Sergiu Nicolaescu - Tunarul no. 1 al filmului romanesc!

[Pashpix]

Turcan: "Vom modifica legea cinematografiei după discuţii pe articole"

Mediafax

Raluca Turcan, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, miercuri, după discuţii pe tema unei iniţiative de modificare a legii cinematografiei, lansată de senatorul Sergiu Nicolaescu, că aceasta va fi schimbată după discuţii pe articole cu iniţiatorii şi contestatarii.

"Iniţiativa lui Nicolaescu, cu toate că este contestată, este şi bună, pentru că a reluat o discuţie care, probabil, nu ar fi fost. Azi suntem aici şi ridicăm problemele cinematografiei româneşti. E un pas înainte. Susţin ideea discutării acestei iniţiative legislative pe articole, să punem faţă în faţă cu vechea lege şi să vedem unde putem interveni, pentru că sunt probleme grave ale cinematografiei. Una dintre ele este infrastructura cinematografelor, lipsa cinematografelor. Există o lipsă de transparenţă în cheltuirea fondurilor de la CNC (Centrul Naţional al Cinematografiei, n.r.). Există filme cu bani buni pe care nu le-am văzut şi nu ştim unde s-au dus acei bani. Trebuie văzut dacă aceste fonduri ale CNC-ului sunt suficiente, pentru că eu sunt convinsă că există cerere de finanţare pentru filme bune şi ele trebuie cheltuite cu cap, să se ducă acolo unde banii trebuie valorificaţi. (...) Nu sunt adepta respingerii acestei propuneri, luăm punct cu punct să vedem ce putem completa pe legea veche, astfel încât să realizăm această dorinţă de a avea filme româneşti bune cât mai multe", a spus Raluca Turcan.

La discuţia care a avut loc miercuri în Comisia de Cultură au participat Radu Gabrea, Tudor Giurgiu, Corneliu Porumboiu şi Daniel Mitulescu, precum şi Maria Voican, consilier juridic.

Astfel, regizorul Radu Gabrea a vorbit despre actuala legea a cinematografiei şi despre modificările propuse de Sergiu Nicolaescu. "Această lege (a cinematografiei, n.r.) propusă a trecut prin Parlament cu sprijinul direct al domnului Sergiu Nicolaescu. (...) În propunerea lui Sergiu Nicolaescu sunt câteva chestiuni care nu se mai potrivesc. Punctul întâi: introducerea CNC ca şi coproducător este inadmisibilă. Nu se găseşte nicăieri în lume aşa ceva, înseamnă că eu o să am un director general sau secretar de stat care îmi face distribuţia, îmi spune ce decoruri, ce actori o să am, deoarece cofinanţatorul şi coproducătorul are această funcţiune, cofinanţând filmul are drept total să se amestece în producţie. Este de neconceput. Ne întoarcem cu 25 de ani înapoi. O altă inadvertenţă: introducerea noţiunii de decupaj, care nu s-a folosit decât în perioada regimului comunist, când era mijloc de control al nostru. Azi e un lucru tehnic în care se prezintă discuţiile între regizori şi echipa tehnică. Nu se poate prezenta la concurs un decupaj, pentru că el implică o distribuţie fixată, discuţii cu operatorul, este o fază pregătitoare a producţiei", a spus Gabrea.

"Cinematografia română este, alături de maşina Dacia, cel mai vândut brand de pe piaţă", a mai spus Gabrea.

"Este normal că această modificare trebuie să modifice punctele care nu funcţionează în acest sistem. (...) Dar lucrul care nu merge ţine de infrastructură: săli de cinema, promovarea filmului, or aceste lucruri nu sunt prevăzute deloc în această nouă lege", a spus, la rândul lui, Tudor Giurgiu, care a subliniat că "ideea că CNC-ul trebuie să se transforme în coproducător este falsă, pentru că în orice ţară din Europa, această instituţie este un investitor".

Potrivit lui Giurgiu, propunerea actuală înaintată de Sergiu Nicolaescu nu ţine cont de negocierile avute cu Consiliul Concurenţei, Comisia Europeană şi practica europeană în domeniu.

"Această modificare nu a fost cerută de nimeni şi nu serveşte industriei şi publicului românesc", a mai spus Giurgiu.

"Singurul lucru asupra căruia suntem de acord este desecretizarea concursului de proiecte, pentru că noi suntem singura ţară unde mergem la concursuri cu parole, un soi de mască falsă a anonimităţii", a mai spus Giurgiu.

Pe de altă parte, regizorul Corneliu Porumboiu a precizat că, la nivel de finanţare, un buget mediu de producţie în România este de 700.000 de euro. "Dacă CNC va finanţa cu 200.000 de euro, asta înseamnă 30% şi este foarte greu apoi să aduci coproducători la film. Coproducătorii nu sunt interesaţi de un proiect dacă nu sunt cofinanţaţi de statul român. (...) Pentru debutanţi şi tineri e foarte greu să adune 70% dintr-un buget din surse externe", a explicat Porumboiu.

"România e o cultură marginală. În cinema contează foarte mult în ce limbă e făcut filmul. Fiecare stat din Europa îşi protejează cinematografia. Investitorii români sunt interesaţi de cinema-ul românesc doar în zona de excelenţă. Astfel, foarte mulţi tineri regizori nu vor putea să îşi completeze bugetele", a mai spus Porumboiu.

De asemenea, el a ridicat problema lipsei de criterii în ceea ce priveşte concursul CNC, conform noii iniţiative legislative, fapt care îl duce într-o "zonă total subiectivă", subliniind totodată că excluderea criticilor din jurii ar fi "un lucru foarte periculos".

