Articole Enchanted

Vraja filmului MAGIE IN MANHATTAN consta in faptul ca nu este o poveste de un singur fel. Dupa cum spune regizorul, "E un film care ia cate un pic din fiecare gen. Aceasta este cea mai mare provocare a filmului – sa ia atat de multe genuri si sa le combine intr-o lume unitara. Avem animatie. Avem comedie romantica. Avem un pic de actiune si aventura. Si avem comedie muzicala. Si toate acestea se intampla in acelasi timp. Echilibrarea tuturor acestor tonalitati, ca sa spunem asa, este vraja care incheaga cu adevarat acest film."

Vraja a inceput cu adevarat cand o actrita in ascensiune, pe nume Amy Adams, a venit la proba pentru rolul lui Giselle. Lima era bolnav la momentul respectiv, avea febra, 39 cu 4, si nu avea chef de nimic - cu atat mai putin sa asiste la o proba pentru casting. Rolul minunat, uluitor al lui Adams in "Junebug" inca nu fusese vazut, ca urmare chipul ei nu le era cunoscut producatorilor prezenti. Totusi, proba de 15 minute s-a transformat intr-o proba de 45 minute si, datorita capacitatii ei incredibile de a interpreta rolul unei tinere naive, Lima a tinut minte numele lui Adams. Nu mai incapea indoiala, ea avea sa primeasca acest rol.

Adams a descoperit ca Lima era un spirit inrudit: "El vine din lumea animatiei, deci are un simt vizual excelent. Intelege mult mai bine decat mine ce ar face un personaj animat, ca urmare m-a ajutat imens sa inteleg cum este Giselle si cum pot sa joc rolul ei. El a stabilit tonalitatea. Eu am crescut in Colorado si dintotdeauna mi-au placut filmele si personajele Disney. Ca majoritatea fetitelor, mi-am dorit sa fiu o printesa. Dar a fi o printesa Disney este mult mai dificil decat am anticipat vreodata. Cred ca e mai usor daca esti o printesa dintr-un film de animatie ! Alba-ca-Zapada nu e cu nimic mai tare decat mine, fiindca ea n-a fost obligata sa isi faca singura toate cascadoriile si numerele de dans."

Acel traseu emotional a fost un dar al rolului lui Giselle. Dupa cum spune Adams: "Giselle descopera ce inseamna cu adevarat iubirea si ce inseamna sa fii om, sa ai emotii autentice. Ea afla ca viata e mai complicata decat i se paruse pana atunci – si cel mai important element al oricarei povesti nu este un final fericit, ci ceva mult mai profund, mult mai bun. Asta mi-a placut foarte mult la aceasta poveste."

Acest traseu emotional, strabatut zi dupa zi, este un element pentru care si actorul Patrick Dempsey este bine cunoscut. In centrul distributiei serialului "Anatomia lui Grey", Dempsey joaca rolul Dr. Derek Shepherd, pentru care a primit numeroase premii si aprecieri. Echipa de productie a considerat ca Dempsey este actorul perfect pentru rolul prozaicului avocat de divorturi Robert Phillip, un barbat care nu mai crede in finaluri fericite, ci doar incearca sa isi creasca fiica in aceasta lume moderna si oarecum cinica. Pentru Lima, acest personaj este un soi de lentila prin care devine vizibil filmul – un personaj vulnerabil, care nu intelege ce intorsatura a luat viata lui.

Dempsey comenteaza: "Sotia l-a parasit, iar el isi creste singur fetita. Apoi apare in viata lui o printesa din basme. Desigur, la inceput se gandeste ca probabil e o nebuna. Mai tarziu insa, el face un adevarat salt in credinta, caci ajunge sa creada in ceea ce este Giselle si in ceea ce reprezinta personajul ei." Pentru actor, cea mai mare provocare a fost traversarea acelei granite fine a comediei romantice: "Omul are inima zdrobita si isi adora fiica. Intrebarea este cum sa faci publicul sa creada ca el s-ar putea indragosti de cineva precum Giselle. E dificil, dar eu sunt barbatul adevarat care intra in lumea ei fantastica. Iar realizatorii filmului au creat un nivel de sofisticare care face ca povestea sa functioneze foarte bine, dupa parerea mea. Marea provocare a fost sa mentinem realitatea cat mai concreta, palpabila, iar eu sa imi mentin echilibrul intre cele doua lumi. In primul rand, personajul meu este tata – si tot ceea ce il motiveaza este legat de fiica lui. Am trecut printr-un divort, dar reprezint si publicul, intr-un fel – ce ar face fiecare intr-o asemenea situatie dementa? De ce ii dau voie lui Giselle sa patrunda in apartamentul si in viata mea? Cum conving publicul? Ea este o printesa care aterizeaza in realitate, iar eu sunt tipul din lumea reala care patrunde intr-o lume a fanteziei. E complicat."

