Articole The Age of Adaline

DESPRE PRODUCȚIE

“Spune-mi ceva ce o să-mi rămână toată viața și n-o să uit niciodată.” - Adaline

Născută în preajma începutului de secol XX, Adaline Bowman n-a visat niciodată că va ajunge să trăiască și la începutul secolului XXI, datorită unui moment magic care i-a salvat viața, dându-i totodată tinerețe veșnică. Adaline se oprește la vârsta de 29 de ani și-și trăiește viața ca nicio altă ființă umană.

Această întorsătură spectaculoasă a sorții a pus-o pe Adeline pe o traiectorie nouă care durează de zeci de ani. Ea a trăit și a iubit în timpul celor două războaie mondiale, sau în timpul evenimentelor din anii ’60 și a ajuns până în zilele noastre. Ascunzându-și secretul de toată lumea, cu excepția fiicei sale, care este muritoare, Adaline reușește să depășească cu grație toate situațiile dificile, până când o veche relație se interferează cu o șansă actuală la dragoste, amenințând să-i dezvăluie extraordinarul istoric.

Actrița Blake Lively, care o interpretează pe Adaline Bowman, a știut că se află în fața unei aventuri încântătoare și a unei povești atemporale de dragoste, din momentul în care a citit scenariul. "Nu puteam să-l las din mână," spune ea. "Era ca un roman frumos. Povestea aceasta e romantică, poetică și unică."

Actrița a fost a fost încântată să descopere o poveste originală, prezentată printr-o prismă feminină. Povestea unei femei care trece prin atâtea, traversând unul dintre cele mai agitate secole din istoria umanității, a intrigat-o pe Lively. "Viața acestei femei se întinde de-a lungul unui secol și traversează mai multe perioade istorice," afirmă actrița.


Deși pornește de la premisă fantastică, Secretul lui Adaline devine în scurt timp o călătorie-grațioasă și detaliată - în timp.

O mare parte a filmului este dedicată diferitelor forme și nuanțe ale dragostei , declară Lively. "Există mai multe povești de dragoste în film" continuă ea. "Există povestea modernă, în care se dezvoltă relația dintre o femeie și un bărbat. Apoi, mai este și o poveste de dragoste care s-a întâmplat în trecutul Adalinei și care este readusă la viață în prezent. Și mai este și povestea impresionantă de dragoste între mamă și fiică. Viața amoroasă a Adalinei reprezintă o călătorie așa de frumoasă!"

Chiar dacă povestea are elemente de fantezie, ea este spusă într-o manieră simplă, umană – fapt care a constituit o atracție în plus pentru actrița din rolul titular. “Este un film care are în prim plan personajul,” explică ea. “Este destul de dramatic. Punem în dezbatere niște idei destul de serioase, care se adresează inimii.”
Regizorul filmului, Lee Toland Krieger, a făcut valuri la Hollywood cu filmele lui anterioare,

The Vicious Kind și Celeste and Jesse Forever. Krieger a citit scenariul acum câțiva ani și l-a păstrat. “Tema de bază era extrem de atrăgătoare,” spune el. “Este povestea unei femei care a devenit printr-o întâmplare, nemuritoare. Singura persoană care îi cunoaște secretul este fiica ei, care are acum optzeci și ceva de ani. Întâlnirea cu un bărbat total diferit de ceilalți o face să iasă din existența ei de pustnică.”

“N-am mai citit nimic până acum, care să descrie frumusețea procesului de îmbătrânire,” continuă el. Lumea în care trăim acum este obsedată de tinerețe și preocupată de vanități. Consider că e o idee extrem de sensibilă.”

Krieger i-a cucerit pe producători, prezentându-le o viziune completă asupra filmului pe care vroia să-l realizeze. “Pot spune că e un adevărat artist,” afirmă Rosenberg. “Cu cât îl cunoșteam mai mult, cu atât îmi dădeam seama că e un adevărat gentleman. Pregătirea lui a fost exhaustivă și impresionantă.”

Regizorul a fost așa de interesat de transpunerea pe ecran a acestui basm încât a pregătit un filmuleț de 7 minute cu crâmpeie de video clipuri și imagini ca să ilustreze ideea sa de reprezentare vizuală a povestirii. “Celelalte două filme ale mele nu au avut nici elemente de epocă și nici efecte speciale, în timp ce acesta le are pe amândouă,” explică el. “Filmulețul de prezentare arăta modul în care doream să mă ocup de aspectele vizuale ale filmului și cum intenționam să exprim tema cu ajutorul alchimiei din estetica filmului.”

