Ziua a treia a Festivalului Astra a avut doua capete de afis: portretul Michael Yorke si, in premiera mondiala, vizionarea documentarului The Fallen Vampire realizat de Florin Iepan. Toate acestea pe o vreme mohorita.
Pe Michael Yorke (foto) l-am intilnit la numeroase vizionari. Seriozitatea pe care o citeam in atitudinea sa fata de filmele pe care alegea sa le urmareasca mi-a stirnit curiozitatea fata de lucrarile sale: pe toata durata proiectiilor statea cu stiloul in mina si nota schematic anumite idei. Yorke a fost fotograf celebru, apoi s-a dedicat studiilor de antropologie, pe care le-a finalizat cu o teza de doctorat in orientalism, centrata pe analiza discursurilor si structurilor politice ale triburilor Ho din India. Si-a inceput cariera filmica la BBC, in prima parte a anilor '80, si a realizat peste douazeci de documentare pentru televiziunea britanica. Unul dintre principiile sale artistice afirma ca documentaristul trebuie sa se implice in lumea pe care doreste sa o surprinda. Altfel spus, Yorke cere documentaristului sa traverseze bariera simplei observari, a simplei contemplari, sa nu ramina distant fata de problemele pe care doreste sa le infatiseze. Pentru a se portretiza in cadrul Festivalului Astra, realizatorul britanic a ales patru documentare. Pe primele trei intrate in program le-am vazut, al patrulea, din pacate, s-a suprapus cu povestea lui Florin Iepan.
Dossers (1983), dupa cum si numele sugereaza, vorbeste despre boschetari. Au fost alesi citiva indivizi, iar Yorke a stat alaturi de ei, in stilul lor de viata, zi si noapte, vreme de patru luni. A iesit un documentar care pe mine m-a frapat prin forma punerii in scena: in centrul atentiei este relatia dintre Mick si Martha, insa si alte persoane isi expun viata, apoi o discuta pret de citeva minute. Or stilul asta de prezentare a istoriilor - pe de o parte avem pe ecran o actiune intreprinsa de protagonisti, prezentata in timp real, apoi sint comentariile lor care se refera la ceea ce au facut, comentarii filmate ulterior - transforma documentarul acesta intr-un fel de studiu cinematografic autoreferential. De fiecare data cind personajele faceau ceva, aveam impresia ca pe ecran e un film de fictiune, atit de implicati si de degajati erau cei din imagini; iar cind isi discuta povestea, la fel, pare ca ar da un interviu de making of al unui film de fictiune. In The Passion of Anne, un film de Ingmar Bergman, patru personaje interactioneaza si dezvolta relatii, minciuna si inselaciunea isi fac cuib intre caractere, iar atitudinea acestor personaje de fictiune e discutata in film de actori. Fictiunea e intrerupta de interviuri in care actorii vorbesc despre implicatiile emotionale pe care le presupune interpretarea acelor roluri, isi discuta caracterul din film si ofera pronosticuri legate de evolutia personajelor in poveste. Dossers creeaza, involuntar probabil, un tip de relatie filmica pe care o vedem in proiectul lui Bergman.
Celelalte doua filme prezentate de Yorke sint legate de teritoriul indian. Dust and Ashes priveste una dintre cele mai importante sarbatori hinduse, Maha Kumbh Mela. E vorba de un pelerinaj care se face o data la 12 ani, intervalul la care o anumita constelatie se repeta, in timpul solstitiului de iarna. Documentarul este important ca marturie a celor ce se petrec in zilele sarbatorii, cind pe malurile Gangelui, deasupra locului de intilnire cu celalalt mare riu al Indiei, Jamuna, s-au adunat cincisprezece milioane de hindusi pentru a se scalda in ape; o baie sfinta, care in plan spiritual echivala cu o lepadare de pacate. in acelasi timp, filmul e important pentru ca ofera o imagine despre ceea ce inseamna religia hindusa. Dincolo de caracterul sau expozitiv, filmul sondeaza insemnatatea ascetismului pentru hinduism.
Eunuchs: India's Third Gender este impresionant prin faptul ca a creat celor care intervin in prezentare, membri ai comunitatii Hijras (comunitatea eunucilor), un spatiu suficient de intim incit sa poata vorbi deschis despre lumea lor. Despre organizarea lor sociala - sint impartiti teritorial, fiecare teritoriu are o imparateasa care este privita drept sfinta si este un indrumator spiritual al celor supusi; despre conditia lor sociala - au drepturi putine, traiesc la marginea societatii, traiesc din prostitutie sau dintr-o forma speciala de cersit, intotdeauna in grup, intr-un fel de ritual in care sint cautate mila, spaima si oroarea celui care trebuie sa ofere bani: o persoana cere o suma, celelalte bat din palme sau chiar isi ridica hainele pentru a face vizibila castrarea; sau despre motivele personale care i-au impins spre un astfel de gest - motive legate in mare masura de o identitate sexuala neprecizata, sau de asumarea unei identitati feminine de catre barbati.
Lucian Maier ,
reporter la Astra Film Sibiu al www.liternet.ro
