Go Back   Cinemagia Forum > Totul despre filme > Cinematografia romaneasca

Reply
 
Thread Tools Search this Thread
Old 05 Jul 2015, 21:13   #1
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR din România

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR din România
(poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992)
Anunță convocarea Conferinței Naționale (Adunarea Generală) pe data de 09.08.2015, la Casa de Cultură a Studenților din București.
Detalii pe www.ancin.ro;
emilianurse@yahoo.com ;
Mobil: 0724270296 ;

Ordinea de Zi:
Raportul Biroului Executiv pentru activitatea de până în prezent.
Raportul Comisiei de Cenzori.
Excluderea membrilor fără activitate.
Aprobarea Statutului Asociației întocmit potrivit Ordonanței de Guvern nr.26/30.01.2000 și completarea denumirii Asociasției, care devine ANCR (ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR DIN ROMÂNIA)
Înscrierea de noi membri în Asociație.
Alegerea membrilor noului Consiliu Director.
Alegerea membrilor Comisiei de Cenzori.

Conferința Națională ANC este statutar constituită dacă participă 2/3 din numărul membrilor.
Potrivit Ordonanței de Guvern nr.26/30.01.2000. aceasta se va transforma în Adunare Generală, iar Biroul Executiv se va dizolva și se va transforma în Consiliu Director.

Rugăm persoanele care au avut legătură cu mișcarea de cineamatori din România, sau cunosc foști cineamatori, să ne ajute în mobilizarea acestora pentru reactivarea ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR.

Componența ANC la data înființării, 30-31.03.1991, Ploiești
__________________________________________________ ______________
Cineclub/Instituție/Localitate -/- Reprezentat de:
1. „CROMATIC”, Intr. Mecanică Cugir- Alba -/- Mădeanu Petre
2. Casa de Cultura a Sindicatelor Arad -/- Hornoiu Florin
3. „SIRET” A.C.N. Bacău -/- Păscănuț George
4. ,,COTIDIAN” Casa de Cultura a Sindicatelor Onești -/- Maximov Giliu
5. ,,DIAMANTUL NEGRU” I.Min.Comănești-Bacău -/- Spînu Nicolae
6. ,,UNIREA” Casa de Cultură a Sindicatelor Bacău -/- Lucavetschi Vladimir
7. A.C.A.Oradea - Bihor (7 cinecluburi) -/- Domide Zenobiu
8. „FLACĂRA” Botoșani -/- Amarghioalei Vasile
9. ,,ARIPILE” Întrep. de Construcții Aero. Brașov -/- Cristinoiu Viorel
10. ,,ANCORA” Șantierul Naval Brăila -/- Topală Mihai
11. C.F.C.H. Brăila -/- Constantin Mitică
12. ,,IRIS”Clubul Copiilor Buzău -/- Mînzală Maria
13. A.C.A. Buzău (4 cinecluburi) -/- Șerban Valerian
14. ,,LUMINA” Comb. de Oțeluri Speciale Târgoviște -/- Hazencoff Iulian
15. Întreprinderea de Utilaj Petrolier Târgoviște -/- Dumitrache Nicolae
16. „CHIMISTUL” Combinatul Chimic Craiova -/- Șerban Ileana
17. I.T.M.A.Craiova -/- Pirșcoveanu Ion
18. „DUNARIS” C.N.F. NAVROM Galați -/- Popescu Maximilian
19. „ARCA NOVA” ICEPRONAV Galați -/- Vasilache Silviu
20. I.C.M.R.S.Galați -/- Dogaru Dima
21. ,,CONSTANTIN BRÎNCUȘI”Casa de Cult. Tg-Jiu -/- Călugăru Dumitru
22. „FLORI DE MINĂ” Club I. Min. Motru -/- Pufan Alexandru
23. ,,AMA FILM” Lupeni -/- Manolescu Nicolae
24. ,,MINERUL” Club I.Min. Uricani-Hunedoara -/- Bota Liviu
25. ,,MINERUL”Club I.Min. Barza-Hunedoara -/- Maris Mihai
26. ,,ALFA” Casa de Cultura a Sindicatelor Iași -/- Sămătaru Teodor
27. ,,CINEART” Casa de Cultură a Sind. Baia Mare -/- Otoiu Simion
28. Clubul Copiilor Reghin-Mureș -/- Cerchizan Ion
29. ,,SINTEX” C.F.S. Săvinești Piatra Neamț -/- Mihai Nicolae
30. A.C.A.Neamț (3 cinecluburi) -/- Luca Dumitru
31. ,,MUNTENIA”Casa de Cultura a Sind. Ploiești -/- Coman Gabriel
32. Într. de Piele și Încalțăminte,,13 Decembrie” Sibiu -/- Cercel Ioan
33. ,,HERMES” I.C.S.A.P.Timisoara -/- Latcu Marian
34. ,,FAUR” București -/- Colonelu Victor
35. A.C.A.Vrancea (6 cinecluburi) -/- Balaci Constantin
36. „SIDERURGISTUL” C.S.Hunedoara -/- Găină Gheorghe
37. ,,ECRAN-UTIL” sector 1 București -/- Găină Vasile
38. „MEDI-CINE” Institutul de Virusologie București -/- Burducea Ovidiu
39. „STUDIO” Casa de Cultură a Stud. Cluj-Napoca -/- Nicu Dragos
40. ,,AMAFILM” I. Metal. Oțelul Rosu -/- Negruțiu Nicolae
41. „NUFĂRUL” Oradea -/- Sandu Antal
42. I.P.S.C.A.I.A. București -/- Bobocică Ion
43. I.S.P.H. București -/- Rupa Marconi
44. I.M.G.B.București -/- Ștefan Alexandru
45,,STUD-FILM” Casa de Cult. a Studenților București -/- Urse Emilian
__________________________________________________ ______________

Biroul Executiv și Consiliul Național ANC/1991

Geo Saizescu, regizor, Președinte de Onoare
1.Urse Emilian -/- Președinte
2.Popescu Maximilian -/- Vicepreședinte
3.Lucavetschi Vladimir -/- Vicepreședinte
4.Muranevici Gheorghe -/- Vicepreședinte
5.Negruțiu Nicolae -/- Vicepreședinte
6.Dumitrache Nicolae -/- Vicepreședinte
7. Cercel Ioan -/- Vicepreședinte
8.Amarghioalei Vasile -/- Vicepreședinte
9.Balaci Constantin -/- Vicepreședinte
10.Crăciun Constantin -/- Secretar Executiv
11.Bobocică Ion -/- Trezorier

12.Pufan Alexandru -/- Membru în Consiliul Național
13.Călugăru Dumitru -/- Membru în Consiliul Național
14.Dragos Nicu -/- Membru în Consiliul Național
15.Rupa Marconi -/- Membru în Consiliul Național
16.Dogaru Dima -/- Membru în Consiliul Național
17.Sămătaru Teodor -/- Membru în Consiliul Național
18.Luca Dumitru -/- Membru în Consiliul Național
19.Manolescu Nicolae -/- Membru în Consiliul Național
20.Otoiu Simion -/- Membru în Consiliul Național
21. Colonelu Victor -/- Membru în Consiliul Național
22.Șerban Valerian -/- Membru în Consiliul Național
23.Găină Gheorghe -/- Membru în Consiliul Național

Scopul ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR din România
(sintetic)

Asociația Națională a Cinecluburilor din România – membră a „Uniunii Internaționale de Cinema” – UNICA – are ca scop stimularea într-un cadru organizat a realizatorilor de film care nu au studii cinematografice, dar au dorința, spiritul de observație, sensibilitatea și ingeniozitatea necesare realizării unor filme cu valențe artistice, în funcție de trăirile și preocupările lor personale, sau documentare inspirate din realitățile și nevoile imediate, cunoscute de ei nemijlocit, astfel încât să contribuie la promovarea valorilor culturale în rândul maselor largi, dar și să pregătească o pepinieră pentru viitorii cineaști profesioniști, care la rândul lor pot fi și instructori de cineclub.
Pe lângă promovarea filmelor proprii, ANCR, mai are ca scop și promovarea filmelor românești de lungmetraj în țară, precum și a scurtmetrajelor școlilor de film prin festivaluri sau acțiuni organizate în licee, universități sau lăcașuri de cultură, dar și în străinătate, prin festivalurile „Uniunii Internaționale de Cinema” – UNICA, membră în „Consiliul Internațional de Cinema, de Televiziune și de Comunicații Audiovizuale” din cadrul UNESCO”.


Persoanele care doresc să sprijine ANCR își pot deschide cont pe Forum CineMagia folosind numele propriu, sau un pseudonim ușor de redat și reținut, dar care să nu se suprapună cu altele.

Vă Mulțumim!

Last edited by mirodoni : 29 Sep 2015 at 10:37.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 07 Jul 2015, 08:05   #2
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
La cererea unui fost cineclubist, postez integral „Scopul ANC” așa cum este prevăzut în Statutul din 1991, încă nerevizuit.