Krieger a distribuit filmulețul de prezentare tuturor realizatorilor, “asigurându-ne că avea sensibilitatea și talentul artistic așteptat de noi,” afirmă Lucchesi. “Îmi amintește de Sam Mendes sau Anthony Minghella. Filmele sale au calități picturale. El îndrăgise povestirea și era convins că o putea scoate la capăt.”
De asemenea a convins-o și pe Lively că era regizorul potrivit. “Era atât de puternic,” recunoaște ea. “Mi-a insuflat dorința de a trăi în lumea Adalinei. Avea o viziune unică, emoțională și provocatoare. Pasiunea lui față de acest proiect ne-a însuflețit pe toți conducându-ne până la capătul filmărilor.”

Deși filmul trece prin mai multe epoci, povestirea este concentrată preponderant pe timpul prezent. “Nu este o descriere obișnuită a anilor ’20, sau a ceea ce s-a întâmplat în anii ’30 și așa mai departe,” afirmă Lucchesi. “Este un film bazat pe o idee filosofică: cum te-ai simți dacă n-ai îmbătrâni. Adaline se află la vârsta ideală a vieții ei. Ai avea tendința de a crede că ar fi cel mai grozav lucru—să arăți mai bine ca niciodată, să fii inteligentă și matură și în plus să nu îmbătrânești nici măcar o zi în plus. Dar pe măsură ce Adaline își vede propriul copil crescând, maturizându-se și apoi îmbătrânind, ea începe să-și dorească să fi parcurs și ea același drum natural.”

Lively recunoaște că n-a mai explorat niciodată această idee în filmele în care a jucat până acum. "Este vorba despre dragoste și despărțire și însemnătatea lor, în condițiile în care ești nemuritoare," spune ea. "Este oare un dar, sau e un blestem? M-am detașat de povestea Adalinei și m-am gândit că viața este de fapt cum trebuie să fie. Să-ți trăiești viața înconjurat de cei dragi, să vii și să pleci odată cu ei, asta mi se pare mie ordinea perfectă în care trebuie să se întâmple lucrurile."


DISTRIBUȚIA ADALINEI

Rolul Adalinei Bowman necesita prezența unei femei formate, ceea ce se întâlnește rar la actrițele tinere de azi, afirmă Krieger, cu o combinație de eleganță subtilă, un simț special pentru stilul și înțelepciunea care vin după o viață trăită din plin. “Era esențial ca cea care urma să o joace pe Adaline să arate ca o femeie de douăzeci și ceva de ani, dar să se poarte ca o femeie cu experiență de un secol,” explică regizorul.

Lively a apărut în filme și la televiziune de la vârsta de opt ani, a jucat în îndrăgitul serial de televiziune Gossip Girl, sau în filme importante cum ar fi The Town, sau Savages. Grația și stăpânirea ei de sine contribuie la imaginea unei femei care a dus o viață extraordinară, conform celor spuse de Rosenberg. “Aveam nevoie de cineva contemporan, care să aibă și o zestre genetică din alte epoci. Nu mulți oameni posedă această complexitate, dar și abilitatea de a juca acest rol și de a se întoarce în timp, fără a părea forțat și artificial.”

“Ne-am entuziasmat când am văzut ce poate face Blake în acest rol titular,” afirmă Krieger. “Chiar dacă are doar 27 de ani, ea e foarte sofisticată și se poartă cum puține femei știu să se poarte la vârsta ei.”

Actrița recunoaște că a fost un rol dificil, dar extrem de bogat, care i-a permis să se scufunde mai adânc în personaj decât a făcut-o vreodată până acum. “Trebuia să joc rolurile mai multor femei, care sălășuiau într-un singur corp. Adaline trăiește în mai multe epoci istorice, dar nu se poate împărți, ci rămâne o singură femeie. E suficient de deșteaptă să evolueze în timp, și totuși, ea rămâne aceeași persoană.”

