MUNICH

[gionloc]

tocmai m-am intors de la cafe(ne)aua de dupa MUNICH, ultimul film trimis de Spielberg sa cucereasca lumea si Oscarurile. imi place politica studiourilor americane: ii dau omului astuia bani cat incape sa faca filme fiindca stiu ca nu rateaza niciodata, ca are tipu' daru de a face filme care, pana la urma, nu au cum sa te dezamageasca atat de tare incat sa nu astepti cu inima deschisa sa-l vezi pe urmatorul iesit de sub lentila lui.

pentru mine, Spielberg a intrat cu acest film intr-o noua divizie, cea de spionaj-cu-alunecari-criminale-pe-orizontala ('orizontala' cu sens de 'larga-raspandire-mondial-conspirationist-servicio-secreta', adica mai degraba cu ison politic decat religios, in ast din urma caz linia de atac fiind mai repede verticala), unde joaca, reducand aria de implicare in intriga, alaturi de Coppola (Conversatia), sau alaturi de Bryan Singer (Usual Suspects), Michael Mann (Heat, Insider) ori poate Hitchcock (din North by Northwest).

fara sa fie un punct culminant al genului, Munich vorbeste despre urmarile pe care le-a avut actul terorist [rapirea si omorarea unei parti a delegatiei israeliene la JO de Vara din '72, Munchen] savarsit de nou-infiintata grupare Septembrie Negru [nu vreau sa ma opresc nici un moment la calcularea gradului de 'inspired by real facts' din film, mai degraba iau, asa, cu o jumatate de ochi inchisa, de bune toate cele ce se petrec pe ecran] asupra
unei familii evreiesti - la nivel micro - si asupra relatiilor israeliano-palestiniene si nu numai, la nivel macro.

fara sa fie genial [din cauza asta ma tot intreb ce-i lipseste Listei lui Schindler pentru a fi o capodopera? are cea mai frumoasa imagine din genul sau, de o fluiditate fermecatoare, cum mai intalnim, poate, in The Man who Wasn't There sau in In the Mood for Love, dar acestea sint din alta divizie, asa ca.... ce-i lipseste Liste.. poate scanteia de nebunie, poate ca este prea corect...], Munich are un ritm bun, tensiune, usor obiectivist (90% din lungime) cand prezinta actiunea grupului-trimis-sa-razbune-atentatul, incat sa poti fi precaut in participa alaturi de eroul Avner (Eric Bana) si echipa sa la vendeta (obiectivismu consta in aceea ca desi prezinta razbunarea evreilor ca avand o motivatie corecta - sangele lor este scump, trebuie eliminate capetele care ii ameninta buna curgere prin vene, si numai acele capete! - totusi arata ca astfel de actiuni nu au rezultate definitive ci tind sa ruleze ad infinitum, distrugand si pe cei care le savarsesc cu toate ca par a avea o cauza 'mai dreapta' ca sa zic asa - i-am numit aci pe evrei)... iar pana aici (90%) nu l-am simtit nicicand stralucitor, impunator, ravasitor, nou, ci mai degraba inscris in linia filmului clasic cu spioni si urmariri dar mizand excesiv pe vizionarism, astfel ca abunda dialogurile directe sau indirecte (in sensul ca desi discuta un evreu cu un arab, asta nu stia de fapt ca are interlocutor evreu ) despre viitorul inecat in terorism, despre imposibilitatea de a sfarsi conflictul israeliano-palestinian, incat sa inscrie prezentul vazut pe CNN intr-o ordine istorica fireasca... adica ancorat, explicit, usor extrospectiv.

