Articole 2012

Cu secole în urmă, mayașii ne-au lăsat calendarul lor, care va ajunge la final în curând. De atunci, astrologii au aflat și ei despre apocalipsă, numerologii au creat modele numerice care o prezic, geologii afirmă că Pământul și-a trăit deja viața sa de corp ceresc, oamenii de știință nu pot nega nici ei cataclismul de proporții epopeice care urmează a avea loc pe pământ în anul 2012. O profeție ce a pornit de la mayași este acum pe larg consemnată, discutată, disecată și examinată. În 2012 vom afla – am fost avertizați.

Primul căruia i-a venit ideea cu privire la anul 2012 a fost scriitorul /producătorul /compozitorul Harald Kloser, co-scriitor al scenariului alături de Roland Emmerich. “Fiecare civilizație de pe Pământ are un mit al potopului, al dezastrului apocaliptic” menționează Kloser. “Lucrurile merg rău, societatea nu mai funcționează, iar planeta trebuie să o ia de la capăt. Unor oameni li se dă o a doua șansă de a începe o nouă cultură, o nouă societate, o nouă civilizație.”

Ideea s-a cristalizat atunci când Kloser și Emmerich au descoperit acest reper necesar pentru a-și broda pe el povestea lor contemporană privind sfârșitul. Calendarul mayaș ajunge până la sfârșitul celui de-al 13-lea ciclu al său, pe 21 decembrie 2012 – după această dată nu mai urmează nimic. Acest lucru, firește, conduce la întrebarea – dacă acest calendar nu mai continuă, ce va urma? “Veți găsi milioane de oameni, din toate sferele societății, care cred că în 2012 se va produce un fel de schimbare în societate sau o schimbare în ceea ce privește spiritul,” afirmă Kloser. Anvergura și varietatea teoriilor le-au oferit lui Emmerich și Kloser idei din care să se inspire atunci când s-au apucat să redacteze scenariul.

Esențialul pentru regizor, care este bine cunoscut pentru producții de mare succes cum ar fi Independence Day și The Day After Tomorrow, era să găsească o cale de a individualiza filmul 2012 față de alte epopei ale dezastrului. “Cu cât am discutat mai mult cu Harald despre poveste, cu atât mai mult mi-am dat seama că acesta a devenit într-adevăr un punct de referință pentru oamenii din ziua de astăzi. Există o mulțime de elemente filozofice și politice care cred că se adaugă la elementul dezastru.”

Fundamental pentru a reda această idee era ca scenariștii să creeze personaje capabile să treacă prin răsturnări filosofice și politice, sugerând de fapt că dezastrul se întâmplă la scara întregii umanități. John Cusack interpretează rolul principal al lui Jackson Curtis, un scriitor al cărui devotament față de romanul său eșuat-dar-potențial-genial i-a distrus căsnicia, lăsându-i familia într-o stare de instabilitate. Dar Jackson rămâne un tată loial și va dovedi că face orice pentru a-și salva familia. Amanda Peet joacă rolul fostei soții a lui Jackson, Kate, care păstreaza o legatură de prietenie cu Jackson, dar care a obosit să mai concureze cu munca acestuia, încercând în zadar să-i capteze atenția. Atunci când plăcile tectonice încep să se deplaseze – distrugând L.A.-ul, care se află în calea lor – Jackson și familia sa vor începe o călătorie terestră și aeriană în dorința disperată de a supraviețui și de a vedea noua lume.

