Camera 1408

Mikael Hafstrom regizeaza Stephen King, prin urmare avem din start suficient material pentru a obtine un film cel putin vizionabil. 1408 este chiar enjoyable, dar de aici la a declara ca este vorba despre una dintre cele mai bune ecranizari din lunga cariera a scriitorului (americanii in general au picat pe spate la 1408) este o cale lunga.

Daca gandim in termeni de eficienta, avem cu siguranta de-a face cu un film bun: te tine in priza de la inceput pana la sfarsit si-ti serveste sperieturile inteligent si gradat, astfel incat aproape simti pe pielea ta efectele speciale de moda veche, dar extrem de potrivite pentru poveste.

Cu un suspans gandit la milimetru si adevarata desfasurare de forte CGI, 1408 recurge la prima vedere la un minimum de resurse: o camera de hotel (vestita 1408, de remarcat suma cifrelor) si un actor, John Cusack. Dar ce se intampla in aceasta camera presupune o adevarata menajerie de efecte speciale, care pentru un regizor cu mai putina experienta decat Hafstrom ar fi fost greu de manageriat. Suedezul se descurca, in schimb, excelent.

Despre ce e vorba? Camera 1408 din hotelul newyorkez Dolphin este celebra nu pentru patul foarte moale, ci pentru cantitatea de sange cursa pe covoarele vintage. Crime atroce, eviscerari, atacuri de cord, sinucideri care mai de care mai ingenioase plus accidente de tot felul marcheaza lunga si tumultoasa istorie a camerei, spre disperarea directiunii hotelului, care n-o mai inchiriaza, si spre satisfactia lui Mike Eslin (John Cusack), un scriitor specializat pe scrieri oculte.

Specializat pe distrugerea miturilor hotelurilor bantuite (tema recurenta la King), Eslin freamata de nerabdare sa se cazeze in fatidica 1408. Iar avertismentele directorului Olin (Samuel L. Jackson, foarte-foarte sumbru), care-i face la repezeala un rezumat al celor 54 de decese suspecte petrecute in camera nu reusesc decat sa-i creasca interesul. Dar cand Olin, cu voce tremurata, ii spune lui Eslin ca "that room is evil!", nu poti sa nu treci peste tensiunea momentului si sa-ti amintesti ca Hafstrom a devenit celebru cu filmul "Evil" (in suedeza "Ondskan", 2003), nominalizat la Oscarul pentru film strain in 2004, trofeu pierdut in favoarea canadianului "Les Invasions Barbares".

Dupa o asteptare destul de lunga si nu neaparat utila pentru spectator, Eslin intra in sfarsit in camera si Iadul se dezlantuie, aratand ce are filmul mai bun si mai rau. Un ceas buclucas, chiuvete care se umplu de sange, pereti care crapa, Hafstrom utilizeaza tot arsenalul de giumbuslucuri specifice filmelor de groaza, scotand la inaintare cate o fantoma la aproximativ doua-trei minute, ceea ce transforma 1408 intr-un film foarte egal, care-ti asigura o respiratie neregulata pe toata durata lui. Chiar ai impresia ca scenaristul a facut o analiza exhaustiva a tot ceea ce se poate intampla intr-o ora intr-o camera bantuita. Din pacate filmul devine atat de tehnic si didactic incat ai impresia ca a fost facut numai pentru a servi drept exemplu la facultatile de profil, cursul "cum sa faci un horror cu fantome".

La final, ramai cu pregnanta impresie ca totul a fost un exercitiu sau ca povestirea lui King a fost scrisa in primii ani ai carierei sale, aceia cand romanul "Carrie" aproape si-a gasit sfarsitul intr-un cos de gunoi (de unde a fost ridicat de sotia scriitorului, care l-a si convins ulterior sa-l termine). Ei bine, povestirea "1408" este foarte recenta si a fost gandita initial ca un exercitiu de scriitura pentru cartea de non-fictiune a lui King, "On Writing". Intr-un apendice al cartii, King a vrut sa introduca mai multe variante ale aceleiasi povestiri, pentru a sublinia modificarile aparute in diversele etape ale redactarii. Subiectul lui "1408" i-a placut atat de mult, incat a transformat-o initial intr-o povestire audio (1999), urmand ca in 2002 sa publice si varianta ei scrisa.

Cu 20 de milioane incasate in primul weekend in Statele Unite si critici in general favorabile, 1408 este al doilea thriller/horror de succes al anului, dupa Disturbia, care va veni si el pe marile ecrane din Romania la jumatatea lui septembrie. Si daca nu o sa va placa filmul lui Hafstrom, am o veste buna: in 2009 o sa apara ecranizarea ultimului roman tradus la noi al scriitorului, "The Cell"/"Mobilul", un horror apocaliptic despre un virus transmis prin telefonia mobila, care transforma oamenii in niste zombie telekinetici (alta tema recurenta). Regizor va fi Eli Roth, ceea ce este foarte bine: cu o jucarie mult mai buna in atentie, omul poate renunta la oribila serie de Hostel-uri.