Articole Mona Lisa Smile

(2003)

Zâmbet de Mona Lisa

Cea mai buna si cea mai desteapta

Pentru a o înfãtisa pe Katherine, scenaristii au vrut o actritã care sã fie carismaticã, inteligentã si vulnerabilã. „Asa cã ne-am gândit la cea mai bunã actritã a perioadei noastre”, spune Konner. „Julia Roberts, care are si inteligenta si spiritualitatea deosebitã pe care le solicitã rolul.”

Scenaristii au spus povestea Mona Lisa Smile lui Deborah Schindler, presedintã a Red Om Films care o reprezintã pe Roberts si partenerei ei în productie Elaine Goldsmith-Thomas de la Studiourile Revolution (ea a reprezentat-o înainte pe Roberts când era agent la ICM). „Dupã ce am lucrat cu Julia Roberts timp de 15 ani, am crezut cã am auzit toate ideile bune, dar aceasta a fost cu adevãrat specialã”, spune Thomas.


De-a lungul anului urmãtor, Thomas si Schindler au lucrat îndeaproape cu Konner si cu Rosenthal în elaborarea scenariului pentru Mona Lisa Smile. „Elaine a fost lumina noastrã cãlãuzitoare”, admite Konner. „Fãrã entuziasmul, contributia si suportul ei, acest film nu ar fi fost posibil de realizat.”

„Presedintele Studioului Revolution, Joe Roth, a vãzut imediat potentialul povestirii”, spune Thomas. „Cred cã atunci când a auzit ideea, a înteles ce poate reprezenta. De aceea e Joe atât de incredibil. Te lasã sã sari în piscinã. Dacã ai nevoie de ajutor, e alãturi de tine. Altfel, în general te lasã sã înoti de unul singur.”


Ca primã alegere dintre regizorii potentiali pentru Mona Lisa Smile a fost regizorul britanic Mike Newell, care a demonstrat de-a lungul anilor o pricepere si o adaptabilitate la o mare varietate de teme de la drama curajoasã Donnie Brasco la incredibil de romantica si amuzanta productie Four Weddings and a Funeral.

Newell a fost atras de explorarea unui timp si spatiu în care rebeliunea si individualitatea erau respinse, cu toate acestea semintele schimbãrii prinseserã deja rãdãcini.

Newell a fost de acord cã Roberts este alegerea perfectã pentru Katherine Watson deoarece „are o relatie intimã cu spectatorii. Ei simt foarte puternic cã o cunosc, si o plac. Am stiut cã ar fi interesant pentru ea sã încerce un personaj precum Katherine, o profesoarã si o femeie cu o viatã dedicatã spiritului.”

Roberts a fost de acord cu proiectul la scurt timp dupã ce Newell a fost angajat. Este o mare admiratoare a activitãtii lui, în special Four Weddings and a Funeral si o altã poveste de dragoste, Enchanted April. Mai mult decât atractia fatã de Katherine datoritã faptului cã este profesoarã, Roberts a vãzut-o ca pe o persoanã care se luptã cu solemnul Wellesley din anii 1950. „Pentru anii 50, ideile ei erau evoluate”, spune Roberts, care a dorit sã devinã profesoarã înainte de a aborda actoria.

Confirmarea locului femeilor, totusi, se aplicã si prezentului, si nu doar pentru femei, insistã Roberts. „La bazã, filmul vorbeste despre lupta individului- bãrbat sau femeie. Si unul si celalalt încearcã sã-si gãseascã locul potrivit în viatã, în care pot face cât mai multe si pot fi cei mai buni.”

Pe lângã personajul central ,Katherine, Mona Lisa Smile se laudã cu o distributie substantialã pentru tinerele actrite. „Se întâmplã atât de rar sã gãsesti atât de multe roluri bune pentru femei într-un film, în special pentru femei tinere”, spune Newell. „Fiecare dintre aceste roluri a fost o piatrã rarã. Au continut comedie, luptã si chiar si o mare tristete. Si toate s-au combinat între ele pentru a crea un tablou minunat al feminitãtii din acea perioadã.”

Pentru a obtine o imagine completã a acelei perioade, Konner si Rosenthal au intervievat studente care au continuat o carierã deosebitã, ca si femei care au renuntat pentru a se cãsãtori. Au cercetat cu atentie arhivele Wellesley. Într-o publicatie au gãsit fotografii ale câtorva tinere studente care i-au impresionat atât de mult, încât au fãcut o copie a portretelor lor si le-au prins în perete pentru inspiratie creatoare în timpul procesului de elaboare. „Am creat povesti care sã se potriveascã cu fiecare dintre fotografii”, spune Rosenthal, „începând cu Betty Warren (Dunst), redactorul ziarului scolii care pãrãseste scoala pentru a se cãsãtori, primul pas cãtre viata perfectã care îi fusese promisã de mama ei.”