Lui Dempsey chiar i-a placut sa fie "tipul serios" in mijlocul aceste comedii. El spune: "Este un film despre iubire adevarata, creat cu un echilibru placut. E un film amuzant, contemporan, desi in anumite privinte este putin "de moda veche", cu toate acele cantece interpretate de personaje. E energic, comic si incitant. Eu n-am cantat, dar cred ca asta ajuta publicul in relatia cu personajul meu – pentru ca nici spectatorii nu canta probabil prea mult, in viata lor de zi cu zi."

Pe de alta parte, printii canta destul de mult, cel putin in filmele de animatie. Printul Edward canta, face pe grozavul si pleaca in cautarea iubirii. Pe scurt, este un print Disney clasic. Pentru acest rol, echipa care a realizat filmul l-a abordat pe James Marsden, cunoscut mai mult pentru rolul sau din franchiza globala "X-Men" decat pentru orice rol care sa fi avut o cat de vaga asemanare cu comportamentul unui print dintr-un film de animatie.

Tocmai acest lucru l-a atras pe Marsden: "Mi s-a parut ca e o sansa grozava de a face un film pe care il pot vedea si copiii mei. Am un baietel de sase ani si o fetita de doi ani. Nu prea apuc sa merg la film, dar filmele pe care totusi apuc sa le vad sunt cam de acest gen... asa ca m-am gandit ca ar fi nostim sa fac un film de familie, in special unul de care sa se bucure si copiii mei."

Pentru personajul lui Marsden, rolul este o adevarata misiune de cautare si salvare. "Juxtapunerea acestor doua personaje Disney perfecte, simbolice – Giselle din Andalasia, care aterizeaza in plin New York, in Times Square, si personajul meu, Printul Edward, urmand-o indeaproape – cu lumea contemporana si cinica a New York-ului ofera ocazii minunate pentru multe momente amuzante. Unul dintre cele mai dificile elemente ale rolului meu a fost ca stiam ca reprezint un print Disney desenat absolut fara cusur, dar trebuia sa il intruchipez si in lumea reala. Deci, brusc, asupra mea se lasa o lupa uriasa. Totul trebuia sa fie perfect."

Marsden considera ca MAGIE IN MANHATTAN este "un adevarat omagiu adus vechilor povesti clasice Disney". Ulterior insa, personajele sunt aduse in lumea reala, unde se simt ca niste extraterestri care bantuie prin Manhattan. Cred ca e foarte amuzant – printul e un personaj grozav, un adevarat paun, plin de sine, dar intr-o maniera buna, naiva, oarecum sanatoasa si chiar nevinovata."

In formula clasica – in special acolo unde sunt implicati printi si domnite – povestea nu ajunge prea departe fara un ticalos cu adevarat important. Echipa de filmare s-a considerat extrem de norocoasa cand, pentru rolul impunatoarei regine cu inima neagra au primit acceptul unei frumuseti simbolice, cu o doza uriasa de talent, suflet si inteligenta - actrita premiata cu Oscar® Susan Sarandon.

Din perspectiva lui Sarandon, "Filmul este foarte original. Spre deosebire de multe eroine de poveste, Giselle nu este doar un personaj foarte puternic, ci si un rol feminin excelent. Mi-a placut acest film pentru ca printesa este curajoasa si chiar ajunge sa il salveze pe print. E o poveste cu o intorsatura moderna, dar plecand de la personajele simbolice Disney cu care am crescut cu totii. Astfel, intreaga poveste a filmului devine chiar neobisnuita. Imi place ca este un film de animatie in stilul scolii vechi. Nu gasesti multe concepte originale, totusi filmul in ansamblu este original si absolut minunat !"

Regizorul remarca: "Susan poate sa faca orice. Trece de la nivelul de personaj de animatie la personajul real cu o uimitoare adaptabilitate si un simt teatral magnific. Ia ceea ce a facut in lumea animatiei – atat ca regina, cat si ca batrana cersetoare – si recalibreaza totul perfect, pentru filmul de actiune. E uimitor sa o privesti. Chiar si sub tot acel machiaj care o imbtaranea, rolul ei iesea in evidenta. Spune totul prin ochi. Este minunat si totodata inspaimantator sa o urmaresti."