Pentru a-și însuși modul de vorbire din diferite perioade istorice, Lively a lucrat cu renumita expertă în dialecte, Elizabeth Himelstein, care i-a pregătit pe mulți actori premiați cu Oscar, cum ar fi Frances McDormand ( Fargo), Kathy Bates (Delores Claiborne), Nicole Kidman (Cold Mountain) sau Forest Whitaker (Lee Daniels’ The Butler). “Liz Himelstein este extraordinară” spune Lively. “M-a ajutat enorm să reușesc să-mi însușesc particularitățile de pronunție ale fiecărei epoci.”

Timp de zeci de ani, Adaline a trăit cu capul în pământ de teamă că tinerețea ei veșnică va atrage asupra sa o atenție nedorită. “Ea duce o viață discretă, retrasă” explică Lively. “Lucrează într-o bibliotecă și locuiește într-un apartament din Chinatown, în San Francisco. La fiecare 10 ani, ea se mută în alt oraș și își schimbă înfățișarea, numele, slujba și identitatea. Pentru a-și păstra anonimatul, ea nu-și permite să se apropie de nimeni.”

Viața ei începe să se învioreze după o întâlnire întâmplătoare cu Ellis, un tânăr antreprenor dinamic, interpretat de Huisman, care o cucerește pe loc. “Să vezi pe cineva atât de rezervat cum se ciocnește de un tip atât de plin de energie ca Ellis…e pur și simplu magic,” recunoaște Lively. “Ellis e întotdeauna bine dispus și țopăie în jurul camerei. Adaline e retrasă, dar el trebuie să reușească să o scoată din carapace.”

Huisman, care-l joacă pe Dutch, și-a lansat enorm cariera în ultimii ani, jucând roluri în seriale de televiziune ca Treme, Nashville, Orphan Black sau Game of Thrones, sau în filme cum ar fi Wild, în care a jucat alături de Reese Witherspoon.

Krieger vroia să se încredințeze că personajul Dutch—un milionar șarmant și arătos—nu devine cumva un snob și un parvenit îmbogățit peste noapte. “Michiel aduce rolului o modestie esențială pentru a împiedica denaturarea acestui rol,” explică Krieger. “Face parte din el însuși. Tipul are peste un metru optzeci, e foarte arătos și în plus are o dulceață și o modestie cuceritoare. Personajul Ellis nu se ia prea în serios. Poți să-ți imaginezi un tânăr stângaci, care s-a îmbogățit aproape accidental și care abia acum începe să devină cineva.”

Povestea de dragoste dintre Adaline și Ellis a fost irezistibilă pentru Huisman, care a găsit-o plină de farmec. “Filmul vorbește despre fascinația noastră în fața posibilității unei vieți eterne, într-un mod foarte concret,” apreciază actorul. “Când am citit scenariul, mi-a plăcut ideea de a mă întoarce în timp alături de Adaline și sper că exact acest lucru va plăcea și publicului.”

Ellis, un bogat om de afaceri, a decis să-și dedice viața și o mare parte a averii sale pentru a schimba în bine lumea care-l înconjoară. “Lee și cu mine îl înțelegeam la fel pe Ellis,” afirmă Huisman. “E un tip cu profunzime emoțională și cu un suflet de modă veche. Acesta este unul dintre motivele pentru care el și Adaline se atrag reciproc. Ea este expresia înțelepciunii acumulate de-a lungul a peste o sută de ani în trupul unei femei tinere. El are treizeci și ceva de ani și gândirea unui om matur. El se dedică total lucrurilor și persoanelor la care ține, dar nu se ia niciodată în serios pe el însuși.”

Faptul că a lucrat alături de Lively, Harrison Ford, Ellen Burstyn și Kathy Baker, l-a menținut în formă creatoare maximă, apreciază Huisman. “Mă simt norocos pentru faptul că am lucrat alături de această distribuție senzațională. Blake dă mult eroinei sale. Frumusețea ei atemporală o identifică cu Adaline și în plus, ea e o mare actriță, care știe să-și contureze personajul astfel încât să devină foarte veridic.”

Harrison Ford îl interpretează pe tatăl lui Ellis, William, care profesor universitar. “Harrison Ford a fost , din punctul meu de vedere, singura opțiune posibilă pentru rolul lui William,” afirmă Krieger. “Aveam nevoie de un tip inteligent pentru acest personaj care frânsese multe inimi la vremea lui. Harrison a jucat întotdeauna bine rolurile de profesor, iar acum redă foarte bine latura ezoterică a lui William.”