1 (4) – A.N.C. din România are ca scop:
a) promovarea preocupărilor cetăţenilor pentru însuşirea noţiunilor de cultură şi tehniucă cinematografică, a preocupărilor şi tradiţiilor româneşti de creaţie filmică în condiţii de cineclub sau individual;
b) punerea în valoare a tradiţiilor artistice de creaţie în domeniul filmului nonprofesional românesc şi străin;
c) apărarea drepturilor şi intereselor legale ale creatorilor neprofesionişti de film în condiţii de cineclub sau individual;
d) promovarea şi susţinerea afirmării talentelor şi preocupărilor din domeniul artei cineamtografice a membrilor cinecluburilor şi cineaştilor amatori individuali;
e) organizarea de tabere de instruire şi creaţie, a unor manifestări specifice la nivel naţional şi teritorial;
f) promovarea prin filmele create de cinecluburi şi cineamatorii individuali a principiilor morale, a respectului sacru pentru om şi drepturile sale fundamentale;
g) asocierea mişcării de creaţie filmică neprofesionistă din România la Uniunea Internaţională a Cineaştilor Amatori (U.N.I.C.A.) şi Federaţia Internaţională a Cinecluburilor (F.I.C.C.);
h) constituirea în fiecare judeţ şi municipiul Bucureşti, unde funcţionează cel puţn 3 cinecluburi, a unor filiale ale A.N.C. purtând denumirea de Asociaţii judeţene ale cinecluburilor.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 04 Aug 2015, 15:01   #3
emilianurse
Novice
 
emilianurse
 
Join Date: Aug 2015
Posts: 1
Emilianurse

Programul pe termen scurt pentru intrare în legalitate al ANCR

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR din România,
înființată în anul 1991 (poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992) trebuie reorganizată conform Ordonanței de Guvern nr.26/30.01.2000. (poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992)

Pe lângă alte prevederi, organele de conducere ale asociației își vor schimba denumirea astfel:
„Conferința Națională” va deveni „Adunare Generală”, „Biroul Executiv” va deveni „Consiliul Director”.
Modificările trebuie prevăzute în „noul statut ANCR”, care trebuie redactat și votat.
De aceea, trebuie convocată „Conferința Națională ANCR”.
Pentru ca aceasta să fie statutară, potrivit statutului inițial, trebuie o prezență de 2/3 din numărul membrilor înscriși, adică din 45.
Deoarece avem semnale certe că nu se va putea întruni acest cvorum, va trebui să respectăm reglementările în vigoare, și anume, convocarea de 3 ori succesiv, respectând condițiile de publicare a anunțurilor.
Dacă nici la a treia convocare nu se va întruni numărul minim prevăzut în statut, toate hotărârile vor putea fi luate de cei prezenți, indiferent de numărul acestora.

Prima convocare a fost făcută pentru data de 9 august 2015, iar anunțurile au fost publicate în LIBERTATEA, ANUNȚUL TELEFONIC, Forum CineMagia și www.ancin.ro.
Foarte puțini dintre foștii membri ANCR au luat legătura cu organizatorii, așa că avem toate argumentele să credem că adunarea nu va fi statutară.
De aceea ne propunem alte două termene, și anume, 30 august și 27 septembrie 2015, pentru care vom publica anunțurile de rigoare.
Pe 27 septembrie, cei prezenți pot hotărâ soarta ANCR.
Dacă avem solicitări pentru amânarea hotărârilor definitive pentru o dată ulterioară, acest lucru poate fi luat în discuție, dar cu argumente.

După fiecare convocare se întocmește un proces-verbal.
La ultima întrunire se desemnează un conducător de ședință și se va încheia un proces-verbal prin care „Conferința Națională” va fi declarată statutară cu numărul de membri prezenți.
Se eliberează din funcții persoanele care le-au deținut.
Potrivit Art.2(8)b din statutul încă în vigoare, vor fi excluși membrii ANCR care nu au avut activitate în cadrul asociației.
Astfel, persoanele prezente, sau reprezentate de un delegate prin delegație scrisă, vor participa la vot ca o „adunare general”, numărul acestora fiind considerat numărul maxim de membri ANCR. Ca urmare, numărul voturilor pentru diverse hotărâri se va raporta la acest total, după principiul „jumătate plus unu” – vot „pentru”.
Se votează noul statut, redactat conform Ordonanței de Guvern nr.26/30.01.2000.
Se aleg noile organe de conducere ale asociației.
Se depune la Judecătorie dosarul pentru înscrierea ANCR în Registrul Asociațiilor, dar nu mai târziu de 30 de zile de la data întrunirii.

Dacă se fac din timp demersurile cuvenite, în aceeași zi pot fi primiți noi membri și se fac alegeri pe funcții în prezența acestora, sau prin delegat cu delegație scrisă.
Dacă nu, se convoacă o nouă „Adunare Generală” pentru primirea noilor membri, eventual și noi alegri, la o dată ulterioară. Dacă se impune, se poate completa sau modifica din nou statutul. Pentru a se evita, totuși, acest lucru, e de preferat ca potențialilor viitori membri să li se ceară în prealabil părerea asupra acestuia.

Scopul acestui demers este intrarea în legalitate a ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR (poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992), fără de care nu se poate întreprinde nicio acțiune.
Pe lângă aceasta, locul membrilor fără activitate va fi luat de tinerii activi și creativi în domeniul cineamatorismului.
Abia după aceea putem cere ajutorul organelor abilitate ale Statului, din domeniul cultural, astfel încât ANCR să aibă și ce să ofere membrilor săi!

Dar fără implicarea directă a unora dintre membrii care figurează oficial în ANCR nu putem merge mai departe. Legal, sunt suficienți 3, dar sperăm să se implice cât mai mulți, și să nu lase pe alții să hotărască în locul lor. Indiferent dacă vor mai activa sau nu, vor avea satisfacția că cineamatorismul în țara noastră nu a pierit. Cum, deși de la noi nu prea e vizibil, nici din alte țări nu a pierit. Ba se poate spune că a înflorit!

Emilian Urse
Președinte ANCR

Text redactat cu sprijinul celor care îmi sunt alături.

Last edited by emilianurse : 15 Aug 2015 at 19:37.
emilianurse is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 13 Aug 2015, 22:46   #4
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR din România,
(poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992)
anunță reconvocarea Conferinței Naționale pe data de 30.08.2015.,
la Casa de Cultură a Studenților, București.
Cea din 09.08.2015 nu a întrunit numărul minim statutar de participanți.
Detalii pe: www.ancin.ro;
emilianurse@yahoo.com;
mobil: 0724270296.

Last edited by mirodoni : 29 Sep 2015 at 10:38.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 22 Aug 2015, 22:11   #5
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
Dintr-un total de 45 de membri nu avem legătura decât cu 8, după cum urmează:

Urse Emilian, 0722212288, emilianurse@yahoo.com
București
Popescu Maximilian, 0728058930, maximilianpopescu2012@yahoo.com
Galați
Negruțiu Nicolae, 0744888800 lucian@luciannegrut.ro
Oțelul Roșu
Balaci Constantin, 0731560865/0772066132 constantinbalaci@yahoo.com
Focșani
Rupa Marconi, 0744248627 marconi_rupa@yahoo.com
București
Colonelu Victor, 0720763413, mcolonelu@yahoo.com
București
Șerban Valerian, 0721617222, valserban49@yahoo.it
Sat Zoresti, comuna Vernesti
Judet Buzau
Lucavețchi Vladimir, 0751824087 / 0234545152 vladimir.lucavetchi@hotmail.com
Bacău

Dintre aceștia, doar 3 sunt în București, iar pentru ceilalți, deplasarea în Capitală este o adevărată problemă. Așa că nici pe 30 august Conferința Națională nu are cum să fie statutară.

De aceea, trebuie luat în considerație următorul anunț:

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR din România,
(poziția 40.412 în Registrul Asociațiilor, număr național: 514/A/1992)
Anunță rereconvoacarea Conferinței Naționale pe data de 27.09.2015.
Aceasta va fi declarată statutară indiferent de numărul participanților, care pot hotărî soarta ANC.
Detalii pe www.ancin.ro;
emilianurse@yahoo.com;
mobil: 0724270296.

Pentru aceasta, ar fi de dorit descoperirea a încă cel puțin 2 membri cu drept de semnătură care să fie din București sau pe aproape, din lista de la postul 1, care să valideze participarea celorlalți prin delegat cu delegație scrisă, eventual trimisă prin e-mail sau poștă, dintre cei cu care avem deja legătura stabilită și sunt de acord cu hotărârile care urmează să fie luate.
Vă rog să studiați lista și să încercați să dați de urma acestora. Dacă este util, vom stabili încă un termen după 27 septembrie, dar formalitățile la Judecătorie sunt de durată pentru înscrierea în Registrul Asociațiilor.

Dintre hotărârile importante de luat ar fi:

Excluderea membrilor care nu au ținut legătura cu ANCR, astfel încât să se reducă cvorumul la numărul celor cu care avem legătura și să nu mai contăm pe totalul de 45, imposibil de atins în proporție de 2/3.
Există și varianta păstrării acestora ca membri, pentru continuitate, dar convocarea fiecărei adunări generale ar urma să se facă la 3 termene succesive, ca în cazul de față.
Adoptarea noului statut, redactat conform OG 26/2000 și trimis pentru observații atât foștilor membri cât și potențialilor membri, cei care au participat la întrunirea de la Herculane în 2014.
Alegerea membrilor Consiliului Director, cu mențiunea că dl Emilian Urse acceptă și este de preferat să rămână președinte, cel puțin până la festivalul UNICA 2016, care va avea loc la Suceava, deoarece așa figurează deja în ducumentația trimisă și chiar se implică, deși are multe probleme personale.
Scopul intrării în legalitate a ANCR, conform OG 26/2000 este susținerea unui site înființat deja și finanțat în prezent de dl Emilian Urse, www.ancin.ro, în care să figureze toată activitatea cinecluburilor de dinainte de 1989, și predarea ștafetei către noua generație, care să continue tradiția de creație cinematografică non-profit, de amatori, neprofesioniști.
Alegerea unui cenzor cu studii de contabilitate, care nu e obligatoriu să facă parte din asociație.
Stabilirea scopului asociației, care trebuie să corespundă actualelor condiții de creație cinematografică neprofesionistă din România. În principal, constituirea unui cadru legal și corect de organizare a unor festivaluri, întâlniri sau activități în țară, dar și în străinătate, nu numai UNICA.
De aceea, deocamdată nu se pune problema ce oferă Asociația membrilor săi, ci ce oferă membrii Asociației.
„Scopul ANCR” trebuie să-i intereseze și pe potențialii colaboratori, cum ar fi UCIN, UARF, UPFAR, UNATC, Ministerul Culturii, ICR, dar și Consilii Locale sau sponsori interesați de publicitate.
Stabilirea calității de membru ANCR, care în principiu ar trebui să fie un fost cineclub sau cineamator, un realizator de film fără studii de specialitate, sau cu studii, dar pensionar sau tânăr încă neconsacrat ca cineast profesionist.
Completarea denumirii ca „Asociația Națională a Cinecluburilor și realizatorilor neprofesioniști de film din România” – ANCR (ANCRNF?) (ANCRNFR?).
Toate opiniile vor fi centralizate și selectate prin vot.

