Jacques Perrin

Jacques Perrin, pe numele adevărat Jacques Simonet, s-a născut la data de 13.07.1941, în Paris, Franța. Tatăl său era director de scenă la Comédie-Française, mama sa era actriță și Antoine Balpétré era nașul surorii sale și unchiul lor. Fratele actriței de teatru Eva Simonet, tatăl actorilor Mathieu Simonet, Maxence Perrin, Lancelot Perrin, unchiul actorului Christophe Barratier. A început ca erou romantic plin de frumusețe și talent în Fata cu valiza (1961), alături de actrița...

Jacques Perrin, pe numele adevărat Jacques Simonet, s-a născut la data de 13.07.1941, în Paris, Franța. Tatăl său era director de scenă la Comédie-Française, mama sa era actriță și Antoine Balpétré era nașul surorii sale și unchiul lor. Fratele actriței de teatru Eva Simonet, tatăl actorilor Mathieu Simonet, Maxence Perrin, Lancelot Perrin, unchiul actorului Christophe Barratier. A început ca erou romantic plin de frumusețe și talent în Fata cu valiza (1961), alături de actrița Claudia Cardinale. Regizorul Valerio Zurlini l-a distribuit pe talentatul actor în filmul său, Cronaca (1962), în rolul fratelui lui Marcello Mastroianni. Jacques Perrin a colaborat mai mult timp cu regizorul Constantin Costa-Gavras, inclusiv pentru filmul Z (1969), în care a jucat un rol principal și a fost producătorul. Jacques Perrin a jucat adesea în celebre filme romantice ale lui Jacques Demy, alături de actrița Catherine Deneuve și în filme de critică socială, precum Home Sweet Home (1973), alături de Claude Jade, pentru care a fost și coproducător alături de Reggane Productions. Unul dintre rolurile sale memorabile este Salvatore din Nuovo Cinema Paradiso (1988). În Frăția lupului (2001) îl interpretează pe Thomas mai în vârstă. În plan personal, el este căsătorit cu Valentine Perrin, din 1995 și în prezent; au 2 copii. Este membru al Académie des beaux-arts din Franța, din 2016. 

Jacques Perrin a fost actor și producător de film, activ în perioada 1957–2022. Până la unsprezece ani, a fost educat la un internat. A părăsit școala la 15 ani și a lucrat ca teledactilograf la Air France și în diverse locuri de muncă înainte de a intra în lumea teatrului, lucrând cu Antoine Balpêtré. Perrin s-a înscris la cursurile de actorie de la Conservatoire National Supérieur d'Art Dramatique. După un rol necreditat în filmul Les Portes de la nuit (1946), a apărut în La Peau de l'ours (1957). Apoi, a jucat roluri în filme, precum: Adevărul (1960), Corupție (1963), La 317e Section (1965), The Young Girls of Rochefort (1967), Donkey Skin (1970), Le Crabe-tambour (1977), A Captain's Honor (1982), Là-haut, un roi au dessus des nuages (2004). A produs filmele lui Costa-Gavras Etat de Siege (1973) și Section Speciale (1975), un documentar La guerre d'Algérie și La Spirale. În 1976, a produs un film câștigător al Oscarului: Alb și negru în culoare de regizorul Jean-Jacques Annaud. Il deserto dei Tartari (1976, producător și actor) a câștigat Grand Prix du Cinéma Français. Perrin s-a dedicat apoi realizării de documentare despre natură. A fost producătorul Microcosmos (1995), producător și co-director al Winged Migration (2001), Océans (2009), Seasons (2015). Perrin a jucat rolul bătrânului Pierre Morhange, naratorul filmului de succes The Chorus, pe care l-a și produs. Tânărul Pépinot a fost interpretat de fiul său, Maxence. Pe scena pariziană, a susținut peste 400 de reprezentații în populara piesă franceză Anul de absolvire, începând cu 1958. Jacques Perrin a primit distincții precum Comandant al Legiunii de Onoare și Comandantul Ordinului Național al Meritului. În 1966, a câștigat două premii pentru cel mai bun actor la Festivalul de Film de la Veneția, pentru filmul italian Almost a Man și filmul spaniol The Search. În 2015, a devenit membru al Pictorilor Marini Francezi și a fost promovat comandant ca ofițer de rezervă în Marina Franceză. În 2016, a primit Prix du Cinéma René Clair de la Academia Franceză. În plan personal, în 1961, în timp ce filma Soarele în ochii tăi, Perrin a început o aventură cu actrița Anna Karina, căsătorită la acea vreme cu regizorul Jean-Luc Godard. Actrița s-a gândit atunci să-și părăsească soțul pentru tânărul actor. I-a spus lui Godard despre intenția ei de a-l părăsi. Godard a distrus toate bunurile din apartamentul lor și a plecat. Mai târziu, în acea noapte, Anna a luat o supradoză de barbiturice. A fost găsită de Perrin, care a chemat o ambulanță. A fost internată în spital și eliberată câteva zile mai târziu. Ziarele raportau că Godard și Karina vor divorța și Karina se va căsători cu Perrin. Dar în ianuarie 1962, s-a anunțat că Godard și Karina s-au împăcat. Perrin s-a căsătorit în 1974 cu Chantal Isabelle Laure Emmanuelle Bouillaut (născută în 1950). Căsătoria s-a încheiat prin divorț în 1985. Cuplul a avut un fiu, Mathieu, care s-a născut la 1 mai 1975. În 1995, el s-a căsătorit cu Valentine Marie Monique Florence Perrin, născută pe 24 aprilie 1966 la Saumur, producătoare a serialului documentar TV La 25e Heure (1999), a filmului Lupul și leul (2021). Cuplul a avut doi fii, Maxence, care s-a născut la 1 aprilie 1995, și Lancelot, care s-a născut în 2000. Atât Mathieu, cât și Maxence sunt actori. Jacques Perrin a murit pe 21 aprilie 2022, la vârsta de 80 de ani, la Paris, Franța. Cauza morții nu a fost precizată.