Premisele oferite de scenariu și abordarea realistă a vieții miraculoase a Adalinei i-au atras atenția lui Harrison. “Acest rol e complet diferit de ceea ce am făcut până acum,” recunoaște Ford. “Este unul dintre acele filme care vor să te ducă într-o lume fantastică, dar care sunt interpretate realist. E o construcție foarte inteligentă. A fost o plăcere să lucrez la un proiect ambițios, de concepție magică. Publicul va fi transportat într-o lume extraordinară, care nu este însă o lume științifico-fantastică. Ea are sorgintea în viața de zi cu zi, la care se adaugă un strop de magie care îți incită imaginația și-ți deschide inima.”


Personajul lui Ford își sărbătorește cea de-a 40-a aniversare a căsătoriei când fiul său aduce acasă o fată care arată și se poartă exact ca femeia de care se îndrăgostise el acum 45 de ani. “William este om de știință,” relatează actorul. “El își dă seama că așa ceva nu e posibil. Soția lui, interpretată de Kathy Baker, crede că el tânjește după iubirea lui de altă dată.”

Ford are numai cuvinte de laudă la adresa lui Baker, ale cărei interpretări le-a urmărit și admirat de mult timp. “Formând un cuplu de 40 de ani, ei sunt strâns legați de viața pe care au trăit-o împreună,” spune el. “Interpretarea lui Kathy a fost senzațională, făcând posibilă și evidentă coeziunea dintre ei.”

Baker împărtășește sentimentele lui Ford, “Secretul lui Adaline a fost un rol de vis pentru mine. O interpretez pe nevasta lui Harrison Ford, iar pentru că el este actorul generos și legendar pe care-l cunoaștem, am reușit să dăm nuanțele necesare relației dintre personaje din prima zi petrecută pe platourile de filmare. Harrison e simpatic, deștept, un bun profesionist și un înțelept, iar eu m-am simțit privilegiată să lucrez cu el. Filmul e frumos, e plin de dragoste și magie; Aștept cu nerăbdare să-l prezentăm publicului nostru."

Până la Ellis, Adaline n-a avut nicio relație de durată cu nimeni înafara fiicei ei. Flemming. Aceasta are acum în jur de 80 de ani și se apropie de sfârșitul vieții, în timp ce mama ei rămâne veșnic tânără.

"Sentimentele dintre Adaline și Ellis sunt foarte puternice," spune Lively. "Dar cea mai puternică dragoste a lui Adaline este pentru fiica sa, Flemming. Eu cred că Adaline îi permite lui Ellis să intre în viața ei tocmai pentru că este pe cale să-și piardă marea dragoste, care este fiica sa. Această pierdere e extrem de dureroasă. Instinctul o îndeamnă pe Adaline să se ferească de tentația dragostei, dar Flemming îi spune că e mai bine să iubească și apoi să piardă persoana iubită, decât să nu iubească de loc."

Laureata premiului Oscar, Ellen Burstyn o interpretează pe Flemming. “Ellen Burstyn este una dintre cele mai bune actrițe care au jucat vreodată pe marele ecran,” afirmă Krieger. “Să lucrezi alături de o actriță cu asemenea experiență este un adevărat privilegiu. Ea dă gravitate personajului Flemming. Fiind singura persoană care știe secretul Adalinei, ea are în străfundul sufletului său un filon subtil de tristețe. Ellen este magnifică atunci când lasă să răzbată acest sentiment difuz, în multe dintre secvențele în care apare.”

Prima secvență în care apare Burstyn șochează publicul, pregătindu-l pentru a înțelege neobișnuita relație dintre cele două personaje. “Flemming o întâmpină pe Adaline într-un restaurant spunând: ‘bună, mama, la mulți ani!,’” explică Burstyn. “Acesta va fi un moment de cumpănă pentru spectatori. Este ciudat să-ți imaginezi că ai o mamă mai tânără ca tine. Totuși, deîndată ce m-am transpus în această ficțiune, m-am trezit că mă comport ca o adolescentă. N-a fost intenționat, dar Blake are o blândețe maternă, iar noi am intrat în roluri imediat.


