Articole The Five-Year Engagement

Lui Nicholas Stoller i-a venit ideea de a scrie un scenariu despre un cuplu care pare perfect, dar nu se poate hotărî odată să se căsătorească în urmă cu patru ani. Se afla în Hawaii, filma debutul său regizoral, Forgetting Sarah Marshall, unde Jason Segel era protagonist și scenarist, iar producător, Judd Appatow. Cei trei colaboraseră deja destul de des în ultimul deceniu, după ce Apatow i-a adus pe Segel și Stoller în echipa serialului Undeclared.

Stoller spune: “După Sarah Marshall, Jason și cu mine ne doream să facem împreună o comedie romantică. El voia să creeze ceva despre o relație, și nu despre o despărțire.” Segel declară și el: “Am căutat tot felul de idei, pînă am găsit-o pe cea care ne-a plăcut amîndurora. Nick a fost apoi ocupat cu Get Him To The Greek, iar eu cu alte proiecte. Ne-am apucat de scris cam în același timp în care am început The Muppets.”
Segel și Stoller își găsesc cel mai adesea inspirația pentru comediile lor în întîmplări adevărate. “Ne-am dat seama că e timpul să explorăm o relație adevărată. S-a cam dus timpul comediilor despre bărbați imaturi care nu știu cum să abordeze o femeie.”, spune Segel.

În centrul poveștii stă o întrebare extrem de simplă: e o relație potrivită, chiar dacă nu e perfectă? “E vorba despre cum își dai seama ce înseamnă perfect”, spune Stoller. “Am vrut să facepum un film complex din punct de vedere emoțional, dar care să fie și o comedie pe stilul nostru. Ne-am dorit să atingem toate problemele pe care le-a întîmpinat cineva în timp ce plănuia să se căsătorească.”

Te mai măriți cu mine? e al treilea film la care Stoller și Apatow au lucrat împreună, și a patra comedie pe care Apatow a produs-o pentru Segel. Apatow își explică decizia de a lucra din nou cu cei doi: “Continuă să mă amuze felul în care gîndește Nick, ideile lui și materialele despre care își dorește să scrie. E o plăcere să lucrezi cu unii oameni, iar Nick e pe primul loc pe această listă. Și-a dorit să facă o comedie sofisticată și i-a reușit. Filmul are în continuare simțul lor al umorului, dar e mai profund și dezvăluie mai mult din sensibilitatea lor. Iar cu Jason sînt prieten din liceu. Sînt atît de mîndru că a reușit să facă tot ceea îmi imaginam că e capabil. E extrem de comic, foarte deștept, și scrie foarte bine. ”

Lor li s-a alăturat producătorul Rodney Rothman, care a mai lucrat cu cei trei la Undeclared și Forgetting Sarah Marshall: “Am început să lucrez cu Nick acum 10 ani. De atunci, ne-am mai maturizat cu toții, ceea ce s-a răsfrînt și asupra acestui film. Are mult mai multe elemente dramatice decît primele două filme făcute de noi. Nu a fost ușor să atingem note mai profunde și, în același timp, să facem un film extraordinar de comic.”

“Logodna nu înseamnă doar inele cu diamant și călătorii în luna de miere”, rîde Rothman, care s-a căsătorit cu o săptămînă înainte de a începe filmările. “Mai ai și părinți divorțați, o sumedenie de întrebări, preoți, rabini și negocieri religioase enorme. Tom și Violet se iubesc, dar relația lor nu e încă suficient de profundă. Încă nu au trecut prin suficient de multe împreună.”

Improvizație pe platoul de filmare

Deși scenariul era foarte bine închegat, actorii din distribuție au semnat contractele pentru film știind bine că improvizația era extraordinar de importantă pentru regizor și pentru producători. În fiecare zi de filmare, Stoller le punea la încercare abilitățile improvizaționale: “Am lucrat enorm și am avut două întîlniri de lectură pentru a finisa detaliile”, spune regizorul. “După sesiunile de lectură am discutat separat cu fiecare actor, apoi am făcut repetiții, apoi am introdus rezultatele improvizațiilor în scenariu.”

Stoller și Rothman au scris poante noi inspirați de ceea ce văzuseră sau auziseră în timpul repetițiilor: “Acest film are o poveste foarte bine legată, dar am schimbat multe dialoguri după repetiții.”, spune Stoller. Segel adaugă: “Toți acești comici extraordinari ne-au uimit cu glumele pe care le-au făcut în scene pe care noi le credeam deja amuzante!”

Cu atîția actori de comedie pe platou, era inevitabil să se folosească improvizația, iar actorii au apreciat libertatea oferită: “Nick te face să te simți suficient de încrezător ca să încerci orice, chiar și atunci cînd crezi că o să ai un aer de idiot.”, explică Blunt. Ideile care zburau prin aer nu erau lăsate să se piardă: “Cineva stătea la monitoare și nota toate improvizațiile noastre”, își amintește Pratt. “Două ore mai tîrziu, cînd camera începea să filmeze, Nick începea să strige spre noi unele din acele poante.”

Esențial era ca toată lumea să se simtă bine la filmări: “Trebuie să fii forte relaxat ca să improvizezi, să asculți, să răspunzi, să reacționezi.”, spune Ifans. “Dacă ai inhibiții, ești terminat. Emily m-a făcut imediat să mă simt ca acasă încă din prima zi.” Park spune și el: “E extraordinar că Nick și Jason sînt deschiși idelilor sau replicilor noi, care nu sînt scrise în scenariu. Nick ne dădea mereu replici diferite, care erau aproape toate geniale.”

Atmosfera ludică mai avea și un alt scop: “Trebuie să ieși dintr-ale tale și să nu gîndești excesiv scena.”, spune Rothman. “Am filmat tot ce puteau spune actorii, iar mai tîrziu am decis care erau cadrele care meritau păstrate.”
Acest stil de regizare a fost ajutat și de camere de filmat cu o tehnologie de ultimă oră. Stoller a folosit camere ARRI ALEXA, digiale, care i-au permis să filmeze continuu pentru perioade lungi de timp.