Este o toamnă pe cinste pentru Brad Ingelsby, scenaristul care şi-a început cariera în televiziune cu apreciata miniserie Mare of Easttown, cu Kate Winslet, iar zilele trecute i s-a lansat The Lost Bus, cu un alt laureat cu Oscar, Matthew McConaughey, în rolul unui şofer de autobuz de şcoală disperat să-şi salveze zecile de mici pasageri de cele mai distrugătoare incendii din istoria Californiei, în noiembrie 2018.
Cu doar câteva săptămâni înainte, lui Ingelsby i se lansase Task, serial disponibil acum pe Max. Pentru că explorează o lume similară celei din Mare of Easttwon, cea de la graniţa dintre rural şi suburban din acelaşi stat Philadelphia, Task părea iniţial un "dacă doriţi să revedeţi" la masculin, dar nici nu se termină bine primul episod şi noua ofertă Max se ţine extrem de bine pe picioare şi te atrage într-o poveste violentă cu ajutorul unor personaje pe cât de complexe, pe atât de credibile.
Cel mai mare nume de pe afiş este Mark Ruffalo, aici în rolul lui Tom Brandis, un agent FBI bântuit de o tragedie de familie care primeşte o nouă şansă - dacă nu la mântuire, măcar la o distragere temporară a atenţiei - când i se dă pe mână o misiune Task, adică reuniunea mai multor reprezentanţi ai diverselor autorităţi locale, atunci când o serie de jafuri pune pe jar cei mai proeminenţi traficanţi de droguri din zonă, banda de motociclişti Dark Hearts. Când, în urma celui mai recent jaf îşi află sfârşitul unul din liderii bandei, iar fiul său dispare fără urmă, capii Dark Hearts jură răzbunare cu orice preţ.
Spre deosebire de Mare of Easttown, Task este un mănunchi de perspective complementare. Una îi aparţine, desigur, lui Brandis şi îl vedem cum depune toate eforturile pentru a-şi motiva subalternii să dea zor cu investigaţia de deznodământul căreia atârnă viaţa unui copil. Simultan, impulsivul Jayson (Sam Keeley) este liderul local al Dark Hearts şi dorinţa sa de răzbunare nu se astâmpără nici când şeful său direct, Dizzy (Jamie McShane), îl ameninţă că orice conflict ce sfârşeşte în vizorul autorităţilor nu va face altceva decât să afecteze traficul de droguri de care depinde bunăstarea tuturor. În sfârşit, îl avem pe Robbie (Tom Pelphrey), autorul jafurilor, a cărui motivaţie o descoperim în curând.
Task are ceva din Sons of Anarchy şi din Justified, dar poate că cel mai aproape în spirit este Mayor of Kingstown, pentru că toate personajele sunt prizoniere în iadul lor personal din care numai un efort supraomenesc îi poate salva. Aceasta este, parţial, şi motivaţia lui Robbie, care visează că banii obţinuţi din jafuri se vor transforma într-o nouă şansă pentru cei doi copii ai săi. Doar că şi în cazul său o faptă bună reaşază complet piesele pe tabla de şah, împingându-le spre un deznodământ pe care nu îl intuieşti, dar ştii sigur că nu va fi paşnic.
Este uşor să creezi personaje-pion care trec pasager prin cadru, informează publicul despre desfăşurarea acţiunii (ca să priceapă şi spectatorul cu un ochi pe Whatsapp), pentru a dispărea apoi în uitare. Ei bine, Ingelsby reuşeşte performanţa de a aduce pe ecran numai regi şi regine, nebuni (la propriu) şi ture, iar acestea au nevoie de o singură mutare pentru ca viaţa cuiva să se sfârşească brutal. Deşi are o multitudine de personaje, Task se poate lăuda că până şi cele mai nesemnificative interacţiuni ale acestora pot da informaţii despre simpatii şi antipatii sau, şi mai rău, despre ceea ce ne poate transforma în justiţiari în afara legii sau în corupţi.
Task nu este unul din acele seriale căruia îi dai play după o zi grea la serviciu: îţi pretinde atenţie şi ţi-o obţine. Nu face niciun efort ca să te convingă că mâine va fi mai bine, ba chiar te face să te întrebi dacă nu cumva binele nici măcar nu există. Într-un final, priveşti captivat tot acest bâlci violent, simţind simultan compasiune şi vaga satisfacţie că viaţa ta este totuşi de invidiat...
