The Disappointments Room reia tema casei bântuite: o familie cu un copil mic, dar și cu o istorie dramatică în spate, se mută într-o casă izolată, un conac vechi din mediul rural, la rândul ei cu o istorie mult mai malefică - camere secrete, prezențe misterioase, zgomote ciudate, forțe nerostite și oculte, o poartă spre altă lume. Rețeta a fost aproape aceeași în The Haunting, Poltergeist, The Amityville Horror.
The Disappointments Room face și un rapel destul de sinistru la realitate: drama copiilor născuți cu diformități și ascunși de ochii lumii, în camere secrete din casele părinților sau în instituții, în America începutului de secol XX, nu este nicidecum o ficțiune (chiar dacă în realitate lucrurile se derulau ceva mai puțin tenebros decât în film).
The Disappointments Room reușește să scoată la iveală o astfel de poveste dureroasă și în orice caz adevărată. Dureroasă, însă nu înspăimântătoare: scopul filmului horror este să sperie, și mai puțin să întristeze publicul. Villainul filmului, deși dintr-un alt timp, e mai degrabă uman și, în loc să fie înspăimântător, e doar josnic și demn de dispreț. Filmul are astfel un potențial excelent pentru o critică socială, însă ratează la capitolul horror.
Părerea ta
Spune-ţi părerea