Articole Letters to Juliet

Aicea, în Verona-ncântătoare,
A două neamuri mândre veche ură
A izbucnit din nou...
William Shakespeare, Romeo și Julieta, Prolog

Din punctul de vedere al veridicității, dacă Romeo și Julieta sunt reali și dacă sunt din Verona, au devenit fapte irelevante, dat fiind că Verona este cunoscută ca fiind locul în care Shakespeare a plasat acțiunea piesei de teatru. Jumătate de milion de turiști vin în orașul din nordul Italiei special pentru a vizita curtea în care scrisorile de dragoste sunt depuse pe zidul de piatră; pentru a sta în balconul Julietei și pentru a se poza lângă statuia din bronz a acesteia (cu sânul drept șlefuit, conform tradiției de a-l atinge pentru a avea noroc). Producția filmului Scrisori către Julieta a început pe 25 iunie 2009, în Verona, care (alături de Roma, Florența și Veneția) este unul dintre cele mai vizitate orașe din Italia.

,,Ceea ce face ca această tradiție să fie atât de frumoasă (cea a curții) și iubită, în general, este că toată lumea vrea să creadă în ea", spune regizorul Gary Winick. Din anul 1930, Julieta a primit mii de scrisori din toată lumea. Uneori, scrisorile sunt adresate pur și simplu ,,Julietei din Verona", dar toate ajung la destinație - Clubul Julietei, în care lucrează numai voluntari. Și toate scrisorile primesc un răspuns, uneori cu ajutorul translatorilor.

Ideea filmului a luat avânt când producătoarele Caroline Kaplan și Ellen Barkin s-au arătat interesate de un album al lui Elvis Costello, ,,The Juliet Letters", care povestește cum află un cuplu despre fenomenul care avea loc în Verona. Curând după aceea, au descoperit cartea ,,Letters to Juliet: Celebrating Shakespeare’s Greatest Heroine, the Magical City of Verona and The Power of Love" a surorilor Lise și Ceil Friedman.
,,Totul părea o idee foarte frumoasă și romantică, și, explorând subiectul mai mult, am atins apogeul cu faptul că Gary avea să fie regizor, și atunci totul a prins foarte repede contur", spune Kaplan.
,,Ce mi se pare mie cel mai interesant, mai complicat și universal este materialul care are de-a face cu relațiile și cu sentimentele oamenilor", spune Winick.

,,Pentru o parte dintre oameni, viața înseamnă o tablă de șah, iar ei se află pe un pătrățel, mutându-se pe altul numai datorită circumstanțelor. Dar imaginați-vă cum ar fi să vă schimbați viața numai pe baza curajului, înaintând fără să fiți împinși de la spate!", adaugă Winick.
,,Sensibilitatea lui Gary este ținta acestui film, care este un film despre dragoste în cel mai propriu sens al termenului", spune producătorul Mark Canton. ,,Se referă la un aspect intrinsec al ființei umane: este greu să fugi de ceea ce-ți dictează inima și, uneori, este greu să fugi spre ce-ți spune inima."

Filmul demonstrează, printre altele, că filmele reprezintă limbajul universal: cele cinci vedete ale filmului sunt din cinci țări diferite: Seyfried (Statele Unite), Redgrave (Marea Britanie), Egan (Australia), Bernal (Mexic) și Nero (Italia).
După succesul de casă al filmului Mamma Mia și după serialul Big Love, Amanda Seyfried s-a impus ca actriță, dar nu mai avusese niciodată rolul principal într-un film, nu mai avusese ocazia să apară în aproape toate scenele. ,,Filmul stă pe umerii ei", spune Winick. ,,Este luminoasă pe ecran, dar se confruntă cu două călătorii: găsirea mamei ei, adică Vanessa, și găsirea iubirii adevărate, care, spre surpriza ei, nu este Victor."
,,Este profundă, amuzantă și merg multe rotițe în spatele ochilor ei uluitori", spune Winick.

,,Când am citit scenariul și mi-am dat seama că apar în fiecare scenă, m-am gândit că va fi mult de muncă, dar am fost încântată că voi intra în contact cu membrii distribuției și ai echipei de producție. Îmi place să socializez, așa că a fost în primă fază o binecuvântare și apoi un blestem la finalul filmului, când eram pur și simplu epuizată", afirmă Seyfried.
,,Nu-ți trebuie un simț de pătrundere prea mare ca să-ți dai seama că Vanessa Redgrave ar fi nemaipomenită pentru rol", spune Winick. ,,Este fantastică în tot ce face. Directorul nostru de casting (Ellen Lewis) spune mereu: Iei actorul care va ridica ștacheta și va trage după sine nivelul filmului. Așa s-a întâmplat și în cazul filmului acestuia și asta, datorită Vanessei."
,,Dacă urmează să apari pe ecran alături de Vanessa Redgrave, ai face bine să dai tot ce poți", spune Mark Canton. ,,Pentru că ea vine devreme, pleacă târziu, știe și replicile ei și pe ale tale."