Kirsten Dunst, care avea 20 de ani când a preluat rolul- aceeasi vârstã ca Betty- este deja o veteranã a Hollywood-ului, interpretând roluri în filme ca recenta productie de mare succes a Columbia Pictures Spider-Man® si continuarea sa mult asteptatã.

„Betty este genul de rol pe care nu l-as fi jucat înainte”, spune Dunst. „A fost atât de amuzant sã interpretez rolul scorpiei. Betty este atât de crispatã, atât de limitatã. Nu pune la îndoialã nimic. Si imediatã ce este provocatã de cineva, îi închide gura urgent.”

„Ceea ce a atras-o de fapt pe Dunst a fost totusi plurivalenta personajului. „Este rea cu oamenii, în special cu Katherine, dar din cauzã cã este atât de nefericitã”, spune ea. „Îsi doreste cu disperare sã fie iubitã.”

Ea provine din acelasi mediu social ca si Betty, însã colega ei de camerã si sefa de promotie Joan Brandwyn are o reactie complet diferitã fatã de provocãrile intelectuale prezentate de profesoara de istoria artei. Este pe punctul de a se logodi, dar încurajatã de Katherine, decide sã se înscrie totusi la drept.

Întruparea farmecului si curiozitãtii intelectuale a lui Joan a reprezentat o sarcinã pentru care Goldsmith-Thomas au considerat-o pe Julia Stiles (Save the Last Dance si Ten Things I Hate About You) drept candidata perfectã. „Julia s-a nãscut sã interpreteze un personaj din anii ’50”, spune Thomas. „Are înfãtisarea perfectã, este frumoasã, echilibratã, rezervatã încât îti taie rãsuflarea.”

A existat un element surprizã minunat în personajul lui Joan, spune Stiles. Desi nu este extrovertitã si demonstrativã ca celelalte fete, are o bazã solidã. Stiles o comparã cu „un porumbel lent care câstigã cursa. Nimeni nu stie ce sã facã cu ea din cauzã cã este atât de ascultãtoare. Dar dovedeste cã este puternicã si independentã mental prin modalitãti surprinzãtoare.”

Realizatorii filmului au distribuit-o pe Maggie Gyllenhaal, apreciatã pentru rolul din recenta productie Secretary, pentru a o interpreta pe Giselle Levy, o studentã sofisticatã care îsi socheazã colegele prin numeroasele relatii amoroase în perioada în care un astfel de comportament era considerat scandalos. Când Katherine vine sã predea la Wellesley, Giselle este fascinatã. „Cãuta cu disperare un anumit tip de validare a sentimentelor ei neortodoxe si Katherine este prezentã pentru a aproba felul ei diferit de a fi si a spune cã este în regulã”, observã Gyllenhaal.

Problema esentialã a lui Giselle, asa cum vede Gyllenhaal, nu este comportamentul ei, ci felul în care acesta este judecat de colegele ei si de societate în general.

În distributia pentru rolul Connie Baker, o studentã din Midwest cu bursã la Wellesley, realizatorii filmului au fost foarte impresionati de Ginnifer Goodwin, care apare în serialul de televiziune Ed. „Uitã-te la fata ei”, spune producãtoarea Deborah Schindler. „Aratã de parcã ar veni direct din anii ’50. Personalitatea ei este magicã.”

Desi are multe avantaje în viatã, Connie este întunecatã de nesigurantã, dupã Goodwin. „Crede cã nu este frumoasã, talentatã sau desteaptã”, spune Goodwin. „Tot ce are sunt celelalte fete si acest lucru este atât de important pentru ea, încât le permite sã o trateze ca pe un sac de box.”

La putin timp dupã ce a câstigat un Oscar pentru rolul Lee Krasner în Pollock al lui Ed Harris, Marcia Gay Harden s-a alãturat echipei de la Mona Lisa Smile pentru a interpreta un tip feminin foarte diferit din anii 1950. Nancy Abbey predã conversatie, elocintã si etichetã la Wellesley. Realizatorii filmului au fost atât de impresionati de interpretarea personajului incat „ne-am modificat programul pentru a o putea aduce la noi”, îsi aminteste Goldsmith- Thomas.

„Din anumite puncte de vedere, Nancy îmi aminteste de mama”, spune Harden. Mama mea este o adevãratã doamnã din Dallas si a fost crescutã conform moralei, valorilor si etichetei predate tinerelor femei din anii ’50. Cu toate acestea, este de o mare fermitate si tenacitate. Nancy încearcã din rãsputeri sã fie o reprezentantã a ceea ce considerã a fi o femeie, ceea ce este ’pur si simplu încântãtor’.
Sinopsis O generatie care inspira
jinglebells