Consilierul juridic Maria Voican a precizat, citând legislaţia europeană: "Există prevederea că ori de câte ori se procedează la schimbarea unei scheme de finanţare sau a unui ajutor de stat, în cazul nostru modificarea schemei de finanţare în domeniul filmelor, Comisia Europeană trebuie să fie înştiinţată şi să aibă timp să îşi transmită punctul de vedere. Nouă nu ne e clar dacă până acum CE a emis un punct de vedere în această problemă".

Brânduşa Novac, secretarul Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, a declarat, după ce au fost ascultate punctele de vedere ale celor prezenţi, că iniţiativa legislativă de modificare a legii nu vine în sprijinul cinematografiei. "Această iniţiativă nu mi se pare absolut deloc că vine în sprijinul cinematografiei, ci din contră. Sunt adepta finanţării mai mari a cinematografiei şi, în general, a culturii, pentru că nu avem cum altfel să luptăm cu cei din Europa. Punctul meu de vedere este de a respinge această iniţiativă şi v-aş propune să ne gândim împreună la iniţiative mai bune, care să aducă un plus cinematografiei române. Sunt convinsă că am putea găsi împreună variante care să vină în sprijinul cinematografiei şi să nu omorâm ceea ce s-a construit, pas cu pas, în cultură, cu greu", a spus Novac.

Pe de altă parte, vicepreşedintele Comisiei, Victor Socaciu, a precizat că există argumente convingătoare atât din partea iniţiatorilor, cât şi din partea contestatarilor. "Asistăm la un meci foarte puternic. Pe de o parte, o generaţie foarte puternică, cea tânără, pe de altă parte, o generaţie care a fost în prima linie a cinematografiei mulţi ani. Este, până la urmă, o decizie grea şi pentru noi, să vedem cum înclinăm balanţa, cui dăm credit. Argumentele dumneavoastră sunt convingătoare, dar sunt argumente convingătoare şi în cealaltă tabără. (...) Vom depune toate eforturile pentru a găsi formula cea mai echilibrată de a crea un mecanism viu, prin care să ieşim şi mai puternic pe piaţa internaţională", a spus Socaciu.

Fostul ministru al Culturii Theodor Paleologu, în prezent membru al Comisiei, a precizat că iniţiativa legislativă a lui Sergiu Nicolaescu "e o reformă prin revenirea înapoi", subliniind că modificările aduse sunt "inutilizabile". "Cea mai mare problemă nu e legea, ci subfinanţarea dramatică din domeniu, funcţionarea CNC-ului", a spus Paleologu, precizând, totodată, că "cea mai mare problemă a filmului în România e distribuţia".

Pe de altă parte, contestatarii legii au depus la Comisia de Cultură din Cameră mai multe documente şi studii europene, printre care şi o listă cu "puncte nefuncţionale" din propunerea legislativă de modificare a legii cinematografiei iniţiată de Sergiu Nicolaescu.

Astfel, printre acestea se numără modificarea ce presupune ca Centrul Naţional al Cinematografiei să devină coproducător al filmelor pe care le finanţează, acest lucru fiind singular în Europa, dar şi cea privind notarea decupajului regizoral în locul scenariului la concursul de finanţare, contestatarii susţinând că "decupajul regizoral este un document tehnic ce nu poate deveni criteriu de evaluare, fiind anacronic".

[Pashpix]

Bianca Drăguşanu va juca într-un film al lui Vadim şi Sergiu Nicolaescu

Bianca Drăguşanu a primit o propunere din partea europarlamentarului Corneliu Vadim Tudor, în direct, în cadrul emisiunii "Un show păcătos", de la Antena 1. Vadim i-a propus starletei să joace în următorul film care va fi regizat de Sergiu Nicolaescu, pe scenariul europarlamentarului, "Candele de zăpadă".

"O să-i propun lui Sergiu, în caz că vîrsta sa înaintată îl va mai lăsa să regizeze acest film, căruia el mi-a cerut să-i fac scenariul, dacă nu el, atunci mă voi adresa unui alt regizor, fiindcă deja am şi alte propuneri, ca Bianca să joace, să obţină un rol. Să treacă aşa, prin cadru, şi pac-pac!, să dea cu poşetuţa în cap la cîţiva hitlerişti! Uitaţi-vă ce frumoasă e si cum o consumă Botezatu..." a spus Corneliu Vadim Tudor, care a liniştit oarecum asistenţa, doritoare, probabil, ca Bianca să joace goală în film, poate şi cu o scenă de sex.

[rvn]

"Cinematografia română este, alături de maşina Dacia, cel mai vândut brand de pe piaţă", a mai spus Gabrea.

asta-i buna!
puteam sa jur ca nu sunt astea. io credeam ca sunt femeile, carnatii de Plescoi, mititeii si sarmalele.
cat de tare m-am inselat!

[rvn]

ca Bianca să joace, să obţină un rol. Să treacă aşa, prin cadru, şi pac-pac!, să dea cu poşetuţa în cap la cîţiva hitlerişti! Uitaţi-vă ce frumoasă e si cum o consumă Botezatu..."

da....asta-i si mai buna!
pai daca o consuma Botezatu( sau ...Cristea de la Dinamo...sau...cine naiba s-o mai nimeri..),
ce sa mai ramana si pentru Sergiu? firimiturile? ii ajung?

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film: "Ultimul corupt din România"

Sergiu Nicolaescu a declarat, la "Acces Direct", că are în plan un nou film. Mai precis este vorba despre o idee a regizorului, care, deocamdată, nu a fost pusă pe hârtie, nu are un sinopsis. Nicolaescu a spus şi care va fi titlul peliculei: "Ultimul corupt din România".

