen lung asupra vieţii protagoniştilor? Pare că Lamens a rămas brusc fără material şi a fost nevoit să pună punct înaintea unui obligatoriu "paragraf" final, lăsându-şi protagoniştii de izbelişte în uşa unui mic apartament din Antwerp.

Dacă nu ai văzut filmul luni, îţi poţi lua bilet la reluarea programată pentru joi, 9 iunie, ora 22.45, la Odeon Cineplex - sala 5.

Taguri: festival:tiff 2011, SM-rechter, Gene Bervoets, Veerle Dobbelaere, Erik Lamens

Părerea ta

Spune-ţi părerea

xerses pe 7 iunie 2011 13:29

Da, merita "investigat".

zeno.marin pe 7 iunie 2011 18:58

Interesant articol si probabil la fel si filmul... Vorba lui xerses, merita intr-adevar incercat...

Filmul ma duce cu gandul la un banc sec:
- Masochista infierbantata ii spune sadicului: "Hai sadicule, zgarie-ma! musca-ma, loveste-ma!!"
- Sadicul - ".....NU!" }:-p