Din partea Președintelui ANC, Emilian Urse

Last edited by mirodoni : 29 Sep 2015 at 11:04.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 30 Aug 2015, 23:10   #6
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
Foști și potențiali membri ai ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR din România,
Postăm proiectul noului Statut cu rugămintea de a ne comunica observațiile dumneavoastră pe adresa de e-mail emilianurse@yahoo.com,
precum și intenția de a rămâne în Asociație, sau de a vă înscrie, în cazul în care nu ați făcut parte din aceasta, și dorința de a participa la Adunarea Generală din 27.09.2015, ținând cont că nici cea din 30.08.2015 nu a întrunit numărul minim statutar de participanți.
Cu mulțumiri,
Emilian Urse
Președinte ANCR



Statutul

ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA, prescurtat: ANCR

Redactarea finală: 25.11.2015

CAPITOLUL I
Denumire, scop, sediu


Art.1 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA, prescurtat ANCR este o organizaţie cu personalitate juridică, neguvernamentală, non-profit, apolitică, și are scop cultural.
Este reprezentativă la nivel naţional şi internaţional, organizată în baza prevederilor Ordonanţei de Guvern nr.26 /30.01 2000, publicată în Monitorul Oficial nr.9 din 31.01.2000, modificată prin Legea nr. 246/2005, publicată în Monitorul Oficial nr. 656 din 25.07.2005, privind Asociaţiile, Fundaţiile şi Federaţiile, şi funcționează potrivit legislaţiei în vigoare şi prezentului Statut.

1.1 A luat ființă prin completarea denumirii și reorganizarea ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR, ANC, înregistrată inițial potrivit Legii 21/1924 în „Registrul Persoanelor Juridice” prin sentinţa civilă nr.134 din 13 martie 1992 a Judecătoriei sectorului 1, Bucureşti, la poziţia 89/P.J./1992 (nr.nou 42/299/1992) şi în „Registrul Asociațiilor și Fundațiilor” la poziția 40.412, număr național 514/A/1992.
ANCR este o organizație de cultură şi creaţie cinematografică constituită în vederea promovării şi dezvoltării activităţii de cineclub, precum şi a creației realizatorilor neprofesioniști de film individuali.
Aceasta reuneşte, pe baza liberului consimţământ, asociaţii de cultură cinematografică sau de creaţie de film neprofesioniste (cinecluburi), cu sau fără personalitate juridică, precum și persoane fizice din ţară sau străinătate, care nu fac parte dintr-un cineclub.
Prin cineclub se înțelege un colectiv de iubitori ai filmului care are ca scop promovarea culturii cinematografice și/sau creația filmică, în condițiile în care membrii au/nu au studii de specialitate, iar realizările lor nu au scop comercial.
În situația în care membrii au studii de specialitate, cu ocazia competițiilor, ANCR se orienteză după criteriile Uniunii Internaţionale de Cinema (UNICA), din care face parte din anul 2011, pe care le aplică în cadrul festivalurilor sale anuale de film, şi anume:
- Filme în categoria „Jeunesse” unde sunt încadraţi tineri sub 25 de ani;
- Filme realizate de neprofesioniști;
- Filme realizate în cadrul şcolilor medii ori superioare de Artă Cinematografică;
- Filme realizate de regizori profesionişti sub vârsta de 30 de ani;

1.2 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA, ca organizație naţională, îi reprezintă pe mebrii săi în relaţiile cu organele de stat, cu organizaţiile din ţară şi din străinătate, susține prestigiul și interesele României peste hotare.

1.3 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA are ca scop stimularea într-un cadru organizat a realizatorilor de film care nu au studii cinematografice, dar au dorința, spiritul de observație, sensibilitatea și ingeniozitatea necesare realizării unor filme cu valențe artistice, în funcție de trăirile și preocupările lor personale, sau documentare inspirate din realitățile și nevoile imediate, cunoscute de ei nemijlocit, astfel încât să contribuie la promovarea valorilor culturale în rândul maselor largi, dar și să pregătească o pepinieră pentru viitorii cineaști profesioniști, care la rândul lor pot fi și instructori de cineclub.
Pe lângă promovarea filmelor proprii, Asociația mai are ca scop și promovarea filmelor românești de lungmetraj în țară, precum și a scurtmetrajelor școlilor de film, prin festivaluri sau alte acțiuni organizate în licee, universități sau lăcașuri de cultură, dar și în străinătate, prin festivalurile de profil, inclusiv cel anual al „Uniunii Internaționale de Cinema” – UNICA, membră în „Consiliul Internațional de Cinema, de Televiziune și de Comunicații Audiovizuale” din cadrul UNESCO”.
Asociația poate întreprinde orice acțiune aprobată în Adunarea Generală care nu contravine legilor în vigoare și contribuie la atingerea scopului său, cum ar fi festivalurile interne și internaționale, tabere de instruire și/sau creație, precum și la apropierea de asociațiile de profil ale profesioniștilor.

1.4 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA are sediul central în incinta Casei de Cultură a Studenţilor „Grigore Preoteasa” din București, Calea Plevnei nr.61, sector.1.

CAPITOLUL II
Membrii, drepturi şi îndatoriri

Art.2 Poate deveni membru al ANCR orice cineclub sau realizator neprofesionist de film care solicită acest lucru, recunoaşte prezentul statut şi are activitate de promovare a culturii cinematografice și/sau realizează filme cinematografice.

2.1 Dobândirea calităţii de mebru al ANC se face pe bază de cerere-adeziune, aprobată de Consiliul Director și validată de Adunarea Generală.

2.2 Pot deveni membri ai Asociației cinecluburi organizate, sau realizatori neprofesioniști individuali, în condiţiile respectării prezentului statut, dacă au sau au avut activitate de promovare/creație cinematografică, cu studiile încă nefinalizate, sau cu realizări cinematografice în afara profilului secției absolvite, precum și profesioniștii ieșiți la pensie.

2.3 Asociația poate acorda calitatea de „Preşedinte de Onoare” ori cea de „Membru de Onoare” unor persoane din ţară sau din străinătate.

2.4 Membrii Asociației au următoarele dreptruri:
a) să participe la toate formele de activitate comune;
b) să aleagă şi să fie aleşi în organele de conducere;
c) să primească, la cerere, asprijinul Asociaţiei în întreaga lor activitate specifică;
d) să primească acreditări şi împuterniciri;
e) să beneficieze de sprijin specializat, tehnic şi material, din fondurile Asociației, proporţional cu contribuţia adusă la crearea acestora;
f) să primească distincţii, legitimaţii şi însemne ale Asociației.

2.5 Membrii Asociației au următoarele îndatoriri:
a) să țină permanent legătura cu Asociația;
b) să contribuie prin întreaga lor activitate la dezvoltarea culturii cinematografice a lor și a celor din jur şi la promovarea interesului pentru creaţia de film;
c) să sprijine moral şi material acţiunile promovate de Asociație;
d) să nu intreprindă acţiuni contrare intereselor Asociaţiei şi prevederilor prezentului statut;
e) să acţioneze numai în limitele mandatelor de acreditare sau împuternicirilor acordate de Asociație;
f) să achite cu regularitate cotizaţia de membru, dacă aceasta este stabilită de Adunarea Generală.

2.6 Pentru acţiuni grave împotriva prevederilor statutare şi a intereselor generale ale Asociaţiei se aplică următoarele măsuri:
a) pierderea dreptului de a vota, de a fi votat și de a participa prin vot la luarea deciziilor, dacă nu ține legătura cu Asociația
b) atenţionarea
c) suspendarea
d) excluderea

2.7 Calitatea de membru al ANC se pierde în următoarele sitaţii:
a) la cerere;
b) neparticiparea în mod nejustificat timp de 2 ani la activitatea în domeniul culturii cinematografice sau a creaţiei de film;
c) neachitarea timp de un an a cotizaţiei de membru, dacă aceasta este stabilită de Adunarea Generală.

2.8 Pierderea calităţii de membru are loc pe baza hotărârii Consiliu Director, validată de Adunarea Generală în urma analizei contestației.

2.9 Împotriva hotărârilor de excludere luate de Consiliul Director al ANCR, se poate face contestaţie adresată Adunării Generale, în termen de 30 de zile calendaristice de la comunicare.

CAPITOLUL III
Organizarea şi funcţionarea Asociației

Art.3 Organele ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA
sunt:
a) Adunarea Generală
b) Consiliul Director
c) Cenzorul sau Comisia de cenzori

ADUNAREA GENERALĂ

3.1 Adunarea Generală este organul suprem de conducere care se convoacă în sesiune ordinară de către Consiliul Director o dată pe an, după sfârșitul anului financiar-contabil. Este constituită din reprezentanții cinecluburilor afiliate, proporțional cu numărul de membri ai acestora înscriși în ANCR, şi din membrii individuali.
În cazuri speciale, un membru pot fi reprezentat și prin delegat, sau cu delegație scrisă, dar cu acordul Adunării Generale menționat în procesul-verbal.