insa in urmatoarele 9 procente maiestria spielbergiana tasneste! dupa ce-si incheie misiunea (precum conflicul in sine, nici invaingand, dar nici in genunchi), eroul se intoarce acasa (da, da, povestea legata de casa intra in capitolul filosofic al peliculei) chinuit de toata aceste intamplari. iar in 10-15 minute Mr. Spielberg reuseste sa te faca sa te ghemuiesti (ca spectator) si sa privesti cu coada ochiului in stanga si in dreapta sa vezi nu cumva is pe urmele tale prietenii spioni inamici (inamic=oricine) ca sa te casapeasca... portiunea in care nu poti fi decat alaturi de erou. daca la crime nu poti participa cu inima impacata, urmarile lor apar ca firesti, de aceea le poti asuma fara rezerve si, cu inima cat un purice, ochii nu-i mai inchizi, usa nu o mai deschizi, orice masina e suspecta, orice e de facut pentru a-ti salva familia... intim, introspectiv, sanatos cinematografic.

pentru a o intoarce iarasi in finalul finalului (adica in prelungiri - chiar nu mai era nevoie de aceste ultime 2-3 minute in care Geoffrey Rush mai are o discutie explicativa cu Eric Bana) pe cararile initiale, cu chemari la a reveni acasa din partea primului (UNDE E ACASA!!???), cu incercari de a gati si servi la cina marul discordiei (faptu canu mai vrea sa faca pe eroul-evreu-contra-dusmanului), din partea lui Bana. eh, ce sa faci, si studioul o fi avand pozitia lui... si sa nu creada omu-spectator ca in astfel de situatii nu e pe fir intreaga lume a SS (a se citi servicii secrete) cu cate n+1 echipe din partea fiecarui SS mai de doamne-ajuta. asa ca nu poti spune de cat ca 'e complicate caile secrete in lume'.

special report:
CASA, unde este 'acasa'?

prin Grecia are loc o intalnire intre eroul nostru (Bana), in misuine sa omoare legatura palestinienilor cu KGBu, dar prezentandu-se ca fiind un agent Rosu, ca asa dadea bine in intalnirea cu un grup rival, poarta o discutie cu un palestinian in care cel din urma spune ca neam de neamul palestinienilor va lupta pentru ca teritoriul israelian sa fie al sau. ca aia este patria sa. partea evreiasca (mai putin Bana) vorbeste deseori despre trairea-acasa ca fiind posibla doar pe Teritoriul Sfant, acolo putandu-se implini direct (zic io) legatura dintre Dumnezeu si Alesul Sau Popor. Si in final, Rush il cheama pe Bana acasa, adica in Israel, in acel teritoriu stabilit de o anumita granita. Mai devreme in film, cand eroul ii cere sotiei lui sa se stabileasca in New York, ea ii vorbeste de spre 'patrie' si 'acasa' va fiind in granitele in care traiau atunci, pe cand el ii afirma ca 'acasa' este de fapt locul in care este ea, iubirea lui si unde o poate vizita in misiune fiind, iar acel locu este un altul decat Israelul. viziune religioasa vs. viziune laica. eroul filmului intelege ca nu un loc fizic, geografic, defineste 'patria', ci ca 'patria' tine mai degraba de o stare de libertate sau posibilitate de eliberare a constiintei (eventual, in actiune), este locul in care isi poate rosti liber iubirea este confortul pe care il simte alaturi de persoanele dragi (sotie si fiica). pozitia lui este oarecum heideggeriana (si mult mai aproape de realitatea istorica - cea in care vedem ca poporul evreu, indiferent de tara politico-geografica in care traieste, ramane un popor in ceea ce priveste coeziunea, interesul), filosoful german aratand ca 'patria' nu este decat spatiul in care fiinta coboara in grija omului, datoria omului fiind aceea de pe permanentiza in trairea sa fiinta fiintei. si cum fiinta vine in-grija omului in limbaj, posibilitatea de in-grijire a ei tine de fapt de posibilitatea omului de a-si exprima liber optiunea fiintiala (grosso-modo vorbind aci). asadar nu geografia, ci constiinta margineste in fapt simtirea acasa... iar eroul nostru, cel putin in cele 9 procente de film adevarat, oriunde (si niciunde) isi poate afla linistea...

de aceea era important, poate, ca ultima discutie din film sa nu se produca - fiindca tocmai asta este o urmare a terorismului: locuri sigure nu mai exista, dar orice loc poate fi sigur daca grija fiecaruia este tocmai aceasta in-grijire a fiintei de care Heidegger vorbeste in 'Scrisoare despre Umanism'...