"Am un film pe care va trebui să-l fac, "Ultimul corupt din România". La un moment dat i-am povestit unei reporteriţe un subiect pe care-l am eu în cap, însă de aici şi până la film mai e mult, nici măcar nu am scris un sinopsis", a declarat Sergiu Nicolaescu. El a indicat totuşi şi care va fi acţiunea filmului, ideea care va sta la baza lui. "Dimineata, un actor - nu eu - se bărbiereşte, dar e un om trecut de 80 de ani. E un om încovoiat, cu baston, se rade, se îmbracă, îşi aranjează locuinţa, patul, se duce la metrou, ia metroul. Şi în metrou vin o parte din pasageri, urcă şi coboară. Unii dintre ei îl recunosc, iar o parte din cei care vin sunt şi cei din viaţa lui, mama lui, soţia lui, prieteni de-ai lui, îmbracăţi de epocă. Ajunge la Piaţa Victoriei, în zona cu blocurile înalte, se urcă, începe să meargă pe margine şi îşi dă drumul. Deci am o idee, dar care nu s-a transformat încă. Sper să devină un film, îmi doresc acest lucru", a spus Sergiu Nicolaescu.

[dragonfly_drk]

Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film: "Ultimul corupt din România"

oare cate o sa mai faca?... . ma deranjeaza ca el primeste finantare sa isi faca toate poftele si mofturile, ca face rost de bani, dar tinerii cu idei stralucite, sunt lasati sa putrezeasca... bravos... asta e viitorul Romaniei... regizori batrani, care nu se satura de faima si regizori tineri, care in curand vor face si ei ca doctorii si politistii... vor spune adio Romaniei si vor munci pentru alte tari... pentru cele care stiu sa aprecieze o idee buna!

deocamdată, nu a fost pusă pe hârtie, nu are un sinopsis. Nicolaescu a spus şi care va fi titlul peliculei: "Ultimul corupt din România".

macar stie cum se numeste filmul... asta da inceput!!!

"Am un film pe care va trebui să-l fac,

de ce sa trebuiasca, maestre?... nu te obliga nimeni sa il faci.

"Dimineata, un actor - nu eu -

de ce nu el?
pentru ca:

Ajunge la Piaţa Victoriei, în zona cu blocurile înalte, se urcă, începe să meargă pe margine şi îşi dă drumul.

in fond, unde ar mai fi faima daca moare din primele 5 minute ale filmului...?
felicitari si numai succese...

[SMC]

Dagonfly@
M-ai trimite-mi odata pe "private messages" ceea ce facusei demult,cand eu nu stiam ce-i aia...

[dragonfly_drk]

la ce te referi mai?...

[civica65]

Regizorul filmului "Eu când vreau să fluier, fluier": Noua lege propusa de Sergiu Nicolaescu aruncă cinematografia românească înapoi cu 30 de ani
"Dacă legea asta trece şi este promulgată în forma actuală, într-un an nu va mai exista cinematografie românească, doar filme marca Sergiu Nicolaescu făcute de dumnealui sau de alţii", a spus regizorul Florin Şerban într-un interviu publicat de Feminis.ro. El a criticat noua lege, precizând că va "arunca cinematografia românească înapoi cu 30 de ani".

[Memeito]

...

[Pitbull]

Mimi, nu te bäga unde nu te pricepi. Esti sätul tu si vecinii täi din mahala, asa cä nu conteazä.
Si färä "Ha???"-uri, c-aicea nu esti pe maidan!

...Intr-adevär, proiectul de lege al lui Se-Nil Coaescu e un cumul de prostie si pericol public.
Una din cele mai mari aberatii e aia cu "decupajul regisoral". Täntäläul nici mäcar nu stie cum se face un decupaj, n-a folosit niciodata, întotdeauna filma dupä cum îl täia pe el capul. In primii zece ani, i-a mers, cä era vioi si avea idei, da' de prin 1977 încoace improviza tot mai haotic...
Oricum, habar n-are de cel putin douä chestii:
- decupajul se face într-o etapa CU MULT ULTERIOARA, dupä terminarea prospectiilor, dupä finalizarea multor lucräri din perioada de pregätire (deci, DUPA CE FILMUL A INTRAT IN PRODUCTIE). Altfel, îl faci degeaba - n-o sä se lege cu nimic, si va trebui sä-l schimbi radical.
- decupajul din zilele noastre a evoluat mult fatä de decupajele de pe vremea lui; a devenit foarte flexibil si personalizat; fiecare regisor aplicä elastic regulile de bazä, conform propriei lui personalitäti - unii (foarte putini) continuä sä respecte formatul vechi, cei mai multi si-l ajusteazä în stilul lor, iar câtiva nici nu-l mai folosesc. Deci, validitatea lui printre criteriile de acordare a finantärii este NULA.

Cât despre propunerea de eliminare a criticilor din jurii, aia e politä plätitä toatä ziua. Ramolicä turbeazä cä virtualmente toti criticii de film îi fac ferfenitä cäcaturile de filme din ultimii douäzeci de ani si vrea sä se räzbune.

[keepwalking]

["Dacă legea asta trece şi este promulgată în forma actuală, într-un an nu va mai exista cinematografie românească, doar filme marca Sergiu Nicolaescu făcute de dumnealui sau de alţii", a spus regizorul Florin Şerban într-un interviu publicat de Feminis.ro. El a criticat noua lege, precizând că va "arunca cinematografia românească înapoi cu 30 de ani".

eu nu pricep cum de aceasta lege ii va favoriza pe sergiu nicolaescu si pe ceilalti ca el.
as vrea sa-mi explice cineva de ce s-ar intampla acest lucru, cand vad ca deja sistemul actual ii avantajeaza!
ok, deci va veni fiecare regizor cu un decupaj regizoral.
de ce sa piarda aici florin serban si sa castige sergiu nicolaescu?
pai, in actualul sistem, scenariul castigator nu este supus mai multor schimbari pana la ecranizare, la fel ca si un decupaj regizoral?
si atunci, unde e problema?