3.2 La propunerea Consiliu Director, în proporție majoritară, sau la propunerea a 2/3 din membrii afiliaţi, se poate convoca Adunarea Generală extraordinară, sau, în cazul lipsei de implicare, la propunerea Președintelui Asociației.

3.3 Adunarea Generală este statutar constituită prin participarea a 2/3 din numărul de membri. În cazul în care nu se îndeplineşte acest cvorum, Adunarea Generală se convocă la o altă dată, după cel puțin 7 zile calendaristice. În acest caz, Adnarea Generală este declarată statutară dacă participă cel puțin 3 persoane.

3.4 Anunțul de convocare al Adunării Generale se postează pe paginile web pe care Aasociația le are la dispoziție, www.ancin.ro și Forum CineMagia/Cinematografia Românească, cu cel puțin 14 zile calendaristice înainte de data convocării.


3.5 Adunarea Generală are următoarele atribuţii:
a) dezbate şi ia hotărâri asupra activităţii Asociaţiei şi a Consiliului Director în perioada dintre două sesiuni;
b) aprobă bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul anual contabil (situația activului și pasivului);
c) alege și revocă membrii Consiliului Director;
d) alege și revocă cenzorul sau membrii comisiei de cenzori;
e) dezbate şi aprobă propunerile de modificare sau completare a Statutului Asociației și a Actului Constitutiv;
f) aprobă înființarea sau desființarea de filiale, asociații județene sau regionale;
g) validează hotărârile Consiliului Director privind primirea, retragerea sau excluderea de membri şi soluţionează contestațiile acestora;
h) validază hotărârile Consiliului Director privind acordarea de distincţii ale Asociaţiei şi primirea de „membri de onoare”;
i) ia hotărâri în probleme de afiliere sau retragere din organizaţii internaţionale de profil;
j) ia hotărâri în probleme financiare şi de patrimoniu ale Asociației;
k) stabileşte cuantumul cotizaţiei de membru.

3.6 Hotărârile Adunării Generale se iau prin vot, cu majoritate simplă din numărul membrilor prezenți și reprezentați.

CONSILIUL DIRECTOR

3.7 Consiliul Director al ASOCIAȚIEI NAȚIONALE A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA este format din 3 sau mai mulți membri aleşi de Adunarea Generală, după cum urmează:
- preşedintele ANCR
- un vicepreședinte sau mai mulți, în funcție de numărul total de membri
- unul sau mai mulți membri ai Consiliului Director

3.8 Consiliul Director este ales de Adunarea Generală prin vot, cu majoritate simplă.

3.9 Consiliul Director se întruneşte semestrial sau ori de câte ori este nevoie, iar hotărârile se iau prin vot cu majoritate simplă. În cazul în care nu se îndeplineşte o majoritate simplă, se convoacă şedinţa la o altă dată, cel puțin după 7 zile calendaristice, și este declarată statutară cu cel puțin 3 membri ai Consiliului Director.

3.10 Şedinţele Consiliului Director pot avea loc şi prin „teleconferinţă”.

3.11 Consiliul Director are următoarele atribuţii:
a) asigură organizarea şi conducerea activităţii curente a Asociației;
b) prezintă Adunării Generale raportul de activitate pe perioada anterioară, executarea bugetului de venituri și cheltuieli, bilanțul contabil (situația activului și pasivului), proiectul begetului de venituri și cheltuieli pe anul financiar-contabil următor și proiectul programelor Asociației.
c) acordă împuterniciri de reprezentare, acreditări şi desemnează reprezentanţii Asociației la acţiunile interne şi internaţionale;
d) aprobă primirea şi retragerea de membri;
e) hotărăşte sancţiunile prevăzute în statut pe care le supune spre validare Adunării Generale;
f) răspunde în faţa Adunării Generale de gestionarea patrimoniului şi a fondurilor financiare ale Asociaţiei;
g) reprezintă Asociația în relaţiile cu organele de stat şi obşteşti, precum şi în relaţiile cu Uniunile Internaţionale de Cinema;
h) la cererea membrilor săi, Asociația asigură acestora asistenţă şi sprijin de specialitate în rezolvarea problemelor de creaţie cu care aceştia se confruntă;
i) aprobă încadrarea personalului de execuţie salariat, stabileşte şi controlează modul în care acesta îşi îndeplineşte atribuţiile.
j) hotătăşte schimbarea sediului Asociaţiei.
k) hotărăşte felul în care este convocată Adunarea Generală.
l) dispune achitarea cotizaţiei anuale UNICA

3.12 Preşedintele şi membrii Consiliului Director nu sunt remuneraţi şi se aleg pe termen de 4 ani. Membrii Consiliului Director pot fi revocaţi de Adunarea Generală.

3.13 Documentele şi hotărârile emise de Adunarea Generală şi de Consiliului Director se semnează de către preşedinte şi unul dintre membrii Consiliului Director, secretarul asociației, un vicepreședinte sau cenzorul.

3.14 În situaţii de forţă majoră, preşedintele poate fi înlocuit temporar de unul dintre vicepreşedinţi sau de un membru din Consiliul Director.

CENZORUL sau COMISIA DE CENZORI

3.15 Comisia de Cenzori este formată din 1-3 membri aleşi pe o perioadă de 4 ani de Adunarea Generală. Nu pot fi și membri ai Consiliului Director și pot fi din afara Asociației.

3.16 Comisia de cenzori are următoarele atribuţii:
a) verifică anual sau ori de câte ori apreciază că este nevoie, activitatea financiar-contabilă şi economică a Asociației;
b) raportează Adunării Generale concluziile;
c) semnează documentele către Administrația Financiară;
d) participă la ședințele Consiliului Director fără drept de vot;


CAPITOLUL IV
Fonduri şi patrimoniu

Art. 4 ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA are patrimoniul format din bunurile dobândite în nume propriu prin donaţii de la membrii săi şi alte persoane fizice sau juridice.

4.1 Fondurile Asociaţiei se consituie din taxe de înscriere, donaţii de la persoane, granturi şi sponsorizări de la organizaţii ori instituţii, comisioane la drepturile de autor, alte venituri din activități lucrative, conform prevederilor legale.

4.2 Pentru gospodărirea fondurilor şi a patrimoniului, Asociația poate avea personal salariat, a cărui încadrare şi remunerare se face de către Consiliul Director, în condiţiile prevăzute de lege.

4.3 Adunarea Generală hotărăşte cuantumul cotizaţiei de membru. La propunerea delegaţilor, Adunarea Generală poate suspenda plata cotizaţiei de membru pe o perioadă determinată.

CAPITOLUL V
Dispoziţii finale

Art. 5 ANCR are sigiliu, insignă şi alte însemne proprii, care se aprobă în Adunarea Generală şi poate emite legitimaţii tip pentru toţi membrii afiliaţi.

5.1 Patrimoniul ANC este unic şi indivizibil.

5.2 Durata de funcţionare a Asociaţiei este pe termen nedeterminat.

5.2 În cazul desfinţării Asociaţiei, patromoniul acesteia va fi dirijat către Arhiva Națională de Filme.

Last edited by mirodoni : 27 Dec 2015 at 11:44.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 16 Aug 2017, 11:18   #7
Andrapop
Novice
 
Andrapop
 
Join Date: Aug 2017
Posts: 1
Adunarea Generală ANCR din data de 1.09.2017

ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ŞI REALIZATORILOR NEPROFESIONIŞTI DE FILM DIN ROMÂNIA (ACNR)

anunță convocarea Adunării Generale prin videoconferință pe data de 01.09.2017 ora 13:00

ORDINEA DE ZI:
1.Raportul Consiliului Director de la reorganizarea ANCR până în prezent.
2.Soluționarea cererilor de retragere a unui membru din CD şi a cenzorului.
3.Soluționarea cererii de retragere a preşedintelui ANCR Emilian Urse și "predarea ștafetei"
4.Validarea cererilor de adeziune la ANCR aprobate de CD.
5.Validarea propunerii ca dl Emilian Urse să fie numit Preşedinte de onoare ANCR.
6.Propuneri şi validarea noului preşedinte ANCR.
7.Propuneri şi validarea unui membru în CD.
8.Propuneri şi validarea cenzorului.
9.Propuneri şi aprobarea următoarelor acțiuni ANCR, printre care şi valorificarea patrimoniului cinematografic.

Membrii ANCR care nu pot participa sunt rugați să îşi delege dreptul de vot unui alt membru ANCR.

Vă rugăm să ne sprijiniți în cooptarea de noi membri, precum şi în restabilirea legăturii cu foşti cineamatori!

Detalii pe:
mobil: 0722212288
emilianurse@yahoo.com
doringoaga@gmail.com
emil.mateias@online.de

Vă mulțumim!
Emilian Urse,
Preşedinte ANCR
Andrapop is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 30 Aug 2017, 19:58   #8
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
CINECLUBURILE – TRECUT, PREZENT ȘI VIITOR
Dorin Goagă – vicepreședinte ANCR

Se spune că înainte de 1989, în România existau circa 500 de cinecluburi. După unii autori, chiar 700! De obicei, adevărul este undeva la mijloc. De data aceasta, însă, poate fi și la extremități, pentru că, în „epoca lumină”, raportările erau mult mai mari decât realizările! Oricum, erau, într-adevăr, foarte multe cinecluburi, cel puțin, pe hârtie. Dar și în realitate erau multe. Mă refer la cinecluburile care realizau filme! La început pe 8mm, „superopt” și, mai apoi, 16mm, așa-zisa peliculă de televiziune. Cineamatorii lucrau pe reversibil alb/negru, spre sfârșit și color. Cred c-ar fi momentul ca cineva să le facă un „inventar”, atât fostelor cinecluburi, cât și filmelor realizate de cineamatori.

