Articole I, Robot

Ideea filmului I, Robot / Eu, Robotul s-a nascut in urma cu mai mult de zece ani, când scenaristul Jeff Vintar a scris un scenariu intitulat “Hardwired,” având ca tema o crima misterioasa si posibilitatea ca aceasta sa fi fost comisa de un robot. Twentieth Century Fox a achizitionat scenariul si l-a ales pe regizorul Alex Proyas. La inceputul anului 2000, Vintar s-a deplasat in Australia pentru a incepe proiectul impreuna cu Proyas, o colaborare care a durat mai mult de 2 ani.

Intre timp, compania de productie Davis Entertainment a achizitionat drepturile pentru a ecraniza ciclul I, Robot al lui Isaac Asimov. Proyas a refacut scenariul, incluzând elemente din ambele povestiri, deoarece era evident ca ideile lui Asimov se potriveau de minune cu povestea crimei misterioase create de Vintar.

Societatea anului 2035 se conduce dupa cele 3 legi ale roboticii enuntate de Asimov: 1. Un robot nu are voie sa raneasca o fiinta umana, sau, prin abtinere, sa permita aceasta; 2. Un robot trebuie sa se supuna ordinelor date de fiintele umane, cu exceptia acelora care ar intra in conflict cu prima lege; 3. Un robot trebuie sa isi protejeze propria integritate atâta timp cât o asemenea actiune nu intra in conflict cu prima sau a doua lege.

Regizorul Alex Proyas a indragit scrierile lui Asimov inca din copilarie. „Pe la vârsta de zece ani, am inceput sa citesc o mutime de science-fiction; Asimov a fost unul dintre autorii mei preferati. I, Robot mi s-a parut perfecta pentru a fi transpusa in film. Am visat multa vreme sa fac eu acest lucru.” isi aminteste Proyas.
Realizatorii au trecut apoi la alegerea distributiei. „Will Smith era primul pe lista noastra de preferinte. Când a acceptat, am fost bucurosi de parca am fi câstigat la loterie.” spune producatorul John Davis. „Ceea ce m-a atras la acest film a fost faptul ca nu robotii sau tehnologia reprezinta o problema, ci limitele oamenilor. Noi suntem cei mai mari inamici ai nostri.” spune Smith.

Realizatorii s-au straduit ca personajul interpretat de Will Smith, detectivul Del Spooner, sa nu fie conform tipicului. Aversiunea fata de tehnologie si roboti, intr-o lume in care acestia fac parte din viata de zi cu zi, a fost un element-cheie. „Lui Spooner ii plac hainele demodate si muzica veche si are nostalgia trecutului.” explica Smith. „Nu-i plac deloc robotii, de aceea este ideal pentru a investiga o crima presupusa a fi comisa de un robot, deoarece isi doreste din start sa gaseasca ceva in neregula cu ei.”

Pentru rolul doctorului Susan Calvin, psihologul specializat in roboti, a fost aleasa actrita Bridget Moynahan. Susan este exact opusul lui Spooner. Este foarte rationala si vede lucrurile dintr-o perspectiva total diferita de Spooner. „Susan face eforturi sa mentina totul in limitele logicii, deoarece viata ei se bazeaza pe logica.”

„La inceputul filmului, Del Spooner si Susan Calvin au idei complet diferite. Spooner uraste robotii, pe când Susan ii prefera oamenilor. In conceptia ei, robotii pot fi mai buni decât oamenii, ii pot ajuta pe acestia din urma sa evolueze. Spre sfârsitul filmului, cele doua personaje ajung intr-o situatie de criza datorita convingerilor lor, insa din motive foarte diferite.” explica Proyas.

Spooner si dr. Calvin sunt ajutati in eforturile lor de a descoperi adevarul de un robot extrem de special pe nume Sonny, interpretat de Alan Tudyk. Acesta, impreuna cu specialistii in efecte speciale, au creat un personaj digital unic, care poseda emotii, inteligenta si chiar simtul umorului. Legatura emotionala dintre Sonny si Spooner este un element central al filmului. „Sonny este un robot deosebit, cu caracteristici aproape umane.” explica producatorul Wyck Godfrey. „El e capabil de o anumita inocenta si chiar de un anumit gen de sentimente, deoarece este altfel construit decât ceilalti roboti.” continua Godfrey.

„Sonny e ca un copil. Multe lucruri nu le intelege din cauza preciziei rigide caracteristice robotilor. Dar el este, in acelasi timp, naiv si optimist. A fost construit cu un scop anume, pe care el nu-l cunoaste. In interiorul sau zac ascunse o multime de secrete, care vor fi dezvaluite abia spre sfârsitul filmului.” explica Tudyk.

Actorul James Cromwell interpreteaza rolul doctorului. Alfred Lanning, geniul tehnic al companiei U.S. Robotics, cu a carui moarte incepe filmul. Cromwell si-a dorit rolul datorita problemelor pe care le pune filmul. „I, Robot ridica o mutime de intrebari interesante.” spune el. „Cât de morale sunt alegerile pe care le facem ? Care sunt implicatiile masinilor inteligente si cum vor reactiona oamenii la acestea ?”

Dr. Lanning descopera ceva care-l duce la concluzia ca robotii prezinta un potential pericol pentru rasa umana. De aceea, el creaza niste holograme ale sale care, dupa moartea sa, il vor ghida pe detectivul Spooner in investigatiile sale. „E ca in 'Hansel si Gretel', care se ghideaza dupa firimiturile lasate pe drum.” explica Cromwell.