[Pitbull]

Discutia se poate desfäsura aici:
http://www.cinemagia.ro/forum/showth...34#post1545734
...un loc mult mai potrivit, unde Keep a postat, de altfel, acelasi mesaj.

[keepwalking]

da, corect, e mai la obiect.

[Pashpix]

La 80 de ani, Sergiu Nicolaescu spune: „Merg până la capăt”

Florin Condurăţeanu, Jurnalul Naţional

http://www.jurnalul.ro/stire-pagina-...at-555942.html

[Pitbull]

Dumnezeule, ce scârbosenie...!!!

Aici nici nu mai conteazä bietul Sergiulicä, dar acest Conduräteanu e un freak!
Dupä ce cä e agramat si astilist, propriile lui interventii sunt de o slugärnicie ejaculatorie - exemplu: "Îmi amintesc când confesiunea maestrului Nicolaescu era tremurată de lacrimi că îmi povestea cum mama lui, olteancă din Tg. Jiu, luptătoare ca cercetaş pe front, îi dădea să sugă din sânul sfânt al ei şi îi cânta cântece patriotice. Biroul de acasă al maestrului Sergiu Nicolaescu are obiecte majestuoase."
Dacä, presupunând prin cel mai aberant absurd, cineva ar scrie vreodatä asa ceva despre mine si maicä-mea, l-as împusca în boase.
(Apropo, am cunoscut-o în 1974 pe doamna Nicolaescu; mi-a fäcut o impresie foarte bunä.)

[Pashpix]

Legea cinematografiei
De GRID MODORCEA *TRICOLORUL*

Toţi vor să se facă legi, dar să nu ţină seama de ele, să le încalce. Există şi o vorbă românească de te doare capul: "Legea e făcută ca să fie încălcată!". Acest dicton barbar, pentru societăţi haotice, poate fi foarte bine aplicat la Legea cinematografiei, care, în forma ei modernă, se mai numeşte Legea 630 din anul 2002. Această lege, aprobată de Parlamentul României, este contestată (citeşte încălcată) cu fiecare nou concurs de scenarii organizat de CNC, în situaţia de stat, forumul suprem, pe rol de bancă publică, prin care această lege se aplică sau nu. Mereu este discutată forma cum se aplică. De fiecare dată, Legea e contestată de cei care nu primesc finanţarea proiectelor. Legea e bună însă, dacă primeşti bani cît mai mulţi, şi dacă se poate şi nerambursabili, şi e proastă dacă eşti respins de la masa favorizaţilor. Fiindcă e categoric vorba în primul rînd de favoritisme, de ochi frumoşi, de prietenii, de interese, de şpagă, de toate căile murdare care duc la acordarea unui sprijin din partea CNC. Valoarea, geniul, personalitatea nu contează, numai banul. De regulă, juriile, oamenii din juriu, sînt instrumentele principale ale încălcării legii, ei sînt aleşi pe sprînceană, ei sînt sursa de neplăceri. De regulă, un juriu, orice juriu, este manevrabil, el joacă aşa cum îi cîntă cel care îl plăteşte, fiindcă la noi juriile sînt alcătuite pe bani. Evident, toate aceste culise nu se prevăd în lege. Legea e pentru proşti, mai spune un alt dicton barbar. Dar noi aici nu ne propunem decît să adoptăm o atitudine de oameni normali şi maturi în faţa legii.


Desigur, orice lege este perfectibilă. Şi cum contestaţiile sînt anuale, Legea cinematografiei a fost modificată an de an. Aşa că avem o Lege a cinematografiei a anului în curs, ultimele fiind Legea din 2009 şi Legea din 2010. Dar întrucît şi ele au fost amendate - ca şi cum o lege poate mulţumi pe toată lumea, mai ales pe trîntori şi hoţi! -, iată că în acest an a apărut şi Legea Nicolaescu, adică varianta Legii cinematografiei trecute prin experienţa redutabilului cineast. Dar nici nu a ieşi bine din biroul său, că această Lege, adică vechea Lege cu modificările de rigoare, a şi fost contestată. În primul rînd de Noul Val, cu toată trena lui. Şi unde? La Festivalul internaţional al filmului de la Cluj, care e un festival al tinerei generaţii, la care nu au ce căuta consacraţii sau cei care sînt indezirabili. Eu, de pildă, am 70 de cărţi, dintre care 30 de film, după care toţi cineaştii au învăţat şi au intrat la facultate (a recunoscut acest lucru însuşi Tudor Giurgiu), dar n-am fost niciodată invitat la acest festival. Nici la Premiile Gopo, dimpotrivă, cartea mea Privirea lui Gopo a fost ignorată de organizatori.
Dacă ei ignoră ceea ce este evident, de ce nu ar ignora sau contesta ceea ce e mai puţin evident sau cunoscut de o mînă de oameni? Aşa contestă, fără discernămînt - mulţi nici n-o cunosc - Legea Nicolaescu, deşi, cum am spus, este vorba de modificări ale Legii iniţiale, operate de Sergiu Nicolaescu, a cărui experienţă în domeniu nu poate fi pusă la îndoială. Şi nu poate fi acuzat nici de interese, de nici un fel, dat fiind că el se află într-un punct unde funcţionează interese de alt ordin, în primul rînd metafizice. Evident, totul a fost contestat, fără ca nimeni să fi citit aceste modificări făcute, gîndite de Nicolaescu în ajutorul cineaştilor, tineri în primul rînd. De fapt, nu Legea a fost contestată, ci el, autorul, de ce Nicolaescu să facă, să dreagă, să ne dea lecţii? S-a alăturat şi Victor Rebengiuc petiţionarilor, fără să fi citit un rînd din Lege. Există o modă în mentalitatea unor intelectuali români, cea dictată de gaşcă, de haită. Ţii de o haită, ce hotărîri ia ea, tu aderi imediat, ca orice înregimentat. Aşa şi marele actor abonat la contestaţii, aderă cu ochii închişi dacă Giurgiu dă semnalul! Şi e atît de greu să faci o lege! Dovadă că n-a făcut-o el, n-au făcut-o ei, contestatarii. Ei stau precum chibiţii pe margine, ca la rotonda microbiştilor din Cişmigiu, şi-şi dau cu părerea. O lege presupune o mare răspundere şi o mare pricepere. Citiţi numai faimosul dialog Legile, scriere de bătrîneţe a lui Platon. Veţi afla cu ce enorm cîntar trebuie să cîntăreşti lucrurile. Aşa este şi această Lege a cinematografiei, cu modificările lui Nicolaescu, care îi ajută şi îi apără pe toţi cei care vor să facă filme. Eu am citit-o. Şi am să dau în continuare citire la modificările pe care le-a operat Sergiu Nicolaescu, modificări salutare, pornind de la observaţii elementare, logice în primul rînd. În folosul celor interesaţi, în interes public, dat fiind că filmul a ajuns şi la noi o armă şi o industrie totodată, vom publica aceste modificări pe parcursul mai multor numere din ziarul nostru, în ordinea în care ele ne-au fost oferite de către dl. Sergiu Nicolaescu.