Erau multe cinecluburi, pentru că fiecare „organizație de partid”, sau sindicală, avea și un „responsabil cultural”. Știu că subiectul e tabu, nu ai voie să spui că a fost și ceva bine pe vremea aceea, dar acesta este adevărul! Desigur, se insistă că de fapt această „activitate culturală” era pură propagandă, deși propagandă ca acum, mai rar! În această „activitate” intrau brigăzile artistice, echipele de teatru, cenaclurile literare, muzica și dansul, în principal populare și, desigur „montajele literar artistice”, care erau, într-devăr, elogii aduse marelui conducător și patriei înfloritoare. Desigur, și „cultura de masă” este văzută acum ca o blasfemie, „cultura” fiind considerată ca fiind apanajul unor elite, iar restul muritorilor să fie niște râme, bune doar pentru afânat pământul!

Astfel, fiecare „organizație județeană”, de partid sau sindicat, avea sarcini culturale. De aici, fiecare oraș, fiecare întreprindere s.a.m.d. De finanțare, se ocupa „sindicatul”. Pe lângă acestea, fiecare localitate avea o „casă de cultură”, de multe ori numindu-se „a sindicatelor”, în afara „căminelor culturale”, în general, sătești.

Această activitate culturală se materializa în spectacole locale, zonale, sau concursuri, până la nivel republican, cum era „Cântarea României”, care se organiza piramidal, pe principiul competițiilor sportive naționale. Erau și emisiuni tv, ca de exemplu, „Dialog pe aceeași scenă”, unde se întreceau „echipele reprezentative”.

Cu circa 60 de ani în urmă, au apărut și cinecluburile. Mai există și acum dispute privind întâietatea, datorate faptului că, la început, erau „cercuri”, respectiv colective de „iubitori ai filmului”, adică „cinefili” care nu realizau practic filme, lipsind cu desăvârșire dotarea tehnică. Filmele pe 8mm erau mai mult „de familie”, „superopt” a revenit cinecluburilor, iar dotarea pe 16mm a venit mai întâi de la studiourile profesioniste, care casau aparatura veche, iar cineclubismul s-a dezvoltat vertiginos când „sovieticii” au început să fabrice aparatele pe 16mm, Krasnogorsk. În general, cinecluburile s-au înființat pe scheletul cercurilor foto, multe devenind foto-cinecluburi.

Astfel, fiecare întreprindere mai mare, și erau multe atunci, avea un cineclub. Deși se spune că „sistemul” nu era preocupat de „oamenii muncii”, erau și chiar funcționau cabinetele de protecția muncii, cu angajați specializați. Desigur, aceștia își făceau treaba cu mai mult sau mai puțin zel, dar în organigramă figurau. Aceste cabinete aveau un proiector pe 16mm pentru peliculă „cu sunet optic”. Evident, de proveniență sovietică! Așa că multe cinecluburi s-au atașat acestor cabinete, pentru a putea folosi proiectorul. De aici și obligația de a realiza și filme de protecția muncii, dar fără să se limiteze la acestea. „Sala de festivități” devenea astfel și „sală de proiecție”.
Pe de altă parte, „așezămintele culturale”, care, evident, aveau aceeași politică, cea a partidului, și-au înființat cinecluburi.

Filmele cineclubiștilor rulau mai întâi „la ei acasă”, în mijlocul colectivului de oameni ai muncii din care făceau parte, dar existau foarte multe festivaluri, în special în zonele puternic industrializate, unde veneau, în principal, sindicaliștii, dar și în orașele culturale, unde predominau cineamatorii de la casele de cultură. Bucureștenii aveau festivalul lor numit „Pelicula de aur”. Filmele erau absolut de toate genurile, de la documentare și reportaje, la filme de ficțiune, evident scurtmetraje, de la animaiție, la poeme cinematografice.

Festivalurile, însă, aveau o tematică anume, în funcție de organizatori. Tematică, desigur, sugerată... de sus. Nu lipsea „Omul și producția”, industrială, se înțelege, festivalul filmului de etnografie și folclor, de protecția muncii, de animație, sau chiar de... umor. Dar exista întotdeauna o secțiune în afara tematicii, unde premiile se acordau separat, și nu era obligatorie participarea cu filme și la cealaltă secțiune. Juriul era alcătuit din profesioniști, iar gazda era un oficial local, în general cel cu probleme culturale.

Abia în ultimii ani cineamatorismul a fost inclus în Festivalul Național „Cântarea României”, și aceasta fără să afecteze desfășurarea festivalurilor consacrate. În ultimul an s-a pus problema utilizării mai eficiente a „mijloacelor moderne” pentru propagandă, dar nu foarte insistent.

În preajma festivalurilor, pentru a-și realiza filmele, cineclubiștii mai erau învoiți de la serviciu. Nu tot anul, ca fotbaliștii, dar aveau și unele facilități, dacă reprezentau instituția respectivă. Li se decontau cheltuielile de deplasare la festivaluri și cazarea, nu numai materialele consumate, iar partidul și sindicatul se lăudau cu diplomele obținute, menționându-le în „dările de seamă”. Firește, și casele de cultură aveau „rapoarte de activitate”!

Foarte important este faptul că acești foto-cineamatori erau bucuroși să fie „folosiți” cu ocazia unor simpozioane profesionale, sau pentru popularizarea celorlalte activități ale colegilor lor, nu numai culturale. Unii au realizat și filme didactice pentru școlile de profil aferente.
A fost o perioadă în care, candidaților la I.A.T.C. (UNATC), li se cerea o dovadă de apartenență la un cineclub.

Din cele de mai sus se poate înțelege foarte ușor, cred eu, de ce în prezent nu mai avem cinecluburi!

După 1989, s-a pus problema mobilizării cineclubiștilor într-o asociație. Printre inițiatori întâlnirii din martie 1991 de la Ploiești era și Constantin Crăciun, responsabilul cu cinecluburile de la UGSR – UNIUNEA GENERALĂ A SINDICATELOR, care practic rămăsese fără... obiectul muncii, și regizorul Geo Saizescu, nelipsit de la festivalurile amatorilor. La începutul anului 1992, ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR, ANC, obține personalitate juridică după o lege din... 1924. La întâlnirea de la Ploiești, nu se reușește mobilizarea decât a 45 de cinecluburi, dintre cele mai active. Președinte este ales Emilian Urse, îndrumătorul cineclubului STUD–FILM al Casei de Cultură a Studenților din București, secretar general este ales Constantin Crăciun, iar Geo Saizescu devine „președinte de onoare”.

În următorii ani, cineclubiștii s-au împrăștiat conform legilor economiei de piață, mulți intrând în echipele noilor televiziuni, locale, zonale sau naționale.

Pe parcurs au avut loc câteva „conferințe naționale”, s-a schimbat conducerea de câteva ori, dar documentele nu au fost depuse la Judecătorie, așa că modificările în structura asociației nu au fost operate în Registrul Asociațiilor.

Astfel, Emil Mateiaș, un cineclubist de la Oțelul Roșu, plecat cu familia în Germania încă înainte de 1989, reușește câteva mobilizări în țară cu caracter de festival al filmului de amatori, unde participă zeci de cineamatori. Sunt transformate adhoc în „conferințe naționale” ANC, și chiar este ales vicepreședinte, iar Victor Colonelu secretar general.

În 2010, Emil Mateiaș inițiază și reușește înscrierea asociației în organizația mondială a cineaștilor amatori, UNICA – Uniunea Internațională de Cinema” , membră în „Consiliul Internațional de Cinema, de Televiziune și de Comunicații Audiovizuale” din cadrul UNESCO.

În 2013 se pune din nou problema reactivării Asociației, de data aceasta după o nouă lege, cea din 2000! Regizorul Geo Saizescu și fostul cineamator, trecut la profesionism, Dumitru Burcă, organizează o întâlnire în București, la care se constată că, din cauza/datorită viciilor de procedură precedente, președintele ANC este tot Emilian Urse. Aceștia și cu mine, Dorin Goagă, începem „procedura” de convocare a conferinței naționale ANC. Nu am reușit să mobilizăm decât 8 cineclubiști, ceilalți nu mai aveau aceeași adresă de domiciliu, erau prea în vârstă, sau chiar decedaseră. Cum minimum prevăzut de lege era de 3 membri, în septembrie 2015 a putut avea loc „conferința națională ANC”. Deoarece practic nu mai aveam cinecluburi, am extins denumirea asociației, care a devenit ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA – ANCR. A fost votat noul Statut, a fost dizolvată vechea structură organizatorică și validată structura prevăzută de noua lege, „conferința națională ANC” devenind „adunarea generală ANCR”. Din ANC au mai rămas 3 membri activi, ceilalți 42 fiind „membri de onoare”. La cei 3 s-au mai adăugat 5, încât ANCR avea 8 membri în momentul reorganizării. În februarie 2016 ANCR capătă o nouă personalitate juridică.

Din 2011, ANCR a participat cu filme la festivalurile anuale UNICA. Acestea se organizează, prin rotație, în țările membre, începând din 1931, cu întrerupere doar în perioada celui de-al doilea război mondial. În 2013, Emil Mateiaș propune, iar Congresul UNICA aprobă, astfel că Festivalul din 2016 a avut loc în România, la Suceava, comitetul de organizare fiind condus de Viorel Ieremie.