concluzie: nu e un film care sa ia Oscaruri in fata lui Brokeback Mountain, dar e un film asupra caruia se poate discuta ore in sir, daca vrei sa scoti tot felul de probleme socio-poitice pe masa...

eu insa il prefer pe Spielberg cel din divizia fantastica, acolo se pot ierta multe, bucuria e mai mare, dar e si de alta natura

[notorious]

'munich', deci... filmul despre care puteam sa scriu deopotriva si la 'ultimul film vizionat', si la 'dezamagiri'.

mai intai, vreau sa incep cu un mic intro nu tocmai relevant, si anume conditiile de vizionare: am vazut filmul la patria, la o temperatura de vreo 15 grade la care 'accesul' a costat 11 RON; sigur, nu-i chiar putin (ma refer la temperatura), dar, daca stai doua ore jumate la un film, simti cum iti intra treptat frigul in oase si cum iti incetineste circulatia. si zau daca nu e chiar frustrant ! iti poate rapi cu totul placerea de a vedea un film. si faza cea mai funny este ca angajatele cinematografului tineau usile de la sala inchise - 'puteti intra, ca noi le tinem inchise ca sa nu iasa caldura'. eu am raspuns 'care totusi exista, sper...'.

acum sa trecem la film. in primul rand, este o totala dezamagire din punctul de vedere al povestii. ma refer la felul in care este spusa, totul putand fi usor redus la 'care-i urmatorul pe care-l aruncam in aer ?'. va dati seama ca, in 155 de minute (carora le simti durata!), povestea are tot timpul sa devina stereotipa, si filmul, burtos. si pe langa story-tellingul cel putin sec, mai primim cadou si cateva cusaturi narative flagrante (tentativa de asasinare a lui salameh sau cum l-o chema, ma rog, pestele cel mare, te zgarie pe ceier !).

si cealalta treaba dubioasa este cum reusesti ca, in tot acest timp, sa zugravesti o serie de cinci personaje de o saracie 'germinal-iana' ? (scuzati epitetul fortat) desigur, poate ca eroul, avner, are o oarecare profunzime si o evolutie subtila de la 'impusca-i si nu pune intrebari de ce !' la paranoia vanatorului devenit prada, dar mai raman alte cateva personaje secundare (inclusiv mathieu kassovitz) de o subtirime fascinanta. totusi, merita mentionat, la capitolul acting, michael lonsdale, aparitie mereu inedita, de savurat de orice cinefil.

apoi, mai este, cred, o eroare de abordare; mi se pare de-a dreptul prozaic sa iei o poveste ce trebuia sa ramana la stadiul de 'human-soul' (povestea unui om normal devenit asasin), si s-o 'politizezi' cu atata sarg ! iar pe mine politica ma plictiseste - probabil, insa, fanii lui john le caree vor jubila.

ce ne ramane ? intr-adevar, cateva scene de suspans construite in stil hitchcock-ian (o superba secventa ce implica o fetita si tatal ei, de exemplu, filmata fara sunet !), un touch de realism frust (scenele sechestrului sunt naucitoare !)... and tell me if i'm missing anything.

cam putin. are momentele sale foarte bune, dar, per ansamblu, e dezamagitor.

[herbert]

vazut si eu Munich -ul lui Spielberg. film modest, cu pasaje onorabile. 6,5/10 si ma rog sa nu aud de el la Premiile Oscar. mi-a placut "lectura psihologica" pe care incearca sa o faca Stevenica "evenimentului" din 72. nu a reusit mari performante, povestea e in continuare lalaita, dar efortul merita salutat. acum e criticat violent si de radicalii evrei si de radicalii arabi - unii chiar pe acest forum (el, Spielberg, fiind de fapt mongol ...).
filmul e modest, dar Spielberg nu se dezminte. are mushcatura de mare artist: a intuit un subiect exploziv, l-a gestat, l-a macerat si l-a scuipat spre vizionare. toti discuta... deci, anul n-a trecut fara Spielberg.