În momentul de faţă, finanţarea proiectelor de film se face prin intermediul unor aşa-zise credite rambursabile fără dobîndă acordate din Fondul cinematografic. C.N.C. are rolul unei bănci, fără a avea oameni de specialitate. Aceste credite trebuie rambursate într-un interval de 10 ani, după care, dacă rambursarea nu este încheiată, drepturile de exploatare a filmului finanţat trec la C.N.C. În fapt, aceste credite nu pot fi rambursate niciodată şi de fiecare dată filmul intră în posesia C.N.C., dar se spune că proprietar rămîne producătorul. (?!) Este o situaţie similară celei unui credit imobiliar în care, dacă acesta nu este rambursat la timp, banca îţi confiscă bunul ipotecat (casa), dar nici debitorul nu rămîne proprietarul imobilului. Asta ar fi o primă contrazicere. C.N.C. încă nu a început să-şi facă treaba aşa cum scrie în Lege. Au trecut deja 10 ani (1997). Legea trebuie aplicată, iar cei care nu şi-au putut achita creditul vor rămîne datori o viaţă întreagă, nemaiputînd să se prezinte la concursurile organizate de C.N.C. Iată ce spune actuala O.G. nr. 39/2005 la art. 34, alin. (2): "Persoanele fizice şi juridice care nu au respectat prevederile prezentei ordonanţe şi obligaţiile stabilite prin contractele aflate în derulare cu Centrul Naţional al Cinematografiei nu pot beneficia de credite din Fondul cinematografic". Mai există în aceeaşi Ordonanţă nr. 39/2005 un articol, 21, alin. (1), lit. i) care precizează:



"i) Fac dovada că nu au datorii la bugetul de stat sau la bugetele locale, la bugetul asigurărilor sociale de stat, precum şi la Fondul cinematografic, cu excepţia ratelor scadente la contractele încheiate cu Centrul Naţional al Cinematografiei şi aflate în derulare."
Dar această "derulare" nu se termină niciodată, avînd în vedere starea în care se află în acest moment cinematografia. Acest lucru înseamnă că toţi producătorii, din 1997, care au făcut filme vor da faliment? Deci lucrurile trebuie lămurite cu aceste articole şi cu datoriile la bugetul de stat. O contrazicere flagrantă!
Propunerea făcută de Senat este următoarea:
"C.N.C., prin concursuri, oferă producătorilor pînă la maximum 50% din valoarea devizului. În cazuri cu totul speciale, se poate acorda 75%. Suma este considerată ca finanţare a C.N.C. la filmul admis în concursul organizat de către acesta şi care îi dă dreptul de coproprietar al filmului în funcţie de procentul de participare la producţie".
La articolul 6, alin. (1), pct. 16 din Legea pe care o propunem se precizează: "(...) În cazul filmelor produse cu finanţare din Fondul cinematografic, C.N.C. dobîndeşte calitatea de coproducător al filmelor în cauză".
În situaţia în care se respinge propunerea ca C.N.C. să devină coproducător, puteţi propune o altă variantă:
"C.N.C. organizează concursuri prin care acordă producătorilor cîştigători max. 50% din valoarea devizului de film prezentat în concurs. În cazuri cu totul speciale, se poate ridica suma la 75%. Suma care constituie sprijinul financiar al C.N.C. este rambursabilă în timp de 3 ani. Dacă din exploatarea filmului nu se recuperează suma tuturor cheltuielilor, atunci C.N.C. preia dreptul de administrare a filmului timp de 10 ani. După această dată, producătorul îşi recapătă dreptul de proprietar, fără nici un fel de obligaţie faţă de C.N.C., datoria anulîndu-se". Aceasta ar putea fi, în final, propunerea Camerei Deputaţilor.

