Articole Unleashed

Jet Li marturiseste: „Il descoperi pe Danny atunci cand este deja adult. E un bataus de temut, care nu recunoaste decat vocea stapanului sau. In acest stadiu el reprezinta ceva diferit de tot ceea ce am mai interpretat, pentru ca nu se bate pe cont propriu. E sub controlul lui Bart inca din copilarie. Danny nu are nici o notiune despre bine si rau. Bart l-a tinut departe de lume, l-a crescut ca pe un caine. Danny nu e cel care decide ce trebuie sa faca. El este obligat sa-si duca povara, de indata ce Bart ii trage lantul.”

El continua: "Am vorbit mult despre personaj cu Luc si Louis. La inceputul filmului, Danny are doar reactii, neexprimand nimic. El nu face decat sa asculte de ordine. Este inocent in toate intelesurile acestui cuvant.

Personajul m-a impresionat, nu mi-a fost greu sa-i inteleg disperarea. Este singur, fara a avea pe nimeni care sa-i vorbeasca, fara nimeni care sa ii explice cum ar putea fi viata. Din primii sai ani de existenta nu i-a mai ramas nimic, doar cateva imagini ale unei femei, cateva note muzicale si atata tot.
Dar, in fond, este si el om si ceea ce se ascunde inauntrul lui nu asteapta decat un semn pentru a iesi la iveala.”

Jet Li adauga: „Danny nu ii cunoaste decat pe Bart si pe acolitii lui. Ei reprezinta universul lui, unica lui fereastra catre lume. Atunci cand din intamplare il cunoaste pe Sam, el se simte descumpanit de acest om care nu il poate vedea. Totodata, e fascinat de vocea acestuia si de notele muzicale pe care le creeaza, acordand pianul. Aceste melodii ii trezesc o anumita amintire, legata de mama sa, element care declanseaza intregul proces. Danny este in mod natural sedus de cei care ii acorda acea atentie de care nu beneficiase pana atunci si, intuitiv, simte ca aceasta muzica il conduce spre ceva ce zace ingropat in el, ceva esential...”

Jet Li continua: „Pentru a-l intruchipa pe Danny in aspectele cele mai violente, am lucrat enorm la scenele cu batai. Nu era suficient sa le faci impresionante, acestea trebuiau sa aiba propria lor incarcatura dramatica. Ele se integreaza in povestire, iar derularea lor trebuia nu numai sa vina in sprijinul povestirii, ci si sa se desfasoare in locuri neobisnuite. Impreuna cu Wo Ping am realizat coregrafia pentru diverse secvente de confruntari foarte variate. Am filmat la Glasgow, in Scotia, dar si in nordul Frantei. Locurile nu au o specificitate nationala, ceea ce confera filmului un iz de legenda, un aer de universalitate. Locurile, dar mai ales maniera de filmare, alese de Louis Leterrier, sunt originale.
„O alta componenta a violentei apare din raporturile pe care Bart le are cu Danny.

Personajul lui Bob Hoskins este extrem de dur, mereu amenintator la adresa lui. Bob Hoskins este un tip incantator, de o politete rara, dar a fost de-a dreptul uluitor sa-l vezi transformandu-se in tiran, de indata ce auzea „motor”. Dupa mine, aceasta violenta a sentimentelor este chiar mai puternica decat cea produsa de loviturile propriu-zise. „Chiar daca aceste batai reprezentau ceva nou pentru mine, ceea ce m-a obligat sa muncesc mai mult au fost scenele de joc pur, incepand cu momentul in care Danny ii intalneste pe Sam si pe Victoria. Acest adult-copil care descopera lumea se confrunta cu o multime de lucruri care, teoretic, par banale, dar care, datorita modului sau de viata solitar, il destabilizeaza.

El descopera ce este o lingura, o inghetata de vanilie sau un sarut, dar si ce reprezinta increderea, afectiunea. Aceasta a fost o parte pasionanta a interpretarii. Cu Morgan Freeman si Kerry Condon, noi trebuia sa interpretam cotidianul, apropierea, o anumita intimitate, ceea ce nu mai facusem pana atunci. Faptul ca aceasta reprezenta ceva nou pentru mine a ajutat, in final, filmul si m-a obligat sa imi dezvolt si alte laturi ale interpretarii. Nu stiu ce a fost mai greu pentru mine, sa infrunt cinci persoane deodata sau sa inghit un imens bulgare de gheata!

Acest film ocupa un loc aparte in ceea ce ma priveste. Intai, pentru ca m-a propulsat dincolo de propriile-mi limite, pe toate planurile, si apoi pentru ca este plin de simboluri. Imi place ideea ca si cel mai simplu individ, cel mai umil, poate intr-o zi sa isi gaseasca o familie, sa isi gaseasca libertatea. In film, Danny invata sa respinga violenta care i-a fost isuflata si se intoarce impotriva celor care s-au servit de ea. Este o frumoasa parabola contra violentei.”