PS. mai gionloc, nu scrie fluvial, ca te pierd ca autor. mai scurt si, daca nu te plictisesti, in mai multe reprize...

[gionloc]

PS. mai gionloc, nu scrie fluvial, ca te pierd ca autor. mai scurt si, daca nu te plictisesti, in mai multe reprize...

sau imparte articolul la citire!
da, am observat ca e cam lunga si, poate, cam dulce scrierea mea fata de modestia filmului, parca am tras de mine, m-am chinuit, m-am mintit un pic, sa nu ma enervez ca am cam inghetat in Republica clujeana intre orele 20 si 22,30.

mai, ma bucur ca voi ati fost transanti...

[MinRep]

Poate sunt eu cam ingaduitor cu Spielberg in ultimul timp (not likely, but still...), insa "Munich" mi s-a parut un film relativ bun. "Problema" cu filmul asta nu este nici politica, nici lungimea (1h35m), nici povestea si in nici un caz actorii nu sunt de vina, ci - mai degraba - faptul ca de la un capat la celalalt, totul este relatat cu detasare, iar cateodata am avut impresia ca asasinatele sunt prezentate precum cel mai normal lucru de pe acest pamant (ceea ce e oarecum adevarat). Spielberg nu se implica in povestea asta; spune totul din punctul de vedere al asasinilor Mossad, dar nu ia partea nimanui. Lipsesc cu desavarsire sentimentalismele momentele in care aproape ca iti dau lacrimile, ce se regasesc in orice alt film de Spielberg... In mod paradoxal, mi se pare, tot aici sta forta filmului, ceea ce il detaseaza de restul productiilor anului trecut. Acesta nu este un film despre oameni, ci despre un conflict intre doua popoare. Alegand un moment al istoriei acestuia, Spielberg ii defineste in totalitate coordonatele.

N-am vazut "Brokeback Mountain", dar sunt convins ca acesta din urma este mai bun decat "Munich". Insa peste vreo zece ani, "Brokeback" se va pierde printre restul dramelor despre homosexuali, in timp ce "Munich" s-ar putea sa fie inca de actualitate.

[BeNnY]

What's wrong with you people... conflict intre doua popoare?

[MinRep]

Pai, da... sunt evreii si mai sunt palestinienii... si sunt in conflict de ceva timp... "Munich" (un film politic) nu ia partea niciunora, dar nici nu militeaza direct pentru pace. Si numai saptamana viitoare am vazut cum voteaza poporul palestinian odata prinzand liber la alegerile democratice. Deci conflictul va mai dura.

[drudu]

la cum se vorbeste pe aici de brokeback mountain ai putea zice ca e vreo capodopera, sau vreun punct de referinta... parerea mea e ca spielberg a reusit cu munich ce si-a propus: sa faca un film care sa spuna ceva fara sa-i bage spectatorului pe cat vreo parere

[notorious]

nici lungimea (1h35m),

mda, as fi vrut eu ! :huh: mai adauga o ora.

[MinRep]

Yeah, sorry... 2h35m... :oops:

[KORBEN]

il detest pe spilberg si cam toata evreimea care face filme despre holocaust sau rom-com-uri cu mancacare cusher
dar
munich este genial
superb, rece, terifiant
no sa ia oskarul pentru ca nu e jewish friendly
si pentru ca pan acuma filmele atat de mari n-au luat niciodata oscacar

[gionloc]

si pentru ca pan acuma filmele atat de mari n-au luat niciodata oscacar

carevasazica, MUNICH e un film mai mare/important decat Rebecca, Hamlet, The Godfather, One flew over a cuckoo's nest, Amadeus, American Beauty?
let's be serious!

[Airlight]

nu bey, e foarte, FOARTE bine facut.

Guts & Glory.

Respect pentru Spielberg, respect pentru Kaminsky.

[MinRep]

respect pentru Kaminsky.

Exact! E grozav cum lucreaza tipu' cu miscarile aparat si cum recreeaza aerul epocii in diferite locatii (momentul Atena e preferatul meu).