Este adevărat că Tratatul Uniunii Europene de la Maastricht prevede, la art. 87, că: "sînt incompatibile cu piaţa comună ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice formă, care denaturează sau ameninţă să denatureze concurenţa prin favorizarea anumitor întreprinderi sau a producerii unor anumitor bunuri, în măsura în care acestea afectează schimburile comerciale dintre statele membre". Dar la alineatul (3), lit d) al aceluiaşi articol se instituie o excepţie de la această regulă: "ajutoarele destinate să promoveze cultura şi conservarea patrimoniului, în cazul în care acestea nu modifică în mod nefavorabil condiţiile schimburilor comerciale şi de concurenţă în Comunitate într-o măsură care contravine interesului comun". Or, producţiile cinematografice finanţate de Statul Român sînt încadrabile în această categorie. Hotărîrile de la Maastricht nu se doresc o spaimă pentru logica legislaţiei româneşti. Sumele investite prin Fondul cinematografic românesc sînt mai mult decît modeste comparativ cu cele ale unor state din Uniunea Europeană şi, în consecinţă, este greu de crezut că pot "modifica în mod nefavorabil condiţiile de concurenţă" în spaţiul european. Transformarea creditelor rambursabile fără dobîndă în sprijin financiar direct pentru producţia de film, C.N.C. urmînd să dobîndească calitatea oficială de coproducător sau finanţator, urmăreşte recunoaşterea unei situaţii de fapt şi, totodată, responsabilizarea C.N.C. în a controla modul în care sînt cheltuite sumele provenite dintr-un fond public şi a justifica astfel concursul de proiecte de film pe care îl patronează, dar fără să se amestece în treburile /sarcinile producătorului şi în nici un caz în cele artistice (scenariu, distribuţie, actori...), întrucît proiectul a trecut prin concurs. Relaţiile se vor stabili prin contract. Făcînd parte din UE, trebuie să reuşim a face o lege reală, favorabilă cinematografiei naţionale şi relaţiilor cu UE. O confuzie importantă a Legii cinematografiei este cea între noţiunile "producător", "coproducător", "sponsor" sau "finanţator". La art. 3, cel care cuprinde definiţiile termenilor, se spune că producătorul este cel care "iniţiază sau susţine în nume propriu realizarea unui film, asigurînd în acest scop condiţiile organizatorice şi financiare necesare", coproducătorul este cel care "participă cu mijloace tehnice şi/sau financiare la realizarea unui film", iar finanţatorul este cel care "participă la realizarea unui film şi care nu are drepturi asupra negativului acestuia", dar nu exclude un angajament contractual între producător şi finanţator.


De asemenea, nu este prevăzut nici un procent minimum de participare care să facă diferenţa între producător şi coproducător şi între coproducător sau finanţator. Acest lucru trebuie să-l stabilească Legea.
La art. 16 al Legii se prevede posibilitatea, pentru contribuabilii la Fondul cinematografic, de a opta pentru finanţarea directă a unui film cu pînă la jumătate din suma datorată Fondului, ei obţinînd astfel calitatea de finanţatori, la fel ca orice alt finanţator din afara sistemului şi asta în contul unor bani datoraţi, în definitiv, statului. Cu banii datoraţi la Fondul cinematografic, un contribuabil poate investi 50% într-un film ales de el, devenind astfel coproducător. De ce n-ar putea şi C.N.C.-ul să devină coproducător sau finanţator, investind în film tot bani din Fondul cinematografic, de care răspunde. Şi pentru ca această confuzie să fie totală, la art. 62 se prevede acordarea de către C.N.C. a unor "certificate de investitor" pentru producători şi a unor "certificate de finanţator", "sponsor" sau "investitor" pentru coproducători şi finanţatori (?) În tot acest tablou confuz, C.N.C., care de cele mai multe ori contribuie cu suma cea mai importantă la realizarea unui film, nu are nici calitatea de "producător", nici de "coproducător", nici de "finanţator". O are pe cea de debitor (similar cu o bancă), deşi pe genericul filmului apare, obligatoriu, sintagma "film realizat cu sprijinul Centrului Naţional al Cinematografiei". Acest lucru se datorează O.G. nr. 39/2005.

[Pashpix]

Legea cinematografiei (continuare)
De GRID MODORCEA

* O parte importantă din Fondul cinematografic este cheltuită pentru deplasări externe, participări la festivaluri din străinătate, finanţarea unor festivaluri naţionale făcute de oricine (avem mai multe festivaluri decît filme într-un an de zile!) pentru o aşa-zisă "afirmare internaţională" a filmului românesc şi, în general, pentru activităţi colaterale producţiei de film (ca de pildă, cinematograful de artă), principala raţiune pentru care a fost creat acest Fond.