Burstyn consideră interesantă ideea de a nu îmbătrâni niciodată, dar probabil nu pentru ea. “Sunt sigură că mulți oameni s-au gândit cum ar fi să rămână la vârsta la care arătau sau se simțeau cel mai bine. În această povestire, se dovedește că această idee nu e așa de bună cum ar părea la prima vedere. Publicului îi va plăcea să-și imagineze cum va fi să trăiască veșnic, dar va pleca din fața ecranului simțind că acest lucru nu e necesar. Să trăiești o viață este suficient.”

În completarea distribuției vine actrița canadiană Amanda Crew, ale cărei roluri anterioare le include pe cele din Charlie St. Cloud (alături de Zac Efron) sau serialul premiat cu Emmy®- Silicon Valley. Ea este sora lui Ellis, Kikki, care participă la aniversarea părinților și o întâlnește pe Adaline, noua iubită a fratelui său. “Scenariul este într-o manieră unică, mergând dincolo de povestea atemporală de dragoste. Dragostea lui Adaline este străbătută de elemente magice. Ca rezultat al acestor circumstanțe, vom vedea cum face față Adaline ideii fantastice de ‘viață veșnică,’” spune Crew. “Iar Lee Krieger are o viziune minunată asupra acestei povestiri care este la fel de uimitoare din punct de vedere vizual pe cât de fantastic este scrisă.”

MODA ADALINEI

Secretul lui Adaline se mișcă cu grație prin tot secolul XX, recreând momente din fiecare deceniu al său, cu imagini și obiecte specifice perioadei, inclusiv cu haine care respectă moda vremii. De la ținute somptuoase de seară și până la hainele de lucru din ziua de azi, tot ce poartă Adaline a fost ales cu grijă de către laureatul cu premiul Academiei, Angus Strathie și echipa acestuia, care au ținut cont atât de modă cât și de povestire.

În opinia regizorului Krieger, Strathie a avut poate cea mai grea misiune dintre toți. “El a creat peste 50 de înfățișări pentru Blake,” afirmă regizorul. “Nu făceam un film independent, dar chiar și pentru un film cu buget mare , erau multe de făcut. Pe lângă actorii din rolurile principale, a trebuit să-i îmbrăcăm cu haine autentice pe toți actorii din rolurile secundare care apar în film. El a căutat neobosit să recreeze până în cele mai mici detalii ținute din epoci istorice diferite – chiar dacă în unele zile aveam pe platou 50-60 de figuranți care trebuiau îmbrăcați în haine de epocă.”

Secretul lui Adaline este un film epic pentru un designer, recunoaște Strathie. “El are o povestire complexă și lungă, cu multe personaje. Povestirea se derulează de-a lungul unui secol. Mi s-a cerut să definesc fiecare epocă ca și stările și emoțiile personajului în vremea respectivă.”

Conlucrând îndeaproape cu Lively și Krieger, Strathie a dezvoltat un concept care s-o conecteze pe Adaline cu trecutul ei, dar s-o țină și ancorată în prezent. Pentru asta ei au îmbrăcat-o cu piese de îmbrăcăminte clasice, care-i reflectă stilul pe care și l-a format de-a lungul secolului. “Este un stil oarecum retro, care accentuează faptul că Adaline este matură și înțeleaptă,” spune Strathie. “Ea apare ca o tânără din contemporaneitate, tânără și suavă, dar în esență este o persoană care a trăit o sută de ani. Ea a continuat să-și cumpere haine, dar când o face, ea se orientează tot spre hainele cu care e obișnuită. Ele trebuie să-i dea un aspect îngrijit, dar să nu fie strălucitoare.”


De la bijuterii și până la poșete și haine, Strathie a îmbrățișat ideea că Adaline a adunat o mulțime de ținute de-a lungul vieții sale. “Încorporarea pieselor vintage în ținutele ei contemporane i-a individualizat stilul,” remarcă el. “Pentru una dintre întâlnirile lui Ellis, ea se îmbracă cu o jachetă din anii 1920—o piesă unicat, foarte originală. Ea o asortează cu un pulover din anii 1960 și o fustă contemporană. Pantofii ei sunt din anii ‘50, iar poșeta din anii ’40. Mixarea stilurilor de îmbrăcăminte a devenit specific pentru look-ul Adalinei. Când se îmbracă, ea se inspiră din toate perioadele vieții ei și se simte în siguranță folosind obiecte din garderoba ei.”