Pentru Seyfried, orice teamă legată de faptul că juca în atâtea scene alături de o legendă a filmului a dispărut repede. ,,Nimic nu este prea greu pentru ea (Vanessa). Este atât de deșteaptă, de implicată și de naturală în fața camerei, încât te relaxezi imediat în prezența ei."
Talentatul Gael Garcia Bernal îl interpretează pe iubitul ei, Victor. ,,Este un rol așa cum n-am mai jucat până acum. Victor este foarte comun, adoră mâncarea și vrea să împărtășească asta cu prietena lui, Sophie", spune Garcia Bernal.

,,Problema la Sophie și la Victor este că nu sunt pe aceeași lungime de undă", spune Seyfried. ,,Țin unul la celălalt și se iubesc, dar nu se înțeleg. Victor este îndrăgostit de restaurant și de visul lui. Pe de altă parte, Sophie și Charlie se înțeleg pentru că ea vede într-o lumină nouă ce înseamnă o relație."
Cea mai grea sarcină în realizarea castingului a fost căutarea unui actor care să-l interpreteze pe Charlie, cineva care să-l poată interpreta pe nepotul lui Redgrave și care să fie credibil în rolul celui care o face pe Sophie să se gândească de două ori în privința viitorului ei.
,,Aducerea lui Chris a fost o intervenție divină și ne-am oprit asupra lui destul de târziu", explică Caroline Kaplan. ,,Castingul este probabil cea mai dificilă parte a realizării unui film, dar, când funcționează, este magic."

,,În fine, ajungem la momentul în care doi actori sunt în aceeași încăpere și interacționează. Îți dai seama imediat dacă apare acea scânteie", spune Winick. ,,Noi am făcut audiții pentru găsirea actorului care să-l interpreteze pe Charlie în New York și în Londra, și am avut mult de muncă până să ajungem la Chris Egan."
La polul opus, alegerea actorului potrivit pentru rolul lui Lorenzo, iubirea pierdută a lui Claire, a fost mult mai simplă pentru cineaști. ,,Pe lângă faptul că este căsătorit cu Vanessa, Franco Nero este un actor nemaipomenit, și captarea momentului în care cei doi se regăsesc după 50 de ani... ar fi greu de creat cu altcineva decât Franco Nero. Iar faptul că și el și personajul său sunt italieni, iar noi filmam în Italia, a contribuit la perfecțiune", explică Winick.
Perechea s-a cunoscut în Camelot, în 1966, când regizorul Joshua Logan i-a distribuit pe cei doi actori.

,,Cred că Vanessa este cea mai bună actriță pe care am văzut-o vreodată. Chiar dacă sunt soțul ei, nu sunt vorbele mele, ci ale lui Tennessee Williams și ale lui Arthur Miller, iar eu sunt de acord cu ei", spune Nero. ,,Am lucrat alături de ea de vreo zece ori în mai bine de 43 de ani, iar talentul ei este un dar care îi uluiește pe regizori."
Pentru Winick, faptul că avea acea legătură specială între Redgrave și Franco a fost important, dar faptul că au filmat în Italia și că au avut un actor italian pe platou a ajutat la generarea sentimentului ,,că este exact ceea ce trebuie". Pe lângă actorii principali, Winick a umplut restul filmului cu actori italieni. Toate aceste ,,secretare ale Julietei" au fost distribuite în Italia.

,,Îmi amintesc cartea Fellini Faces (regizorul italian Federico Fellini), care are niște portrete impresionante ale actorilor italieni din aceste roluri, iar scopul meu a fost să am aceste chipuri nemaipomenite, care ar ridica imediat rolul secretarelor. Avem la dispoziție întreaga gamă de actori, de la rapitoarea Luisa Raneri (Isabella din film) la celebra Luisa DeSantis (care o interpretează pe Angelina).
,,Oricum, le-am distribuit pe aceste femei frumoase și am făcut o repetiție cu ele. M-a uimit câtă energie aduceau când erau împreună și nu m-am putut gândi decât că aș fi vrut să se filmeze atunci", își amintește Winick despre preproducție.

