Articole Her

DISTRIBUȚIA ȘI PERSONAJELE

Marea provocare era faptul că din povestea de dragoste publicul nu putea să vadă decât pe unul dintre protagoniști. “Nu exista decât o posibilitate, iar asta depindea pe de-a întregul de Joaquin și Scarlett. Interpretarea lor trebuia să dea formă și consistență conexiunii și dragostei dintre Theodore și Samantha, o întrupare pe care publicul să o simtă cu adevărat,” afirmă Jonze.

“Să pui camera pe fața lui Joaquin și să-l urmărești în timp ce o ascultă pe Samantha, și să vezi dragostea oglindită pe fața lui, în expresia acestei fețe—pentru mine, acesta a fost unul dintre aspectele cele mai emoționante ale filmului,” continuă regizorul. “El nu numai că ne arată ce simte personajul, dar ne ajută să ne-o imaginăm pe Samantha prin reacția pe care o are la ceea ce spune ea.”
“N-am tratat-o niciodată altfel decât ca pe o dragoste adevărată,” adaugă Phoenix.

La fel de important e și felul în care Johansson exprimă dezvoltarea conștiinței de sine a Samanthei, pe care o redă doar prin expresia vocală, care la început este simplistă pentru ca mai apoi să conțină o paletă întreagă de simțăminte: bucurie, speranță, compasiune, încredere, gelozie, îndoială, frustrare, teamă.
Pentru Johansson, “Am încercat o senzație extraordinară de libertate prin faptul că a trebuit să creez o personalitate fără a ține cont de limitele fizice ale unui personaj obișnuit. Am trăit o senzație de eliberare.”

Aproape simultan cu povestea de dragoste cu Samantha, filmul ne prezintă și epilogul mariajului lui Theodore cu Catherine, un om de știință profilat pe neurologie, în interpretarea lui Rooney Mara. “Spike a crezut la început să sunt prea tânără pentru rolul lui Catherine, dar eu n-am vrut să renunț,” își aduce aminte Mara. “E o povestire extrem de intensă, care ridică o mulțime de întrebări, nu numai despre o relație ci și despre cine suntem și cum interacționăm unii cu alții. Mi-a plăcut și am vrut să joc în ea.”

În același timp, altă femeie din viața lui Theodore, cea mai bună prietenă a lui, Amy, interpretată de Amy Adams, pare a merge pe o cale paralelă, pentru că se află și ea la sfârșitul mariajului ei, deși în cu totul alte circumstanțe. “Personajul Amy ajunsese într-un punct al mariajului în care încerca cu disperare să se încadreze în tiparele fixate de altcineva, neputând să fie ea, cea autentică, fapt care îi crea mult stres,” explică Adams. “Asta îți pune la încercare dezvoltarea emoțională și intelectuală. Unul dintre lucrurile pe care Amy și Theodore le au în comun este că amândoi încearcă să facă lucruri care nu funcționează.

“Spike este interesat de oameni și îl interesează punctul de vedere al femeilor, vrea să știe ce le afectează emoțional, astfel încât să-ți placă și de Amy și de Catherine și de Samantha,” adaugă Adams. “El și-a petrecut o mulțime de timp pentru a ne face să înțelegem personajele pe care le interpretam și tipul de relație pe care-l aveau fiecare cu Theodore. Cred că fiecare din public se va regăsi în trăsăturile acestor personaje și în tipul de relație pe care-l vede pe ecran.”

Tot din distribuție face parte și Olivia Wilde, o tânără care participă la o întâlnire aranjată cu Theodore, într-o secvență foarte vie. În aparență, această tipă e tot ce și-ar putea dori un bărbat: fabuloasă, isteață, realizată și fără defecte, dar în realitate ea e cu totul altfel. “Le are pe toate și totuși e infirmă,” afirmă Wilde. “E stăpânită de temeri: se teme de ceasul ei biologic, se teme de eventuale eșecuri, se teme de drumul pe care o va apuca. Ea are un gol, ca și Theodore, dar îi e frică să-l umple. Având multe preconcepții, ea reprezintă contrastul pentru Samantha, care nu are nici trecut și nici preconcepții.”

Rolurile secundare sunt interpretate de Chris Pratt, colegul de birou al lui Theodore, Paul, care-i invită pe Theodore și Samantha să participe la o întâlnire în patru și care nici măcar nu clipește atunci când află că Samantha e de fapt un sistem de operare (OS); și Matt Letscher în rolul lui Charles, soțul cel încăpățânat al lui Amy.

CREAREA UNUI LOS ANGELES DE VIS

Povestea se desfășoară într-un Los Angeles elegant și optimist—suficient de familiar pentru a părea real, dar și suficient de diferit pentru ca să pară îndepărtat în timp.
Jonze afirmă, “Nu se specifică perioada exactă când are loc povestirea. Noi ne-am gândit de la început să nu fixăm o perioadă anume și să nu prezentăm opinia noastră despre felul cum vor arăta toate în viitor. Ceea ce era important era să creăm doar un viitor care să se potrivească cu povestea.”

Ceea ce prezintă filmul este “un mediu utopic, în care vremea e foarte plăcută, mâncarea este nemaipomenită, totul e frumos și confortabil, făcut din materiale de calitate, moi și bogate, în câteva cuvinte un loc bun și cald în care se poate trăi bine. Tehnologia a devenit mai sofisticată făcându-ne viața mai ușoară și mai bună.
“Locul unde totul este curat și colorat,” adaugă el, “pare a fi decorul cel mai potrivit pentru singurătatea și înstrăinarea în care îl găsim pe Theodore la începutul filmului.”