În primăvara aceasta, 2017, un proiect inițiat de Andra Popescu a primit aviz favorabil de la AFCN – Ministerul Culturii și Cultelor, care are ca prim scop înființarea unei arhive ANCR online. Până când siteul ANCR devine funcțional, CineMagia găzduiește o pagină a Asociației pe Forum la „Cinematografia Românească”.

Problema cinecluburilor, însă, rămâne! Din păcate, pe lângă faptul că nu mai există „infrastructura” pomenită mai sus, s-a împământenit ideea că nu mai sunt necesare, deoarece mediul virtual le suplinește. Probabil că va mai trece mult timp până când se va înțelege cât de nocivă este această concepție, nu numai în privința cinecluburilor! Acest mediu virtual este fals, lasă falsa impresie de „socializare”. Se cultivă la nivel global individualismul, similar cu egoismul. Când primește sute, mii de like-uri, fiecare se crede stăpân, deținătorul adevărului absolut. În realitate este singur, izolat. Singur nu poți realiza mare lucru, importantă este munca în echipă. Industria telefoanelor mobile a exploatat din plin această tendință. E suficient să observi că „Selfie” este atunci când ți-o faci singur.

Arta cinematografică este cea mai complexă, include practic toate celelalte arte. De aceea solicită cel mai mult, deci dezvoltă multilateral intelectul. Dar ce se poate realiza cu telefonul mobil nu poate fi decât cel mult un început.

Evident, vizați sunt tinerii. Pe aceștia îi găsim în sistemul de învățământ. De foarte multe ori i se reproșează acestui sistem românesc faptul că tinerii nu învață ce trebuie. Ce trebuie, de fapt? Păi exact ce nu se face în școli. Nu li se spune, practic nici profesorii nu prea știu să explice, care este rolul efortului intelectual în dezvoltarea intelectului. Sau rolul imaginației. Stimularea imaginației înseamnă mărirea capacității de anticipare. Dacă oamenii ar avea mai multă imaginație, ar anticipa consecințele mai rapid și cu mai multă acuratețe, și multe conflicte, minore sau mai profunde, ar putrea fi evitate. Adică viața ar fi mai frumoasă. Aceste lucruri pot fi realizate în bună măsură prin filme. Atât prin vizionare, cât și prin realizarea lor. Desigur, discret, subtil, pentru că organismul uman are un sistem de apărare care respinge tratamentele brutale. Impunerea, pentru că uneori nu poate fi evitată, trebuie precedată de inducerea unui respect față de un program, față de o autoritate.

De exemplu, când eram la liceu în Câmpina, pedagogul internatului, benevol/obligatoriu, ne-a dus într-o duminică seara la Casa de Cultură. Trebuia seara, pentru că urma o proiecție de diapozitive color realizate în peșteri. Am fost fascinat de acele imagini, care nici nu aș fi crezut că există. Similar, am văzut un film cu un naufragiu pe mare. De atunci am înțeles că imaginea/filmul este cel mai eficient mijloc de comunicare, nu numai în spațiu, dar și în timp.

Prin reducerea săptămânii de lucru la 5 zile, cum învățarea este înfrățită cu tinerețea, iar aceasta nu stă pe loc, diriginții sunt obligați să organizeze acțiuni extrașcolare, pe care să le menționeze în rapoartele de activitate. Le menționează, dar nu le fac. Nu numai din cauza faptului că ei înșiși nu sunt pregătiți pentru așa ceva, dar și pentru că elevii nu cooperează. Deși ar fi cea mai simplă acțiune, vizionarea unui film este exclusă. Nu există film românesc fără un vocabular vulgar/obscen, cu pretenție de artă. Am văzut și un lungmetraj de animație care era atins de această pecingine, și filme care ar fi trebuit să fie și pentru copii! Cineaștii noștri nu-s capabili să accepte că un profesor care își dă toată osteneala să educe elevii, nu poate să le spună că vocabularul trivial duce la violență verbală, care de cele mai multe ori degenerează în violență fizică, apoi să vadă împreună filme în care vulgaritatea e ceva „firesc”, „natural”, numai pentru că „artistul cineast” nu a fost capabil să găsească altă exprimare, eventual cinematografică. Apoi, dacă altă cale nu ar exista, un „bip” la locul potrivit în momentul potrivit ar fi numai bun, dar „artistul” consideră că astfel i se alterează „opera”. Dacă ar face filmul pe banii lor, i-ar interesa și numărul de spectatori, pe care i-ar găsi foarte ușor printre tineri prin intermediul sistemului de învățământ. Pe de altă parte, dacă o astfel de exprimare ar fi agreată, filmele românești ar avea mai mulți spectatori, nu doar câteva mii! Sunt filme în care joacă excelent și copii, dar aceștia nu le pot viziona „cu clasa”, sau cu părinții! N-aș fi uzat de această pledoarie, dar ANCR, pe lângă realizarea filmelor proprii, își propune și promovarea filmelor profesioniștilor, iar din acest punct de vedere are oarece dificultăți.

Liceenii, cel puțin cei din București, care vor să intre la UNATC, fac și ei filme în prezent, dar, cum era de așteptat, îi copiază pe discipolii lor, încât nu pot organiza proiecții nici în școlile proprii.
Dar nu tot ce se poate proiecta pe un ecran este film. Am învățat de la îndrumătorii noștri, cineaști profesioniști, regula celor 3 „C”. „Ce vrei să spui”, „Cum vrei să spui” și „Cui te adresezi”. Eu aș adăuga și „Cu ce scop”! Pentru a răspunde acestor întrebări, pe lângă talent și inspirație, mai trebuie și îndrumare. Această îndrumare nu poate veni decât dintr-un sistem organizat. Acest sistem ar putea fi ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA – ANCR.

Pentru ca ANCR să fie eficientă, trebuie să aibă mulți membri. Ca să aibă mulți membri, trebuie să fie eficientă. Acest „cerc” trebuie să aibă un început, un nou început. Acest nou început ar putea fi realizarea arhivei de filme online, ceea ce presupune transpunerea digitală a filmelor importante realizate până acum de cineamatori. În același timp, trebuie mobilizați cât mai mulți realizatori de film, care, deși nu au studii de specialitate, au dorința, spiritul de observație, sensibilitatea și ingeniozitatea necesare unui astfel de demers, studenți la facultățile de film, sau tineri absolvenți care nu au intrat încă în tagma profesioniștilor. Un bun exercițiu pentru noii membri, ar fi realizarea unor documentare despre fostele cinecluburi. Apoi, materializarea propunerii de înființare a platformei online CINEAMA, pentru promovarea realizărilor cineamatorilor și activității ANCR. Încheierea unor parteneriate cu Ministerul Educației/Inspectoratele școlare, Ministerul Culturii, CNC, UNATC, uniunile cineaștilor profesioniști și consiliile județene. O mare importanță ar avea organizarea unor întâlniri directe, cu diverse ocazii, aniversări, proiecții de filme, concursuri, festivaluri.
Eu cred că faza „selfie” trebuie urgent depășită!

Last edited by mirodoni : 10 Sep 2017 at 23:18.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 25 Oct 2017, 19:31   #9
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
Membrii ANCR după adunarea generală din 01.09.2017

1.Urse I. Emilian, - președinte ANCR
2.Goagă N. Dorin, - vicepreședinte ANCR
3. Popescu I. Andra Marina, - vicepreședinte ANCR
4.Mateiaş G. Emil, - membru ANCR
5.Colonelu Gh. Victor, - membru ANCR
6. Ieremie Viorel, - membru ANCR
7.Dănilă L. Radu Florin, - membru ANCR
8.Șeuleanu I. Ion Marin, - membru ANCR
9.Dragoș I. Ionel Nicușor, - membru ANCR
10.Sandu I. Iulian Felex, - membru ANCR
11. Balaci Constantin, - membru ANCR
12. Arginteanu Alexandru, - membru ANCR
13. Ardelean Genoveva Iasmina, - membru ANCR
14. Negruț Nicolae, - membru ANCR
Mavrodin Teodora - cenzor

Last edited by mirodoni : 13 Feb 2018 at 08:52.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 25 Oct 2017, 20:51   #10
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni





upload an album


COMUNICAT DE PRESĂ

CineAma – Arhivele Cineamatorilor din Republica Socialistă România


60 de ani de la înființarea primului cineclub din țară

2017 marchează aniversarea a 60 de ani de la înființarea primului cineclub din țară, Stud-Film de pe lângă Casa de Cultură a Studenților din București.

Cu această ocazie, Asociația Națională a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România pune la dispoziția publicului, în mediul online, arhiva Stud-Film și a altor cinecluburi din teritoriul țăriii.

În data de 26 octombrie, orele 19:00, va avea loc lansarea platformei online www.cineama.ro, o colecție unică de filme de scurtmetraj digitizate de pe suport peliculă de 16 mm realizate în perioada 1957-1989, documentare (etnografice, agricole, reportaje sportive, de protecția muncii), filme de ficțiune și de animație, precum și articole și interviuri cu cei mai activi cineamatori ai vremii.
Lansarea va fi însoțită de discuții și proiecții la sala Union din București, alături de antropologul Bogdan Iancu și îndrumătorul cineclubului Stud-Film timp de peste 30 de ani, Emilian Urse.

Printre alte creații ale cineamatorilor, vor fi proiectate și discutate materiale inedite filmate în Coreea de Nord în anul 1989, cu ocazia participării Republicii Socialiste România la Festivalul Studențesc din Phenian. Din delegația țării au făcut parte atunci Adrian Năstase, Mugur Isărescu, Loredana Groza, Silvia Dumitrescu și formația Compact, întâmpinați de liderul Kim Ir-sen. În cadrul aceluiași eveniment va avea loc și vernisajul expoziției foto Aniversarea Stud-Film.