Odată distribuția completă, la începutul lui iunie, atenția s-a concentrat acum asupra logisticii pentru realizarea filmului și, mai ales, asupra încercării de a obține ceva ce se credea imposibil: ca orașul Verona să închidă principalul punct de atracție, casa Julietei, timp de două zile, pentru a permite realizarea filmărilor în curte. A fost nevoie de aproape trei luni de negocieri cu orașul și de multă putere de convingere pentru a-i face să înțeleagă că turismul va beneficia pe termen lung de pe urma celor două zile de durere (adică închiderea curții pentru turiști).

Scenograful Stuart Wurtzel a făcut modificări (intrarea în curte era un zid alb, acoperit de graffiti) acoperind zidul cu un fals strat de cărămizi și de coloane care îl făcea mai puțin ,,turistic", dar mai reprezentativ pentru vremea Julietei.
,,Culorile Italiei sunt culorile pământului și ale frumuseții lui din toate punctele de vedere, așa că instinctul meu a fost să le atenuez, ca să nu intervină în poveste", spune Wurtzel.
Prima grijă a lui Winick a fost să se asigure că ,,nu creau o ilustrată a Italiei în care fundalul superb să devină prim-plan."
,,Câtă vreme ne dădeam seama (Wurtzel și directorul de imagine Marco Pontecorvo) că valoarea acestui film stă în realismul aspectului emoțional, frumusețea imaginilor doar ajuta povestea, nu o domina", explică Winick.

Celelalte locații din jurul Veronei au inclus proprietatea spectaculoasă Villa Arvedi (pentru scena în care Claire cunoaște unul dintre nenumărații ,,Lorenzo"), sătucul Soave (celebru pentru vinul alb de aici), care avea un aspect specific sud-italian, precum și o scenă hotărâtoare în care Sophie se plimbă pe străzile Veronei, prin fața arenei vechi de 2000 de ani, casa mai multor spectacole de operă celebre în lume.

Echipa de producție a călătorit și la lacul Garda (unul dintre cele trei lacuri faimoase din nordul Italiei) înainte de a muta producția în sud, la Siena. De acolo, filmările s-au făcut numai în Toscana și, timp de zece zile, în viile Argiano (la o oră în sudul Sienei), unde este produs celebrul vin Brunello.
Două zile s-a stat în străvechiul oraș Siena, printre străduțele înguste care duc spre istorica Piazza del Campo, unde producția a ,,furat" câteva imagini cu Sophie și Charlie traversând piața în timp ce mii de turiști erau prea preocupați de împrejurimi ca să observe camera de filmat.

Hotelul Borgo Scopeto, fostă proprietate de familie timp de secole, a fost folosit pentru scenele de interior și de exterior ale hotelului în care au stat Sophie și Charlie în excursia lor în Toscana. Cuibărit între vii și livezi de măslini, la aproximativ 20 de minute de Siena, hotelul a încheiat partea italiană a filmului, pe 13 august, 2009. A doua zi, actorii și echipa de producție principală au plecat spre New York, pentru patru zile de filmare. Bryant Park și Times Square a fost două dintre locurile-cheie, iar restaurantul lui Victor a fost plasat într-o clădire goală din SoHo.

,,Sunt anumite filme în care locurile devin personaje", spune Winick. ,,Crescând în New York, cu filmele lui Woody Allen, chiar simți lucrul ăsta. Și eu simt același lucru în privința acestui film și a Italiei. Dacă poți recrea orice oricând, Italia îți intră pe sub piele și reiese în interpretări, în culorile pământului și ale clădirilor. Nicăieri nu mai găsești așa ceva."

Christopher Egan nu întâmpinat nicio problemă când a trebuit să intre în atmosfera italienească. ,,Eu și Amanda filmam o scenă într-o cafenea din Siena, mâncam o înghețată, iar apoi, în restul zilei, am filmat scene în care ne plimbam prin oraș și, deși filmam mai multe duble și eram înconjurați de o echipă numeroasă, atmosfera tot romantică era. Peisajele și limba încep să-ți domine simțurile."
,,Este cea mai frumoasă regiune", spune Redgrave. ,,Italia pe care o știam eu de când eram mica cam dispărut, iar majoritatea turiștilor se duc cam în aceleași regiuni, dar cred că filmul le va arăta puțin mai mult decât credeau că înseamnă Italia. "