În tot acest timp, liderii cei mai importanți ai guvernelor lumii aveau un plan. Ei nu puteau să salveze întreaga rasă umană, dar puteau salva câțiva oameni, care ar avea șansa de a pune bazele unei noi societăți. Președintele Thomas Wilson, interpretat de Danny Glover, are capacitatea de a înțelege foarte rapid criza cu care urmează să se confrunte omenirea; de asemenea, pentru a preveni isteria în masă, el hotărăște să țină informația sub lacăt. Chiwetel Ejiofor interpretează rolul consilierului prezidențial pe probleme de știință, Adrian Helmsley, care a reușit să decodeze mesajele pământului și este hotărât să facă totul pentru a ajuta la salvarea cât mai multor oameni. Carl Anheuser, șeful Cancelariei prezidențiale, interpretat de Oliver Platt, chiar dacă pare îngâmfat și irascibil, este la fel de implicat în salvarea societății – cel puțin a acelora care reușesc să supraviețuiască. Thandie Newton, care interpretează rolul fiicei președintelui, Laura, este șocată să descopere că guvernul tatălui său a ascuns omenirii un lucru atât de grav. De fapt, se pare că singurul om din afara guvernului care are idee de ceea ce este pe cale să se întâmple este amfitrionul postului de radio (și probabil profetul) Charlie Frost (Woody Harrelson), care își transmite în eter predicțiile, oricui ar vrea să le asculte.

Scenariul pe care l-au scris Kloser and Emmerich reprezintă cel mai grandios proiect încercat de Emmerich până acum. Pentru a-l transpune pe ecran, el combină efectele speciale și vizuale, care, menționeză regizorul, i-au dat libertatea de a alege cel mai bun mod de a da viață unei secvențe. “Scopul este ca spectatorul să nu-și dea seama ce este real și ce e realizat pe calculator,” explică scenograful Barry Chusid. “Sperăm ca în final, după ce ați privit filmul, să vă întrebați ‘Unde naiba au găsit muntele pe care să construiască aceste lucruri?’”

De exemplu, echipa de producție a construit câteva decoruri exterioare mobile pe care regizorul să le poată muta în timp ce actorii aleargă pe sau printre ele. “Roland a amenajat o întreagă stradă de oraș, cu palmieri, betoane, fațade de case, și le-a pus pe toate pe niște balansiere gigantice – cu motoare imense – și a spus, ‘Trebuie să alergi de-a lungul acestei străzi, să te urci într-o mașină și să demarezi în trombă,’” spune Cusack. Până la final, menționează el, “am trecut prin apă, foc, pământ, nori de cenușă, cutremure, aproape prin tot ce ți-ai putea închipui. Am condus toate vehiculele la care te-ai putea gândi, ieșind din orice dezastru pe care ți l-ai putea imagina. Am traversat un soi de infern.”

Ceea ce nu a putut fi construit de tâmplari, a fost construit de animatori pe calculator, iar pentru a da viață viziunii lui Emmerich, doar efectele speciale puteau face față. “Nu este atât de dificil pe cât mi-am imaginat,” afirmă Cusack. “Roland a pus dinainte totul la punct și îți prezintă cum va arăta secvența atunci când totul va fi gata. Este foarte sigur că-ți va face plăcere să-ți imaginezi ceea ce își imaginează el.”

“Îmi place aproape totul la acest film,” spune Marc Weigert, care lucrează ca supervizor de efecte vizuale și co-producător al filmului. “Mai mult de jumătate din film îl reprezintă efectele vizuale. Cred că Roland a găsit o cale de a introduce în acest film aproape orice dezastru natural pe care ți-l poți imagina. L.A. este distrus de un cutremur de pământ de 10,5 grade. Yellowstone Park piere într-o erupție de lavă groasă de treizeci de mile. Dar adevăratul motiv pentru care este atât de amuzant să lucrezi cu Roland este faptul că el aduce ceva nou, ceva diferit fiecărei secvențe. Ai putea gândi, ‘Hm, am mai văzut filme cu cutremure.’ Ei bine, nu, n-ai mai văzut.”

2012 a devenit până la urmă o producție enormă, chiar și pentru Emmerich. Conform celor afirmate de Cusack, “Anvergura filmului este mai mare decât orice am văzut până acum. Fiecare pagină a scenariului era o secvență în fața căreia te întrebai ce anume are Roland în minte, pentru că totul părea atât de ambițios, atât de imens. Dar ceea ce este interesant atunci când îl privești pe Roland pe platou este faptul că el nu intră niciodată în panică. Chiar dacă e înconjurat de decoruri masive sau de un uriaș green screen, el are totul în cap. El știe exact cum vrea să arate și este capabil să comande trupe întregi de tehnicieni pentru a face ca totul să meargă cum trebuie.”