Tanara actrita Rachel Covey a jucat rolul lui Morgan, fiica de sase ani a lui Robert. Cea mai tanara actrita din distributie marturiseste: "Morgan ar trebui sa aiba sase ani, dar eu aveam aproape opt la vremea cand am filmat. Morgan e foarte dulce si din acest motiv mi-a placut rolul, pentru ca ea seamana foarte mult cu mine !"

Realizatorii filmului au decis ca, pe langa faptul ca personajele filmului vor avea asemanari cu personajele Disney, si scenariul va face concesii in acest sens. Lima relateaza: "La inceputul procesului, am incercat sa stabilim legaturi intre scenariul nostru si toate filmele Disney traditionale. Ca urmare, am presarat calea personajelor cu multe idei si personaje simbolice, din povesti clasice precum "Alba-ca-Zapada", "Cenusareasa" ori "Frumoasa Adormita". Am cautat modalitati prin care sa strecuram tot felul de chestii, de pilda un pantofior de sticla sau un mar otravit – in special acel moment cand ea musca din mar si fructul cade la pamant, iar publicul vede bratul personajului cazand, in timp ce marul se rostogoleste pe podea... Am numit toate acestea "momentele-printesa" ale filmului... si sunt multe asemenea mostre ascunse pe tot parcursul filmului."

"Apoi ne-am gandit ca ar fi nostim sa facem un pas si mai departe", continua el, "asa ca am luat legatura cu multe dintre actritele care si-au imprumutat vocea printeselor Disney, de-a lungul timpului, si le-am presarat si pe ele pe tot parcursul filmului." Astfel, Jodi Benson, vocea "Micutei sirene", joaca rolul lui Sam, asistenta lui Robert. Paige O’Hara-Belle din "Frumoasa si Bestia"-este Trish, o actrita de tele-serie. Iar Judy Kuhn joaca rolul unei femei cu copii, pentru care Printul Edward ajunge prea tarziu.

In plus, scenariul filmului contine tot soiul de mici (sau mari) omagii la adresa studioului si a mostenirii sale, atat verbale, cat si vizuale: Robert reprezinta un client al carui nume de familie este Banks (familia din "Mary Poppins"); la un moment dat, Giselle isi vede imaginea reflectata intr-un sir de bule de sapun (ca in "Cenusareasa"); Regina Narissa apare reflectata in apa in orice forma ar fi ea, de la sticle de apa pana la o oala cu supa ("Oglinda, oglinjoara" din Alba-ca-Zapada, va amintiti?); Giselle intalneste un om de afaceri foarte scund si foarte furios, caruia din greseala ii spune "Morocanosul"- si multe alte secvente in care publicul cunoscator sesizeaza ca i se face "cu ochiul". Dupa cum spune Chase, "amuzant este ca, daca nu stii la ce se face aluzie, nu conteaza catusi de putin. E doar un zambet larg, pentru noi, toti cei care am crescut cu filmele lui Disney."

Si ce s-ar alege de o printesa vesnic voioasa (atat in lumea animatiei, cat si in cea reala) fara un prieten bun, preferabil un acolit telegenic si amuzant? Aici intra in scena un veveritoi zburdalnic pe nume Pip. Regizorul Lima spune despre micutul rozator: "Sunt incantat de Pip, pentru ca este unul dintre acele rare momente cand reusesti sa dai viata unei idei. Imi amintesc ca eram pe platoul de filmare si "jucam" eu rolul lui Pip, explicandu-le tuturor ce spunea si cum se misca. Ziceam chestii de genul: "Si acum sare pe ceasca. Se uita la tine si spune: "Chiiit !"’ Si toata lumea ma privea de parca eram nebun de legat."

"De la inceput am stiut cum voiam sa fie. Dar este extraordinar ca am reusit sa il fac sa prinda viata in imaginea creata pe computer – ba chiar sa fie mai mult decat ma gandisem eu initial. Imi place teribil ca am creat un rol cu un personaj care nu trebuie sa vorbeasca deloc. Stii exact ce se intampla cu Pip din felul in care isi tine umerii – sau cum se bosumfla – sau cum isi atinge capul si isi schimba expresia. Este un omagiu adus animatorilor, caci Pip este un personaj extrem de bine conturat, extrem de autentic. Este arta animatiei surprinsa intr-un moment de varf," adauga regizorul.