În data de 3 noiembrie 2017, orele 18:00, în sala Atrium a Institutului Francez, alături de criticul de film Andrei Rus, regizorul Péter Forgácsva introduce publicul român în practica sa artistică ce constă în folosirea filmărilor cineamatorilor ca material brut în instalații media și filme documentare de reorchestrare postmodernă a istoriei.

În fostul bloc sovietic, mișcarea cineamatorilor a atras pături largi ale populației și a dus la dezvoltarea unei vaste comunități de entuziaști reuniți în cinecluburi. Aceste rețelele naționale de studiouri de film create în fiecare județ al țării au avut o amploare și grad de instituționalizare greu de imaginat astăzi. Inițiativa dorește să plaseze producția de film de amator a clasei muncitoare din Republica Socialistă România într-o gamă mai largă de contexte istorice, culturale și socio- economice, de a reabilita în conștiința publică materiale filmice marginalizate și de a oferi o platformă pentru diseminarea fenomenului cineclubist.

Acest proiect cultural este co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național și finanțat în cadrul Programului cultural “București - Oraș participativ” de către Primăria Municipiului București prin Centrul Cultural al Municipiului Bucureşti ARCUB, cu sprijinul Institutului Balassi – Institutul Maghiar din București, al Institutului Francez, Cinematecii Române și Muzeului Cineastului Amator din Reșița. Intrarea este liberă.

Parteneri media: Observator Cultural, Ziarul Metropolis, Acoperișul de sticlă, AaRC
Pagina FB si a evenimentului: https://www.facebook.com/Cineamaro-4...538/?ref=br_rs

Fragmente din filmele realizate la Stud-Film:
Cineclubiștii la mare (1964) ??*https://vimeo.com/236162500
Cineclubiștii la munte (1966) ??*https://vimeo.com/238060159
Ars vivere(1979) ??*https://vimeo.com/238060424

Despre inițiativă

Andra Popescu – Inițiatoarea proiectului
ANCR - Asociația Națională a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România


Cum putem citi, activa și interveni asupra moștenirii culturale lăsată de miile de cineaști amatori care au activat timp de 60 de ani pe întreg teritoriul țării?Printr-o solidă infrastructură instituțională, cinecluburile din perioada socialistă au oferit ocazia oricărui interesat, indiferent de statut social, pregătire profesională, vârstă sau etnie de a se exprima artistic, de a deveni un producător de sensuri și bunuri culturale. Cineamatorii au fost muncitori în fabrici, ingineri, arhitecți, profesori, studenți, doctori, șoferi, indivizi care au jucat roluri multiple și versatile în sânul unei comunități care împărtășea valori comune, a căror numitor comun și capital simbolic a fost entuziasmul.

Legătura dintre filmele de amatori și microistorie este evidentă: în afară de valoarea adăugată a memoriei personale, filmele de amatori oferă o imagine vie a lumii sociale și culturale de care aparțin, arătând într-o manieră imediată scenariile, viața cotidiană, ritualurile și evenimentele care se intersectează cu istoriile instituționalizate. Filmul de amator oferă un punct de acces vital în trecerea de la o istorie oficială spre alte practici ale memoriei populare și o concretizare a acestei memorii în artefacte care pot fi revizitate, recontextualizate și reanimate într-un cadru de lucru interdisciplinar.

Este necesară o cercetare mai amănunțită a tehnicilor și dispozitivelor care definesc cadrul istoriografic și epistemologic al funcționării acestor cinecluburi, a naturii discursive și contestatare pe care modelul cineamatorului îl impune. Transpunerea și circulația în domeniul public al acestor materialelor filmice invită la o multitudine de practici de analiză în intimitatea acestor acțiuni colaborative și comunitare. Spațiul arhivei este mai mult decât un spațiu de depozitare. Ne putem îndepărta de prezent și din acest punct să îl comparăm cu utopiile trecutului. Arhivele pot circula din nou, pot crea noi legături care să le anime, pot deveni locuri comune ale producției culturale. Este vorba de angajarea într-o dezbatere interdisciplinară în jurul unei paradigme alterate în raport cu cinematografia profesionistă. Poziția amatorului în cinematografia românească este un subiect neexplorat, neteoretizat, însă absolut necesar pentru a înțelege un tip de gândire integrată într-o practică socio-culturală specifică vremii.

La o cercetare sumară a rămășițelor acestei vaste mișcări de cineamatorism observăm cum o întreagă clasă a populației împreună cu modurile sale sofisticate de producție și distribuție și-au pierdut stringența, relevanța culturală și au fost măturate printr-o singură schimbare istorică. Spațiul amatorului, a cine-entuziastului are potențialul de a reprezenta și recrea trecutul folosind perspectiva de jos în sus a martorului ocular, de a genera interes către o gamă largă de experiențe invizible în momentul de față și a aduce la lumină mărturii, realizări şi drumuri de viaţă pe cale de dispariţie.

Last edited by mirodoni : 26 Oct 2017 at 15:58.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 10 Apr 2019, 10:46   #11
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni




Educația Cinematografică în școli,
Educația prin Film

http://cineama.ro/educatia-cinematog...tia-prin-film/
Dorin Goagă

Dintre cele 5 simțuri vitale, văzul permite transmiterea celor mai multe informații către creier în cel mai scurt timp. Imaginați-vă cât de greu este pentru un nevăzător să identifice un obiect pe un birou, într-o încăpere, sau în natură.
Ce „vedem” noi în mod natural , se numește „imagine”, adică reflectarea senzorială în conștiință a mediului înconjurător. Primele forme de „reproducere” a imaginilor cu scopul „conservării” au fost desenele, respectiv tablourile pictate. Odată cu evoluția tehnologiei a apărut fotografia, respectiv filmul cinematografic. În ultimele decenii, datorită dezvoltării spectaculoase a sistemelor de stocare și transmitere, imaginea a devenit cel mai eficient mijloc de comunicare atât în spațiu cât și în timp.
Scrierea, care a stat secole la rând la baza dezvoltării speciei umane, a devenit ineficientă, în contextul acumulării permanente de noi informații. Odată cu depășirea granițelor etnice, a apărut și necesitatea unui limbaj „universal”. „Imaginea” îndeplinea această cerință.
Dar avalanșa de informații a continuat să crească, tocmai datorită fluidizării căilor de transmitere și acces la surse. Astfel, „imaginea” a devenit deja prea „încărcată”. Ca urmare, a apărut necesitatea atât a selecției imaginilor în funcție de scop, cât și o selecție din conținutul unei imagini în funcție de importanță. Selecția presupune o „educație” în acest sens, ca și pentru interpretarea ei.

Filmul a apărut ca artă, a șaptea artă, abia atunci când tehnologia a permis. De aceea nu pot fi practic despărțite. Astfel s-a dezvoltat Industria Cinematografică. Dacă fotografia înseamnă „a scrie cu lumină”, cinematografia înseamnă „a scrie cu imagini în mișcare”.

Filmul, per ansamblu, cinematografia, ca mijloc de comunicare, presupune un cod, cum este alfabetul în scriere, pentru criptarea și decriptarea mesajelor. Criptarea are ca scop comprimarea informației, în vederea „transmiterii” către „receptor”. „Receptorul” trebuie să folosească același cod la decriptare, pentru ca mesajul să fie corect descifrat.
Acestă abilitate de decriptare se obține prin educație, „educația cinematografică”.

Pe de altă parte, filmul cinematografic, cu toate genurile sale, poate fi utilizat pentru educație la modul general, respectiv pregătirea pentru viață. Această „pregătire” trebuie să fie permanentă, pentru că societatea umană evoluează, dar accentul se pune pe educația tinerei generații, categorie în care intră și elevii.

Așa a ajuns să se pună tot mai insistent problema educației cinematografice și a educației prin film în școli.

Înainte de 1989, în România existau circa 500 de cinecluburi, poate chiar 700, dacă luăm în calcul și „cercurile iubitorilor de film”, unde cinefilii nu realizau efectiv filme, ca în cinecluburi, ci doar „dezbăteau” realizările profesioniștilor.
Astfel, casele de cultură orășenești, inclusiv cele studențești, pe lângă cenaclul literar, echipele de teatru sau dansuri populare, aveau și cineclub. Întreprinderile mai mari, aveau și acestea cinecluburi, finanțate de sindicat. De asemenea, liceele mai importante aveau, în general, cercuri ale cinefililor, lipsindu-le dotarea tehnică.
Odată cu revenirea la „economia de piață”, au dispărut marile întreprinderi, deci și cinecluburile, dar nu au dispărut și cineamatorii, iar asociația de profil s-a reorganizat, devenind ASOCIAȚIA NAȚIONALĂ A CINECLUBURILOR ȘI REALIZATORILOR NEPROFESIONIȘTI DE FILM DIN ROMÂNIA, ANCR.
Veriga cheie între cineaștii profesioniști și public este cineamatorismul, de preferat organizat în cinecluburi. Cum în sistemul de învățământ se pune tot mai pregnant problema educației cinematografice la modul concret și eficace, primul pas ar fi înființarea cinecluburilor în școli, cu susținere din partea MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
Desigur, activitatea cinecluburilor va fi extrașcolară și benevolă. Fiecare cineclub va avea un reprezentant al elevilor și unul al profesorilor, în raport atât cu ANCR, cât și cu MINISTERULUI EDUCAȚIEI NAȚIONALE.
De aceea, se impune reînființarea cinecluburilor studențești din orașele universitare, pentru a da posibilitatea inițierii viitorilor profesori în arta cinematografică. În momentul de față, tehnologia permite cu ușurință înregistrarea, stocarea și redarea imaginilor, dar nu tot ce se poate proiecta pe ecran este film cinematografic. Acesta trebuie să se supună și rigorilor mijloacelor de comunicare, respectiv selecția și concizia informațiilor, în vederea atingerii unui scop, în funcție de genul filmului.