Drept urmare, se impune stabilirea unor criterii precise de alocare a sumelor din acest Fond şi o urmărire riguroasă a rezultatelor. Nu dorim ca în această notă să introducem cifre. Acestea există şi pot fi oricînd puse la dispoziţie pentru a dovedi realitatea.
Un alt exemplu de încălcare a Legii şi de cheltuire nejustificată a banilor din Fondul Cinematografic: deşi Legea prevede organizarea anuală a unui concurs şi chiar două pe an, în anul 2009 C.N.C. nu a organizat nici un concurs, pe motiv că Regulamentul va fi schimbat. O scuză! În consecinţă, nu a existat nici o finanţare directă în producţia de film, iar o bună parte din aceşti bani a fost cheltuită pe finanţări indirecte. În final, anul acesta s-a organizat concurs - unul singur - după doi ani, pe acelaşi vechi regulament, dar cu mult mai puţini bani. Care este motivul şi cine a încălcat Legea, care prevede organizarea pînă la două sesiuni de concurs pe an? Aici este interesul C.N.C-ului de a arbitra "lupta" dintre generaţii, de fapt, de a-şi bate joc şi de unii, şi de alţii!
* Organizarea concursurilor de scenarii, cu autorii aşa-zis "secretizaţi" şi cu acordarea de note este absolut absurdă. Sîntem singura ţară din lume care pretinde aşa ceva. Este bine ştiut că de la scenariu este un drum lung pînă la film şi un scenariu bun nu garantează automat un film la fel de bun. Numele regizorului - cu notorietatea sa profesională - poate reprezenta o astfel de garanţie. Secretul privind identitatea scenariştilor aflaţi în competiţie este iluzoriu, ei fiind în realitate cunoscuţi de membrii juriului şi notaţi de către unii dintre ei în funcţie de preferinţele personale.
Sistemul de jurizare prin note este absolut subiectiv şi stupid. Se pune întrebarea: ce criterii obiective pot fi inventate pentru a nota corect şi imparţial o operă literară (scenariul) cu note de la 1 la 10, ca la şcoala primară? Şi de către oameni incompetenţi. În fapt, lucrurile se petrec în felul următor: ştiind de la bun început (în ciuda aşa-zisului secret) cine sînt autorii scenariilor din concurs, un membru al juriului, care poate avea un favorit, îi va da acestuia nota 10, celorlalţi acordîndu-le 1 sau 2. Se creează astfel o discrepanţă uriaşă, care plasează automat pe favorit în postura de cîştigător al concursului. Nici chiar regula eliminării celei mai mari şi a celei mai mici note nu poate schimba acest deznodămînt. E o regulă mai mult decît comică. Propunerile pentru jurii trebuie să conţină oameni cu experienţă în domeniu şi responsabili, nu amatori sau aventurieri, doar pentru că sînt propuşi de o uniune de creaţie, o asociaţie sau mai ştiu de către cine. Poate un regizor de scurt-metraje să dea note într-un concurs de lung-metraje? Vreţi exemple? Poate un critic să judece un film după scenariu literar fără să ştie cine este actorul principal, regizorul sau scenaristul? Poate cineva partaja propunerile de lung-metraj fără să ştie cine este actorul, regizorul sau scenaristul? Atunci de ce ne facem de rîs?

Aşa cum am mai spus, sistemul de notare de la 1 - 10 sau 2 - 8 este ridicol. Propunem, ca şi Eurimages, un sistem de calificative justificabile (prezentate la pag. 11) şi care să concluzioneze calificativul final de admis/respins. Am explicat pe înţelesul tuturor. Sistemul de concurs pentru finanţarea directă a producţiei de filme pe care îl propunem prevede ca dosarul să conţină atît scenariul dialogat, cît şi decupajul regizoral făcut de regizor. Dosarul va mai conţine documentaţia, locaţiile de filmare, propunerea şi acceptul actorilor principali (1-3), decoruri, costume, planul calendaristic de filmare. Din echipă mai fac parte scenograful şi directorul de film şi oricine de care este nevoie. Evident că, pe baza tuturor acestor elemente concrete, devizul general al filmului va fi mult mai realist. Acest lucru va diferenţia şi mai puternic concursul dosarelor pentru dezvoltarea sinopsisurilor, pînă la scenariu, de concursul dosarelor pentru producţia de filme, pînă la copia standard. Numele membrilor juriilor poate deveni secret, aceştia neavînd motive nici măcar să se întîlnească. Proiectele vor fi notate cu "admis" şi "respins", după completarea unor formulare justificative (foarte bine, bine, mediu şi slab). Proiectele admise vor trece în etapa a doua de finanţare a proiectelor cinematografice. Comisia de finanţare va aloca sumele de bani nu în funcţie de "notele" obţinute, ci în funcţie de complexitatea filmului şi, în consecinţă, de mărimea devizului. Este o propunere cît se poate de logică. Există ţări în Europa unde se practică următorul sistem: se anunţă concursul, după care se anunţă juriul. Timp de două săptămîni se pot face contestaţii la membrii juriului. Acestea se vor judeca în alte două săptămîni. După răspunsul la contestaţii se dă concursul. Cîştigătorii se pot bucura. După concurs, nu se mai poate apela decît la justiţie. Organizatorul concursului nu este obligat să aştepte, producţia merge înainte.


• În privinţa componenţei juriilor: actualmente, acestea pot cuprinde o serie întreagă de persoane neavizate. De exemplu, un critic de film poate să estimeze corect un produs finit al industriei cinematografice - filmul, dar nu poate avea nici o idee despre importanţa şi valoarea materială a elementelor tehnice cu care este construit acest produs finit. Din comisiile de selecţie a proiectelor cinematografice să facă parte: la concursul de sinopsis, pînă la scenariu: producători, critici, oameni de cultură cinefili, scriitori, actori; la dosarul de producţie film: regizori, producători, scenarişti, actori, operatori de imagine de prestigiu, directori de film, iar comisiile de finanţare să fie compuse din economişti cu experienţă în domeniul cinematografiei şi în general din oameni care ştiu cît costă să faci un film şi ce înseamnă promoţionarea, distribuţia şi exploatarea filmului.
• Producţia de filme realizate de două studiouri cinematografice din cadrul Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional creează în momentul de faţă o concurenţă neloială filmelor finanţate de Centrul Naţional al Cinematografiei, în ambele cazuri fiind vorba de fonduri publice. Proiectele finanţate din Bugetul Ministerului Culturii nu trec prin nici un fel de concurs al C.N.C., acest fapt reprezentînd o încălcare gravă a Legii cinematografiei chiar de către ministerul care ar trebui să vegheze la aplicarea corectă a acesteia. Mă întreb şi vă întreb: de ce finanţarea unor filme direct de la Bugetul de Stat (şi aproape integral, nu în limita a 50%) nu reprezintă un "ajutor de stat" care împiedică "libera concurenţă"? Pentru repararea acestei nedreptăţi propunem ca soluţie reorganizarea acestor două studiouri de film ca studiouri pentru debuturi şi pentru regizorii tineri, urmînd ca legislaţia din domeniul cinematografiei să fie respectată în totalitate, proiectele intrînd, eventual, în concursul organizat de C.N.C. ţinînd cont de aceste lucruri şi de realitate, vă propunem ca în locul răspunsului negativ dat de MCPN şi de către Guvern la aprobarea prezentei Legi să vă oferim, la rîndul nostru, o colaborare privind elaborarea acesteia.