Una dintre rochii apare de două ori în povestire. Este o rochie neagră, lungă, care ne aduce aminte de rochia de gală din anii 1940. Adaline poartă rochia de Revelion, atât în anii ’40 cât și în prezent. “Trebuia să găsim o rochie care să se potrivească ambelor perioade,” explică designer-ul. “Prima oară o poartă în anii 1940, când ea se bucura de viață și flirta cu marinarii, iar a doua oară cu ocazia Revelionului 2014, când rochia nu trebuia să apară deplasată sau demodată.

Am studiat rochiile lungi din anii ’40, am împrumutat elementele care-i veneau bine lui Blake și am realizat o rochie puțin retro și oarecum nostalgică.”

Lively a apreciat juxtapunerea modei contemporane cu cea clasică. “Mi-a plăcut faptul că ea se îmbracă ca o femeie mai matură,” afirmă ea. “Ea e mai conservatoare decât majoritatea tinerilor din San Francisco.”

Lively a venit cu ideea de a introduce niște bluze cu guler înalt și rulat în garderoba Adalinei, afirmă Strathie. “A fost o idee foarte bună. Asta a mai îmbătrânit-o, în sensul bun al cuvântului, făcând-o să pară mai conservatoare, prin faptul că era atât de sobră.”

Garderoba lui Adaline este o modalitate de a arăta trecerea timpului. “Cusăturile și formele spun o poveste care începe în epoca prințului Edward,” spune Lively. “Faptul că rolul femeilor în societate s-a schimbat din 1908 încoace se reflectă și în îmbrăcăminte, coafură sau make-up. De aceea putem spune că garderoba Adalinei este purtătoarea multor informații despre transformările sociale intervenite de-a lungul epocilor istorice. Nu mi-o pot imagina pe Adaline mergând la shopping, la mall, îmbrăcată așa cum este ea. M-am simțit onorată să lucrez alături de o minte așa de strălucită, capabilă să spună o poveste prin intermediul costumelor, Angus. Costumele pe care le-a creat pentru Moulin Rouge alături de Catherine Martin sunt costumele mele favorite din toate filmele pe care le-am văzut vreodată."

O femeie recunoscută pentru garderoba plină de gust pe care o posedă, Lively a avut în cap imaginea garderobei lui Adaline, încă dinainte de a fi distribuită în film. "Cred că mi-am croit singură drumul spre acest rol, pentru că atunci când m-am întâlnit cu Tom Rosenberg m-am dus îmbrăcată într-o rochie foarte potrivită lui Adaline. Îmi amintea de o rochie pe care o avea mama – de un albastru pal, cu buline albe. M-am simțit ca Adaline când am pus-o pe mine. Tom mi-a spus ulterior: 'când ai intrat pe ușă, mi-am spus - asta e Adaline.' Așadar stratagema mea a funcționat!"


Lively este în prezent imaginea casei de modă Gucci. Compania Gucci s-a implicat, alături de Angus Strathie, în crearea modelelor pentru îmbrăcămintea personajului Adaline, din anii '40, '50 și ‘60, ca și pentru rochia lungă pe care Lively urma s-o poarte la petrecerea de Revelion. "Mare parte din ceea ce port este creat de Gucci," afirmă ea. "Ei au fost marii susținători ai acestui film. Creația care-mi place cel mai mult este rochia de gală. Eu sunt ca o coțofană, așa că atunci când văd ceva strălucitor, cad în extaz. E vorba de o rochie aurie cu aplicații de mărgele negre. În ea, Adaline este cu totul alta, față de cea pe care o putem vedea la începutul filmului, în pulovere pe gât și ciorapi groși de pe vremea bunicii. Schimbarea pe care o suferă îmbrăcămintea ei ne vorbește despre povestea Adalinei. Semnificația acestei ținute splendide o face să pară și mai frumoasă."