Producătorul Vincent Landay a început faza de pre-producție timpuriu. “În timp ce Spike scria încă la scenariu, noi trimiseserăm deja o echipă de cercetare care se deplasa în toată lumea pentru a aduna imagini cu arhitectură avangardistă,” explică el. “Până când el a terminat schița scenariului, noi strânseserăm sute de imagini pe care el urma să le trieze împreună cu K.K. Barrett, scenograful nostru. Aceasta le-a oferit un fundal pe care își puteau construi realitatea din viitor, care trebuia definită pentru film.”

În procesul de conturare a decorului, Barrett a optat pentru schimbări subtile, construind mai degrabă un viitor mai apropiat decât unul îndepărtat în care să nu mai recunoaștem nimic și să ne mirăm de tot ceea ce vedem. Adesea e nevoie doar de câteva concepte schimbate pentru a oferi o imagine cu totul diferită asupra societății. M-am gândit că suntem în Los Angeles. „Să zicem că nu ar fi mașini. Cum ar arăta dacă nu ar mai fi trafic pe stradă? Să zicem că ar exista un metrou care ar duce până la plajă? Să te urci în Hollywood și apoi să ieși direct pe plajă. Sau să petreci un week-end într-o cabană la munte, luând trenul de mare viteză.’”

L.A. fără mașini? Aceasta reclama multă creativitate și imagini ale unui oraș aflat în diferite etape de construcție— aceste caracteristici le-au descoperit realizatorii în cartierul nou Pudong District, de lângă Shanghai, unde trotuarele înalte fac ca ochii trecătorilor să se afle mult deasupra carosabilul. Mare parte a acestui cartier, Pudong, a fost construit în ultimii 12 ani. “Aici găsim zgârie nori, străzile sunt largi și drepte, clădirile sunt retrase, totul e absolut nou. Era o combinație magică de elemente care se potriveau cu construcțiile recente. Și L.A. a devenit aproape ‘nou.’”

Combinația peisajelor urbane din China cu cele din California de sud a implicat oarece măiestrie digitală. Totuși, Jonze afirmă, “Nu sunt prea multe efecte vizuale în film. Am adăugat niște clădiri și am șters niște firme luminoase de la linia orizontului și mai e un video game holographic pe care-l joacă Theodore în living, dar filmul nu abundă în efecte, mai ales pentru un film care se desfășoară în viitor.”

Locuitorii din Los Angeles vor identifica multe din punctele de referință pentru orașul lor, printre care putem enumera: Santa Monica Pier, unde Theodore și Samantha se bucură de o seară sub cerul înstelat, sau modernul Pacific Design Center, care servește aici drept intrare în clădirea de apartamente în care locuiește Theodore.
La nivel personal, scenograful l-a dotat pe Theodore, la birou și acasă, cu o mulțime de gadgeturi, cum ar fi cele cu ajutorul cărora Theodore comunică cu Samantha. “Acesta nu e un viitor complet straniu, ci unul cu mici detalii care fac diferența,” subliniază el.

În final el spune, “Pentru imaginea din fiecare film aduc ceva distinctiv și personal. De data asta elementul specific a fost roșul. Am împroșcat o mulțime de roșu în jur.”
De asemenea roșul se regăsește și în garderoba propusă de costume designer-ul Casey Storm. “Noi am considerat că viitorul va fi foarte colorat și am îmbrățișat această idee. De exemplu, biroul lui Theodore era făcut din materiale banan, cu vitralii colorate,” explică el.

Ca și Barrett, Storm a căutat o schemă care să sugereze viitorul fără a fi însă prea futuristă. Împreună cu Jonze ea a trecut în revistă mai multe stiluri, de la fotografii și mărunțișuri pe care Storm le-a cules din magazinele cu lucruri ieftine. Recunoscând că moda are o natură ciclică, “Noi am decis că putem să ne întoarcem înapoi preluând elemente de vestimentație din diferite epoci și stiluri și combinându-le astfel încât să creăm ceva nou.”

Ca și în cazul scenografiei, costumele au suferit modificări de amănunt. “De pildă,” menționează Storm, “în lumea afacerilor, bărbații au purtat întotdeauna costume și cravate, așa încât nu ne-am putut îndepărta prea mult de această cutumă. În schimb, am păstrat costumele, dar am eliminat cravatele și reverele, sau am ajustat proporțiile—nimic revoluționar sau ieșit din comun, doar să dăm senzația de ceva îndepărtat în timp.”

MUZICA

Muzica filmului a fost creată de trupa Arcade Fire, laureată a premiului Grammy, și de colaboratorul lor frecvente, Owen Pallett. “Băieții de la Arcade Fire au început să scrie muzica în timp ce filmam, așa încât o foloseam adesea pe platou în timp ce lucram,” recunoaște Jonze. “Eu le trimeteam porțiuni de film sau imagini iar ei ne trimeteau o cantitate enormă de material, poate de 50 de ori mai mult decât aveam nevoie, ca să o selectăm și să ne fixăm pe anumite porțiuni, astfel încât ADN-ul muzicii și legătura cu filmul sunt de-a dreptul organice. Muzica este realmente frumoasă și foarte apropiată de poveste.”

Astfel, delicatul și melancolicul cântec “The Moon Song” a fost inspirat și scris special pentru acest film de către cântărețul/compozitorul Karen O, cu care Jonze a colaborat adesea, inclusiv pentru muzica filmului “Where the Wild Things Are,” care a obținut o nominalizare la Golden Globe în 2010. Interpretat în film de către Joaquin Phoenix și Scarlett Johansson, el este un duet spontan între Theodore și Samantha în timpul excursiei la munte.