Prin Statut, „Asociația Națională a Cinecluburilor și Realizatorilor Neprofesioniști de Film din România” are ca scop stimularea într-un cadru organizat a realizatorilor de film care nu au studii cinematografice, dar au dorința, spiritul de observație, sensibilitatea și ingeniozitatea necesare realizării unor filme cu valențe artistice, în funcție de trăirile și preocupările lor personale, sau filme documentare inspirate din realitățile și nevoile imediate, cunoscute de ei nemijlocit.
Pe lângă promovarea filmelor proprii, ANCR, mai are ca scop și promovarea filmelor românești de lungmetraj, precum și a scurtmetrajelor facultăților de film, prin festivaluri sau acțiuni organizate în țară, dar și în străinătate.
În prezent, tinerii noștri, născuți practic în plin capitalism, sunt captivi într-un sistem agresiv de publicitate, încât au ajuns să neglijeze filmul românesc, în favoarea celui străin, în special american. Pe de altă parte, ca o consecință, cineaștii noștri s-au îndepărtat tot mai mult de publicul românesc, realizând filme mai mult pentru ei înșiși, sau premii internaționale. Restabilirea legăturii dintre cineaști și public revine spectatorului avizat: cineamatorul.

Se spune că nu trebuie să știi să frămânți cozonacii pentru a aprecia dacă sunt buni, dar dacă ai idee, cu atât mai mult cofetarul trebuie să țină cont de părerea ta. Încercând să facă filme, cineamatorul își va da seama că nu este o joacă, ci se bazează pe niște reguli, va înțelege mai ușor mesajul profesionistului, iar feedbackul va fi mai elocvent.
Activitatea elevilor de memorare trebuie să fie tot mai mult însoțită, nu neapărat înlocuită, de activitatea de creație, care a asigurat de fapt evoluția umană. Creația artistică este cea mai accesibilă tinerilor, deoarece se adresează psihicului, conținând elemente consistente de estetică. Rigurozitatea dobândită poate fi utilă ulterior creației tehnice.
Astfel, în fotografie, tânărul află că „încadrarea” unui subiect nu este întâmplătoare, stabilește niște limite precise, iar „compoziția în cadru” structurează „mesajul”. În film, descoperă „ritmul”, concizia mesajului, munca în echipă. Abilitățile dobândite îi vor fi oricând utile în viață, nu trebuie să ajungă neapărat cineast profesionist.

Ținând cont că nu tot ce poate fi proiectat pe un ecran este film, creația cineaștilor amatori independenți, sau cineclubiști, trebuie îndrumată de profesioniști, sau de realizatori cu experiență în domeniu. Filmele lor trebuie să ajungă la public, chiar dacă la început la un public restrâns, apropiat realizatorilor. Reacția publicului va da realizatorilor adevărata valoare a operei lor.
Pe de altă parte, dată fiind complexitatea unui film, precum și modul de transmitere a mesajului, pentru un spectator nu este același lucru dacă se află singur în fața unui ecran de televizor, sau într-o sală de cinema plină. Fiecare spectator intră în rezonanță cu ecranul, în așa fel încât „ecoul” reacției sale este amplificat și transmis celorlalți spectatori.

Cinecluburile școlare vor reuni iubitori de film, în general, dar mai ales de film românesc. Nu se pune problema eliminării lecturii din procesul de învățământ, dar trebuie să recunoaștem că acesteia i se va aloca un timp tot mai redus, pe parcurs ce alte mijloace de învățare, și mai eficiente, îi vor lua locul, ținând cont de ritmul de creștere a cantității de informație care intră în sarcina elevilor. Aceste noi mijloace sunt în cea mai mare măsură individuale, cum este cazul internetului, ceea ce duce la izolarea tinerilor. Chiar dacă aparent internetul îi unește, legăturile rămân totuși virtuale, iar elevii trebuie pregătiți pentru relații interunane reale. Acest lucru se realizează prin activități extrașcolare, cineamatorismului urmând să îi revină un rol tot mai important. De la vizionări în colectiv, se va trece la analiză critică și chiar la creație cinematografică.
După vizionări, tinerii se pot implica în aprecieri pe site-uri, bloguri sau Facebook, în organizarea unor concursuri de subiecte sau scenarii cinematografice de scurtmetraj, sau în realizarea de filme de scurtmetraj în regim de cineclub. Organizarea unor festivaluri de film de amatori vor motiva și vor stimula creația.

A gândi înseamnă a anticipa. A anticipa înseamnă să ai imaginație. Stimularea imaginației înseamnă mărirea capacității de anticipare. Progresul tehnic se datorează anticipației, dar dacă oamenii au mai multă imaginație, pot anticipa consecințele acțiunii lor mai rapid și cu mai multă acuratețe, și multe conflicte, minore sau mai profunde, ar putea fi evitate. Adică viața ar fi mai frumoasă. Aceste lucruri pot fi realizate în bună măsură prin filme. Atât prin vizionare, cât și prin realizarea lor. Desigur, discret, subtil, pentru că organismul uman are un sistem de apărare care respinge tratamentele brutale.

Vizionarea filmelor în colectiv nu se rezumă numai la sălile cinematografelor, care în multe orașe au dispărut. Acum, foarte multe școli au dotarea necesară proiecțiilor digitale. Mai rămâne ca cineva să se ocupe de achiziționarea filmelor. Acest lucru revine cinecluburilor școlare, dacă se pune la punct un astfel de sistem. Desigur, unde sunt săli de cinema disponibile, cu atât mai bine.
Filmele selectate vor fi cele care corespund scopului propus, respectiv educația cinematografică și educația prin film. În special filme românești istorice de avengură, sau ecranizări după opere literare cunoscute, unele din acestea prevăzute în programa școlară. Ar mai fi scurtmetrajele școlilor de film, ale profesioniștilor, precum și cele ale fostelor cinecluburi, care nu au un circuit propice de difuzare.
Din păcate, filmele românești actuale, cu foarte puține excepții, nu corespund acestui deziderat. Dată fiind concurența, cineaștii noștri încearcă să se remarce cu stridențe în festivalurile internaționale, iar originalitatea se rezumă la nuditate excesivă, fără justificare artistică, obsecenități și vulgaritate verbală, sub pretextul unui realism cotidian. Violența verbală degenerează de cele mai multe ori la violență fizică, iar în filme este prezentată ca ceva „natural”, care nu poate fi evitat în creația cinematografică. În realitate este vorba de aroganță, sau incapacitate de exprimare artistică. Dezinhibarea, la nivelul cineastului sau al spectatorului, nu înseamnă folosirea sau acceptarea obscenităților, respinse până nu demult din bun-simț. Nici măcar nu aduc spectatori în sala de cinema! Filmul este un spectacol public, ca urmare, trebuie să se încadreze în rigorile decenței și să răspundă subtil unor comenzi sociale.
Înființarea cinecluburilor școlare și aderarea acestora la Asociația Națională a Cinecluburilor , creează premisele încheierii unor parteneriate cu Ministerul Educației Naționale, CNC, Ministerul Culturii, RADEF, UCIN, UARF, UPFAR, ICR, Cinemateca Română, Consiliile Locale și Județene.

Last edited by mirodoni : 06 Jul 2022 at 18:29.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 13 Apr 2019, 08:54   #12
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Old 06 Jul 2022, 18:34   #13
mirodoni
Guru
 
mirodoni
 
Join Date: Dec 2007
Location: Bucuresti
Posts: 434
Send a message via Yahoo to mirodoni
ASOCIAŢIA NAŢIONALĂ A CINECLUBURILOR ŞI
REALIZATORILOR NEPROFESIONIŞTI DE FILM DIN ROMÂNIA, ANCR

Calea Plevnei nr.61, sector 1, București
0724 270 296
doringoaga@gmail.com

Înregistrată cu Nr.201 în Registrul Asociațiilor
C.I.F: 32917967

Consiliului Director ANCR
Emilian Urse, președinte
Dorin Goagă, vicepreședinte
Andra Popescu, vicepreședinte

CONVOCATOR
Pentru data de 20 iulie 2022 a adunării generale ANCR, care se va desfășura prin corespondență, cu discuții și concluzii online începând cu ora 20:00. Procesul-verbal va fi redactat ulterior, semnat și pus la dispoziția membrilor ANCR.

ORDINEA DE ZI:
1.Validarea procesului-verbal al ședinței Consiliului Director din 20 iunie 2022.
2.Validarea în funcție a membrilor Consiliului Director.
3.Validarea în funcție a contabilului.
4.Validarea în funcție a cenzorului.
5.Validarea noii componențe ANCR.
6.Validarea completărilor la Art.3.1, Art.3.3 și Art.3.6 din Statutul ANCR.
7.Clarificarea relației ANCR – UNICA.
8.Alte probleme organizatorice.


PREȘEDINTE ANCR 06 iulie 2022
Emilia Urse

Last edited by mirodoni : 06 Jul 2022 at 20:26.
mirodoni is offline   Reply With Quote sendpm.gif
Reply


Thread Tools Search this Thread
Search this Thread:

Advanced Search

Posting Rules
You may not post new threads
You may not post replies
You may not post attachments
You may not edit your posts

vB code is On
Smilies are On
[IMG] code is On
HTML code is Off
Forum Jump


All times are GMT +2. The time now is 14:59.


Powered by vBulletin - Copyright ©2000 - 2022, Jelsoft Enterprises Ltd.
jinglebells