Coafurile și machiajul ajută și ele la transformările pe care le descrie îmbrăcămintea. "Aceste elemente conțin multe informații," consideră Lively. "Adaline se inspiră din experiențele ei vestimentare din trecut, dar încearcă să le adapteze la contemporaneitate, ca să nu atragă atenția. Echipele noastre de coafură și machiaj, conduse de Monica Huppert și Anne Carroll, au creat niște imagini deosebit de elegante și rafinate. Ele s-au inspirat din numeroasele cărți și fotografii pe care le-au studiat, alegând apoi culorile, formele, stilurile și tehnicile specifice fiecărei epoci. Într-o anumită epocă, nu existau decât patru culori de fond de ten și șapte culori de ruj. Ele au căutat aceste produse și au lucrat cu reproduceri ale lor. S-au inspirat din lucruri autentice, fapt ce a ajutat la formarea unei imagini a Adalinei și a trecerii ei prin timp."

“Crearea unui look autentic se poate face prin simpla schimbare a formei buzelor sau prin aplicarea unei anume umbre ochilor,” susține Lively. "De fiecare dată când mi s-a aplicat un nou make-up sau o nouă coafură, m-am simțit o altă persoană. Monica și Anne m-au ajutat, prin munca lor minuțioasă, să mă transpun mai ușor în fiecare perioadă istorică."

Stilistele care se află în spatele imaginilor pe care le ia Adaline de-a lungul timpului, make-up artistul Monica Huppert și hair stylistul Anne Carroll, au lucrat la filme diverse, cum ar fi zombie romance-ul Warm Bodies, super-eroicul X-Men: The Last Stand sau filmul de mare acțiune Mission: Impossible – Ghost Protocol, dar nu s-au confruntat niciodată cu o asemenea provocare. Pentru a crea o serie de portrete, reprezentative pentru parcursul Adalinei, ele s-au inspirat din reviste, cărți și fotografii vechi, ca și din filme clasice.

“Noi am încercat să oferim un look valabil pentru o femeie obișnuită din fiecare deceniu al secolului XX,” spune Carroll. “Nu am folosit coafuri sau ținute extravagante, de vedete. Adaline trăiește cât se poate de normal, încercând să combine aspectele vieții pe care o duce și care o înconjoară.”

De la tunsoarea bob, modernă în anii 1920, purtată la nunta ei, la coada lejeră pe care o poartă acum, Adaline este întotdeauna coafată în stilul epocii pe care o traversează, fără a fi vreodată stridentă. “Am petrecut zile întregi cu Blake pentru a găsi și testa stiluri de coafură potrivite pentru Adaline și pentru vremea respectivă,” relatează Carroll. “Coafurile mele favorite au fost cele de la Revelioane, atât în anii 1940’, cât și în prezent. Amândouă coafurile au bucle lungi, dar sunt total diferite. În 1940, părul ei este aranjat aproape sculptural, cu volum, în timp ce în prezent, este lejer și i se revarsă pe un umăr.”

Huppert spune că pentru a crea imaginea unui personaj e nevoie de o coroborare foarte strânsă între coafură, make-up și costume. În acest caz, actrița din rolul titular a fost mai mult decât încântată să lucreze cu echipele de designeri pentru această imagine. “Frumusețea colaborării cu ea constă în faptul că ei nu-i e frică să încerce fel de fel de lucruri,” afirmă Huppert. “Dacă e să fiu sinceră, ea a fost cea care m-a împins să merg mai departe, să depășesc limitele. Vroia ca personajul ei să fie perfect.”

Lively o vroia pe Adaline cu o ușoară tentă demodată, iar Huppert a fost de acord cu asta. “Trebuia să facem mai mult decât s-o îmbrăcăm pe Adaline în diferite stiluri de rochii,” spune ea. “Trebuia ca ea să devină o persoană reală, care, indiferent de anul pe care-l traversează să se poarte cu grația și eleganța pe care ar fi avut-o o femeie de la începutul secolului XX. Schimbările pe care le-am practicat noi sunt foarte subtile.

Huppert, o îndrăgostită de make-up, colectează cosmetice autentice din diferite perioade pentru a-și asigura sursa reală de inspirație și le păstrează în rulota ei ca material de comparație. “Această pasiune s-a dovedit a fi extrem de utilă pentru că ea a avut la-ndemână produsele și culorile pe care trebuia să le redea cu produse cosmetice actuale,” relatează Lively. “Intensitatea culorilor de atunci nu se mai regăsește în produsele actuale. Pentru ca Adaline să fie consecventă, am folosit aceeași paletă de culori, dar vroiam ca nuanțele și tonurile să fie exact ca în anul pe care-l redam. De exemplu, pentru imaginea lui Adaline din 1945, am folosit un ruj rubiniu și pe obraji, ca să obținem aceeași culoare și aceeași impresie vizuală.”

