Todd Field

Todd Field, pe numele complet William Todd Field, s-a născut la data de 24.02.1964, în Pomona, California, SUA, și a început să joace după ce a absolvit Liceul în Portland, Oregon, unde a crescut. La vârsta de doi ani, tatăl său, pe atunci șofer de camion, și-a mutat familia în nord după ce și-a luat un loc de muncă ca vânzător ambulant, vânzător de materiale de sudură. Field a primit masteratul de la Institutul American de Film (AFI). De asemenea, muzician de jazz în devenire, a...

Todd Field, pe numele complet William Todd Field, s-a născut la data de 24.02.1964, în Pomona, California, SUA, și a început să joace după ce a absolvit Liceul în Portland, Oregon, unde a crescut. La vârsta de doi ani, tatăl său, pe atunci șofer de camion, și-a mutat familia în nord după ce și-a luat un loc de muncă ca vânzător ambulant, vânzător de materiale de sudură. Field a primit masteratul de la Institutul American de Film (AFI). De asemenea, muzician de jazz în devenire, a sărit peste facultate în favoarea unei mutări la est, la New York, pentru a studia actoria. Odată ajuns acolo, a început să activeze la Ark Theatre Company atât ca actor, cât și ca muzician. Field a câștigat ulterior un rol în filmul Radio Days regizat de Woody Allen (1987). Apoi a avut o turnură independentă nominalizată la Spirit Award în „Victor Nunez (I)”, câștigătorul Marelui Premiu al juriului de la Sundance Film Festival, Ruby in Paradise (1993). De asemenea, a jucat în filmul lui Nicole Holofcener, Walking and Talking (1996), care a câștigat Marele Premiu Special la Festivalul de Film de la Deauville. A mai jucat în filmul lui Scott Ziehl, Broken Vessels (1998) pe care Field l-a și produs, în filmul lui Stanley Kubrick, Eyes Wide Shut (1999), în care l-a jucat pe misteriosul Nick Nightingale. În "Eyes Wide Shut" el este simpaticul absolvent al școlii de medicină, devenit pianist de salon, iar în Broken Vessels este un sociopat din ce în ce mai furios. În toate aceste roluri Field are darul prețios de a surprinde și de a atrage atenția pe ecran. Primul său film, When I Was a Boy (1993) a fost selectat de Societatea de Film din Lincoln Center ca parte a seriei New Directors/New Films și a fost prezentat la Muzeul de Artă Modernă. Filmul Nonnie și Alex (1995) a primit atât premiul special al juriului la Festivalul de film de la Sundance, cât și premiul pentru cel mai bun film la Festivalul de film din Aspen. Filmul a fost onorat cu o citare specială din partea Academiei de Arte și Științe, iar Field a fost onorat cu Premiul Franklin J. Schaffner pentru Excelență de la AFI, una dintre cele mai înalte distincții pe care institutul le-a acordat vreodată unui regizor. În 2001, Field a scris scenariul și a semnat regia pentru filmul In the Bedroom, o portretizare intens emoțională a repercusiunilor tragediei de familie asupra unui cuplu din New England. Filmul a primit cinci nominalizări la Premiile Academiei, trei nominalizări la Globul de Aur, iar Field a fost numit atât scenaristul, cât și regizorul anului de către National Board of Review. Aclamat la nivel internațional de critici, filmul a fost desemnat cel mai bun film al anului de către The New York Times, The New Yorker, The Wall Street Journal, New York Magazine, The New York Observer și Asociația Criticilor de Film din Los Angeles. În 2006, Field a co-scris și regizat Little Children. Filmul, cu actorii Kate Winslet și Patrick Wilson în rolurile principale, a câștigat numeroase premii de la cele mai importante asociații ale criticilor din țară, inclusiv premii la categoria scenariu pentru Field și Perrotta. Filmul a primit trei nominalizări la Globul de Aur, inclusiv cel mai bun film al anului și a fost nominalizat la trei premii Oscar. În plan personal, Field este căsătorit cu Serena Rathbun, din 1986 până în prezent. Socrul său a fost faimosul scenarist Bo Goldman. Copii: Henry Field, care a interpretat personajul lui Nick Stahl în copilărie, în filmul În dormitor (2001), Alida P. Field, care a apărut în trei dintre filmele sale (de remarcat „Tânăra gimnastă” care vinde bomboane din ușă, În dormitor (2001).