II. PROPUNERI DE REGLEMENTĂRI CARE NU SÎNT CUPRINSE ÎN LEGE, DAR CARE POT FACE OBIECTUL UNOR REGLEMENTĂRI SECUNDARE (REGULAMENTE) * Obligativitatea ca un regizor de film care se prezintă la concurs să aibă studii de specialitate de 4 ani sau să fi realizat minimum 5 filme de scurt-metraj apreciate în lume, sau minimum 2 filme de lung-metraj de ficţiune sau 10 de filme făcute în calitate de regizor secund. * Proiectele cinematografice trecute de comisia de finanţare ar trebui să aibă stabilit un minimum şi un maximum de fonduri ce pot fi acordate în funcţie de mărimea fondului cinematografic din anul respectiv. * Dosarele admise la concurs vor fi clasate în ordinea numărului de calificative "admis" primite. În cazul unei eventuale situaţii de egalitate, un criteriu suplimentar de departajare va fi o evaluare făcută de Consiliul C.N.C., prin consens, în funcţie de regizorii şi producătorii candidaţi. * În cazul în care scenariul care stă la baza unui proiect de film nu reuşeşte de 4 ori consecutiv la concursul de dosare pentru producţia de film, producătorul trebuie să returneze avansul primit de la C.N.C. * Chiar şi un actor cunoscut trebuie să facă cel puţin un film de scurt-metraj mediu (o oră) înainte de a avea dreptul de a fi regizor de film. Excepţie fac actorii care au 30 de filme realizate în roluri principale. La fel şi în cazul regizorilor de teatru sau a altor persoane care ocupă locurile regizorilor cu institutul terminat. Meseria de regizor nu este o meserie care se învaţă din mers. E o iluzie să crezi aşa ceva. Dacă o fac pe banii lor, îi priveşte. Interpretarea unor roluri de neprofesionişti în film face excepţie dacă o doreşte regizorul. * Nu se vor mai da bani din Fondul cinematografic pentru a se merge la festivaluri. Banii se vor da doar pentru filmele alese de C.N.C. să reprezinte România la festivaluri. Pe ceilalţi, îi priveşte. * Nu oricine poate fi numit în orice juriu. De pildă, în 2010 dl. operator Chelba, care nu are institutul şi lucrează la TV de mai mulţi ani, precum şi dl. Iuraşcu, regizor de scurt-metraje, au fost numiţi în juriul de film de ficţiune al C.N.C. Oricînd vă pot da şi alte exemple. Scopul numirii lor este manipularea uşoară a acestora sau a altora ca ei.

* Cum este posibil ca un film să meargă la un festival înainte de premiera din România? Da, se poate întîmpla, dar în mod excepţional, numai că la noi a devenit o regulă. Producătorul face o cerere şi este susţinut din sumele "cheltuieli indirecte" din Fondul cinematografic. Avem un haos desăvîrşit şi o lege pe măsura lui şi nimeni nu poate spune nimic, decît dl. T. Giurgiu şi festivaliştii de la TIFF-Cluj? Tăcem ca pe vremea comuniştilor, deşi atunci cinematografia o ducea mai bine.

[Pitbull]

Sergiu Nicolaescu, (...) nu poate fi acuzat nici de interese, de nici un fel, dat fiind că el se află într-un punct unde funcţionează interese de alt ordin, în primul rînd metafizice.

O.M.F.G.!!!


...si n-am mai citit.
Existä limite dincolo de care...

[keepwalking]

sunt de acord cu propunerea de mai jos:

"Propunem, ca şi Eurimages, un sistem de calificative justificabile (prezentate la pag. 11) şi care să concluzioneze calificativul final de admis/respins. Am explicat pe înţelesul tuturor. Sistemul de concurs pentru finanţarea directă a producţiei de filme pe care îl propunem prevede ca dosarul să conţină atît scenariul dialogat, cît şi decupajul regizoral făcut de regizor. Dosarul va mai conţine documentaţia, locaţiile de filmare, propunerea şi acceptul actorilor principali (1-3), decoruri, costume, planul calendaristic de filmare. Din echipă mai fac parte scenograful şi directorul de film şi oricine de care este nevoie. Evident că, pe baza tuturor acestor elemente concrete, devizul general al filmului va fi mult mai realist. Acest lucru va diferenţia şi mai puternic concursul dosarelor pentru dezvoltarea sinopsisurilor, pînă la scenariu, de concursul dosarelor pentru producţia de filme, pînă la copia standard. Numele membrilor juriilor poate deveni secret, aceştia neavînd motive nici măcar să se întîlnească. Proiectele vor fi notate cu "admis" şi "respins", după completarea unor formulare justificative (foarte bine, bine, mediu şi slab). Proiectele admise vor trece în etapa a doua de finanţare a proiectelor cinematografice. Comisia de finanţare va aloca sumele de bani nu în funcţie de "notele" obţinute, ci în funcţie de complexitatea filmului şi, în consecinţă, de mărimea devizului".

as mai vrea ca juriul cnc sa fie numit pe 5 ani, nu sa se schimbe la fiecare sesiune.