„Pentru mine, I, Robot este un fel de imagine documentara asupra viitorului.” spune regizorul Alex Proyas. „Mi-am dorit foarte mult ca filmul meu sa fie altceva decât abordarile cinematografice uzuale ale lumii viitorului. Am vrut sa creez o impresie de realitate atât de puternica, incât spectatorii sa se creada, intr-adevar, in acea lume populata de roboti. N-am vrut masini zburatoare si altele asemanatoare, cum vezi in filmele SF actuale.” continua regizorul.

Alex Proyas, impreuna cu scenograful Patrick Tatopoulos, au lucrat la crearea robotului Sonny timp de doi ani, realizând peste 50 de schite diferite. Pentru Proyas, aspectul lui Sonny era cheia credibilitatii intregului film. „Ne-am pus in pielea proiectantilor de roboti ai anului 2035 si am ajuns la concluzia ca robotii trebuiau sa arate astfel incât oamenii sa se simta confortabil in preajma lor, avându-i in casele lor. De aceea, robotii trebuiau sa aiba un aspect cât mai familiar.” explica Proyas.

In cele din urma, s-a ajuns ca robotii de tip NS-5, inclusiv Sonny, sa aiba trei caracteristici definitorii: transparenta, un corp asemanator cu cel uman, cu o structura musculara speciala si o fata perfect simetrica.
Transparenta era menita sa intareasca ideea de siguranta si incredere in roboti. „Ceva transparent nu poate ascunde nimic rau.” explica Tatopoulos. Sau, cel putin, aceasta este impresia pe care o au oamenii.

Capul robotului Sonny e constituit din trei elemente: piesele mecanice din interior, un craniu asemanator cu cel uman si un strat exterior de material asemanator cu pielea. De asemenea, sistemul muscular al robotilor NS-5 este foarte asemanator cu cel uman, fiind realizat cu tehnologii si materiale folosite azi in industria protezelor.

In I, Robot / Eu, Robotul sunt prezente efecte speciale inovatoare, care nu au mai fost folosite pâna acum pe marele ecran. La crearea efectelor speciale ale filmului au participat mai multe companii specializate: Digital Domain, WETA Digital, Image Engine, Rainmaker si Pixel Magic. Efectele speciale au fost coordonate de John Nelson (detinator al Premiul Oscar pentru Gladiator / Gladiatorul) si John Berton (The Mummy / Mumia, Men in Black / Barbati in negru).

Filmul lui Alex Proyas aduce pe ecran un Chicago al viitorului, in anul 2035, când robotii fac parte integranta din societate. O caracteristica a acestui oras al viitorului este, in viziunea lui Proyas, absenta completa a vegetatiei, lucru greu de realizat in Vancouver, unde s-au facut filmarile. Pentru aceasta, realizatorii au angajat personal special pentru a elimina tufisurile si copacii din cadru.

Aflat chiar in centrul orasului Chicago, sediul din sticla si metal al companiei U.S. Robotics este un personaj de sine-statator, deoarece marea partea a actiunii filmului se desfasoara in holurile, laboratoarele, birourile si tunelele din interiorul cladirii companiei. „Cladirea sediului U.S. Robotics are o forma particulara - aceea a unei lame de cutit, ceea ce da ameteala privitorilor. O latura a cladirii este complet din sticla, prin care se poate vedea orasul de dedesubt.” explica Tatopoulos.

Un computer omnipotent denumit "V.I.K.I." controleaza sediul U.S. Robotics. „V.I.K.I. este creierul central al companiei. Controleaza cladirea prin intermediul unor unde emise de "creier" spre "vasele de sânge" care impânzesc toate camerele si holurile cladirii, asemanator creierului si vaselor de sânge in organismul uman.” explica Tatopoulos.

Mijloacele de transport ale viitorului prezente in film au fost, de asemenea, un element-cheie ale crearii lumii anului 2035. Tot traficul se desfasoara in subteran, printr-o serie de tunele si parcari subterane. Vehiculele au roti in forma de bile, care le permit deplasarea in lateral. Toate automobilele prezente in film au fost create special pentru acesta, in colaborare cu compania germana Audi.

Pentru filmari, realizatorii au folosit o camera speciala furnizata de compania Digital Domain numita 'Robo-Tile', capabila sa filmeze intr-o gama variind de la sub-expunere la supra-expunere. Un alt instrument special, numit Encodacam, a fost folosita pentru a combina, in timp real, filmarile scenelor si personajelor reale cu cele digitale, pentru a-i permite regizorului Proyas sa dirijeze simultan personajele si actiunile virtuale si cele reale. Aceasta tehnologie, furnizata de compania General Lift din Los Angeles, a fost dezvoltata initial pentru a servi la filmarile pentru seria Matrix, dar a fost utilizata pentru prima data in I, Robot.

„Filmul I, Robot / Eu, Robotul este inspirat de scrierile lui Isaac Asimov, dar nu este chiar o transpunere directa pe ecran.” spune regizorul Alex Proyas. „Realizarea sa cinematografica n-a fost un lucru usor, deoarece am incercat sa extragem din toate cele noua povestiri ale sale un subiect coerent. Prin urmare, am incercat sa respectam spiritul lui Asimov aducând, totodata, o viziune noua asupra universului povestirilor sale.” „Cred ca Isaac Asimov ar fi fost mândru de acest film.” conchide producatorul John Davis.