Ei i-a plăcut în mod deosebit look-ul lui Adaline din 1929. “Femeile anilor 1920 aveau un aspect de cireașă,” recunoaște Huppert. “Se purtau sprâncene rotunjite si ușor căzute, iar buzele parcă erau arcul lui Cupidon. Moda asta a schimbat-o complet pe Blake. Imaginile au fost tratate în așa fel încât să amintească spectatorilor de pozele sepia sau alb-negru. Astfel, eu puteam să exagerez cu machiajul, așa cum făceau starurile vremii, Clara Bow sau Louise Brooks. Fondul de ten folosit pe vremea aceea era mai mult pudra, care nu avea prea multe variante de culoare, așa încât pielea lui Blake din perioada respectivă un prea seamănă cu cea din secvențele ulterioare. De obicei ne chinuim să găsim nuanța cea mai potrivită pielii, dar în acest caz, i-am colorat pielea în mod voit altfel.”


IMAGINEA ADALINEI

Obiectivul de design al filmului este să reflecte toate schimbările prin care trece Adaline. “Pe măsură ce viața ei a evoluat, imaginea devine mai luminoasă și mai caldă,” spune Krieger. “Apartamentul ei din San Francisco la începutul filmului este relativ rece, ca un spital. Pe la mijlocul filmului, el devine mai cald și mai uman.”

Krieger l-a convocat pe directorul de imagine David Lanzenberg, cu care a lucrat exclusiv în ultimii șapte ani, care să-l ajute să creeze amprenta vizuală unică a acestui film.
Lanzenberg, fost fotograf de modă, constituie un echilibru perfect între aptitudinile tehnice și simțul estetic desăvârșit.

Regizorul a evitat filmările cu camera de mână, preferând un stil mai uniform, care să dea filmului un aspect atemporal și să constituie un factor de unitate, în ciuda numeroaselor flashback-uri în trecut. “I-am spus lui David că vreau o filmare clasică,” recunoaște el. “Ne-am hotărât să filmăm cu lentile anamorfice ca să reducem adâncimea câmpului vizual, ceea ce mi-a permis să îmblânzesc marginile ascuțite pe care le obții când filmezi digital. Am folosit mai mult troliul și macaraua, dar n-am folosit aproape de loc Steadicam, pentru că Steadicam nu se potrivește cu vignetele din anii 30, 40 și 50. Am încercat să fim foarte eleganți și să ne mișcăm grațios pentru ca să realizăm treceri ușoare între episoadele din trecut și restul filmului.”


Elementele istoric și vizual ale filmului au necesitat multă muncă de cercetare, conform spuselor scenografului Claude Paré. “Din fericire, când ne-am pornit la lucru, Lee și cu mine am fost perfect sincronizați în privința referințelor vizuale. De exemplu, noi am vrut amândoi o paletă mai caldă de culoare, deîndată ce Adaline îl întâlnește pe Ellis. În perioada de post producție am tratat imaginile din trecut în așa fel încât să pară autentice. Noi am fost de acord și în privința vitezei de filmare în funcție de diferitele perioade istorice.”


Paré a înțeles imediat că apartamentul lui Adaline constituia un mediu în care se desfășoară povestea vieții ei, spune Krieger. “Era nevoie să arate ca și când cineva ar fi colectat obiectele de mobilier sau ornament de-a lungul unui secol. În același timp, ea se deplasa în diferite locații, deci trebuia să aibă puține obiecte, pe care să le poată lua cu ea. Mi-a plăcut felul în care scenograful a reușit să aranjeze lucrurile astfel încât să pară frumoase, dar folosite.”

Paré susține că s-a documentat pentru fiecare obiect în parte. “Am vrut ca fiecare obiect în parte să fie o mică piatră prețioasă, un fel de diamant. Fiecare dintre ele are însă textura proprie.”

Deși multe dintre referințele istorice sunt subtile, ele au fost îndelung lucrate și documentate. Costumele, mașinile, chiar și tiparul de pe primele pagini ale ziarelor au fost serios studiate pentru a fi în acord cu cele folosite în epocă.