Articole Next Stop Wonderland

Brad Anderson preia clasica poveste a doi strãini care se întâlnesc în tren si se îndrãgostesc, dar o propulseazã în ordine invers cronologicã, explorând în primul rând cum se petrec astfel de accidente ale sortii. În URMEAZÃ STATIA PARADIS, surprizele destinului si efectele comice ale acestora au loc înainte ca îndrãgostitii sã se întâlneascã, îndrumându-i unul înspre celãlalt fãrã ca ei sã-si dea seama. Care sunt sansele ca vietile paralele a doi strãini sã se intersecteze, mai ales cã Erin îsi dã întâlnire cu tot felul de indivizi dubiosi, ratati sau mincinosi, iar Alan este preocupat sã scape de datorii, implicându-se în activitãti mai mult sau mai putin legale? Rãspunsul la aceastã întrebare este dat printr-o poveste despre întâlniri amoroase, soartã si întelesul vietii când ai 30 de ani.
“Am vrut sã explorez cele douã fete ale monedei destinului,” explicã regizorul. “Pe o fatã este convingerea cã dragostea este predestinatã si controlatã de o fortã superioarã, iar pe cealaltã fatã este perspectiva mai rationalã, mai stiintificã, aceea cã viata nu este decât o serie de accidente si întâmplãri haotice. Nu cred cã filmul înclinã spre una din pãrti – fiecare poate interpreta evenimentele din ce perspectivã doreste. Dar ideea este cã la sfârsit îti rãmâne o anume mirare, o curiozitate veselã pentru ce urmeazã sã se întâmple.”
Anderson s-a ferit de locurile comune majoritãtii comediilor romantice, alegând un stil documentarist, naturalist, de improvizatie chiar, totul pe un fundal sonor de Bossa Nova. “Întotdeauna mi-a plãcut Bossa Nova si am vrut sã creez un personaj care sã întruchipeze emotiile amestecate ale acestui ritm. De asemenea, am vrut sã creez un personaj feminin foarte real, foarte puternic, o femeie complexã care luptã sã întâlneascã bãrbatul potrivit. Am vrut sã evit orice ar fi fost prea ‘drãgut’ sau ‘dulce’ la ea. Faptul cã Erin se multumeste cu singurãtatea ei, dar îsi doreste în secret compania cuiva face cãlãtoria ei cãtre bãrbatul potrivit foarte convingãtoare si amuzantã.”
Când mama lui Erin publicã un anunt în numele ei, Erin este inundatã de apeluri de la o largã gamã de potentiali parteneri: de la agentul de vânzãri incapabil sã tacã mãcar o secundã pânã la ticãlosul care îsi ascunde verigheta în portofel. “Am încercat sã captez absurditatea ritualului masculin de curtare – si ce mod mai bun de a o face decât prin ochii unei femei sofisticate?” spune Brad Anderson. “Erin e ca printesa din povestea fratilor Grimm, care nu putea râde si care a promis sã se mãrite cu primul bãrbat care o va misca în acest sens. Din pãcate, candidatii nu sunt la înãltime. Sunt amuzanti, dar într-un mod demn de milã, când încearcã sã o impresioneze, ascunzându-se în spatele unor mãsti ridicole. Acesta este un alt obiectiv al filmului: analiza felului în care ne prefacem atunci când curtãm pe cineva si cât de absurd ne purtãm.”
Dacã Erin este preocupatã de întâlniri amoroase, Alan se concentreazã asupra ambitiilor sale profesionale. “Alan se luptã si el cu greutãtile, dar în altã arenã”, spune Anderson. “L-am conceput ca pe un personaj eroic care se ghideazã dupã principiul cã, dacã îti urmezi visele, totul se va desfãsura asa cum vrei. Oricât ar pãrea de rãsuflatã aceastã idee, ea contine tousi un strop de adevãr. El si Erin au în comun faptul cã ambii încearcã sã se reinventeze pe ei însisi ca sã gãseascã fericirea.”
În mod neobisnuit pentru un personaj principal al unei comedii romantice, Erin petrece destul de mult singurã – o provocare unicã pentru actrita Hope Davis, care a trebuit sã ‘umple’ ecranul cu o energie puternicã si tãcutã. “N-am vrut ca personajul meu, Erin, sã zacã deprimatã lângã frigider, asteptând sã sune telefonul”, comenteazã ea. “Momentele în care este singurã sunt pline de melancolie, dar si de o anumitã stare de împãcare cu ea însãsi. Este ceva în care se poate recunoaste oricine – o parte a cãutãrii iubirii presupune sã înveti sã fii singur.”
Actorul Alan Gelfant a fost si el atras de ideea unui film care, spune el, “este o comedie romanticã ce nu îti jigneste inteligenta.” Gelfant este de acord cu pãrerea personajului sãu despre destin si anume: dacã îti pui în ordine toate aspectele vietii, atunci soarta te ve duce acolo unde vrei sã ajungi. “Cred cã pozitia mea este undeva la mijloc, deoarece avem un oarecare control asupra vietilor noastre, dar trebuie sã asteptãm ca universul sã hotãrascã ce se va întâmpla”, explicã actorul.
Desi URMEAZÃ STATIA PARADIS este un film despre întâlnirea dintre Erin si Alan, interesant este cã actorii nu au avut de jucat decât o scenã împreunã. “Alan e un tip simpatic, dar habar n-am cum e sã joci cu el – nu am fost niciodatã împreunã la filmãri!” exclamã Hope Davis, iar Gelfant adaugã: “De-abia dupã ce s-au terminat filmãrile si am intrat în postproductie am reusit sã o cunosc mai bine pe Hope si am vãzut cât de inteligentã si talentatã este.”
De fapt, Gelfant si Davis s-au evitat intentionat în timpul productiei, astfel încât sã pãstreze scânteia primei întâlniri. “Când ne-am întâlnit pentru singura scenã împreunã a fost foarte emotionant, pentru cã asteptam acest moment de mult timp”, mãrturiseste Davis. Acesta este doar un exemplu din tehnica regizorului Anderson de a capta prospetimea reactiilor impulsive. El a utilizat un amestec de secvente scrise riguros si scene de improvizatie care dau filmului o intensitate si o spontaneitate ce reflectã ritmul natural al vietii obisnuite. “Aceastã tehnicã presupune mult mai multã peliculã si o filmare mult mai haoticã, dar este si un proces mai creativ”, spune Anderson. “Cum eu îmi montez singur filmele, mi se potriveste.” Deasemenea, el a ales sã filmeze actorii îndeaproape, de parcã ar fi utilizat o camerã portabilã, tocmai pentru a crea aceastã senzatie de naturalete.
În URMEAZÃ STATIA PARADIS Anderson a urmãrit atât imprevizibilul, cât si universalitatea: “Cred cã este o poveste despre modul diferit în care fiecare dintre noi obtine fericirea sau dragostea, cu o filosofie diferitã, dar ceea ce au în comun aceste abordãri este cã vin numai din lãuntrul fiecãruia. Restul nu este decât un fel de plasture care nu rezistã. Fericirea adevãratã trebuie sã înceapã în inima ta. […]Nu conteazã dacã la final Alan si Erin vor fi împreunã. Poate cã da, poate cã nu. Face si asta parte din Paradis.”