N-am mai vrut sa mentionez chestia asta, dar mi se pare cel putin ciudat ca "Munich" nu a fost nominalizat pentru cea mai buna imagine, atata timp cat "Batman Begins" (:sick e pe lista...

[Dino]

tot genial mi s-a parut si mie.
Era cat pe-aci sa il ocolesc, ma gandeam ca o sa fie inca o poveste cu spioni si asasinate bazata pe ceva fapte reale. Un fel de "documentar discovery" meets "Bourne Identity".
Cand colo, nici pe departe asa ceva. Evenimentele petrecute in realitate, cu tot cu importanta lor istorica sunt doar pretextul. Sunt 10% din film. Restul de 90% e REGIZORUL, cu majusculele de rigoare.
Mi-a placut tare ritmul filmului, deloc alert si totusi deloc plictisitor pentru spectatorul anului 2006. La fel locatiile si atmosfera anilor 70, nu o cunosc decat din ce am citit si din cateva filme, insa pe mine m-a convins cu asupra de masura. Daca e fake, cu atat mai multe puncte pentru regizor.
Scenele de actiune, exploziile, dialogurile - toate autentice, nefortate, nealterate de clisee acceptate in filme de gen. Si totusi atat de impresionante. Vezi scena cu explozia intregului etaj, sau lichidarea killeritei.

[Longshot]

ba, ce-i dati fratilor atata cu tunsorile, locatiile si anii 70? mare branza in 2006 sa recreezi fidel o perioada, o epoca...
daca o facea cu 5-10 milioane mai ziceam, dar la 75?
plus ca in scena din paris, cand avner se plimba prin piata cu francezul, turnul eiffel era atat de prost lipit in fundal ca mi-a venit sa si rad. nu-mi place sa chibitez la filme pe detalii din astea si chiar nu are absolut nici o importanta, dar prea citesc peste tot (nu neaparat aici pe forum) ca ce seturi misto, ca nu mai stiu ce, and all that jazz...

[bellhop]

plus ca in scena din paris, cand avner se plimba prin piata cu francezul, turnul eiffel era atat de prost lipit in fundal ca mi-a venit sa si rad. ...

da, si gemenii la NY cand se plimba cu geoffrey Rush pe malu' lu East River, in schimb Trump Tower se inalta original in Manhattan skyline, desi nici nu se exista pe vremea aia..

[Dino]

E ceva mai special, intreaga combinatie de locatii, dialoguri, atmosfera respira un aer pe care il simti autentic, totusi deloc invechit. Si asta nu tine de buget , ci de regizor.
Uite, ca exemplu simplist, "Starski & Hutch" (filmul) tot de anii 70 tine, e chiar simbolic pentru epoca. La fel, recreaza atmosfera anilor aceia(sau ma rog, a serialului anilor aceia), insa se vede de la distanta ca a fost "adaptat" pentru gusturile publicului anilor '00 altfel n-ar fi avut spectatori sub 40 de ani. Poate nu e cel mai bun exemplu, luati-l doar ca idee asa.

[gionloc]

E ceva mai special, intreaga combinatie de locatii, dialoguri, atmosfera respira un aer pe care il simti autentic. Si asta nu tine de buget , ci de regizor.

in intreaga combinatie de locatii, in toata aceasta autenticitate atmosferica de care spui, se misca personaje! iar poersonajele nu exista in asta realitate filmica. de ce? poate pentru ca ele nu exista in poveste, pentru ca au fost sterse inainte de a pleca in actiune, dar... poate fi mana aceluiasi regizor, INTERESAT in primul rand in a explica prezentul, in a explica cum de atunci cand urci in tel-aviv in autobuz vezi militari inarmati, si nu in a contura personaje care sa se miste credibil prin toate acele spatii!!
de aceea mi se pare ca filmul e gol... sint strazi, dar nu exista animatie!

pentru mine e un caz asemanator celui numit Titanic: poti zice ca asta e un film bun pentru ca vaporul se rupe asa misto? si sa treci cu vederea (melo)dramatismul cautat cu lumanarea, incadrarile narative cel putin bizare, precum urmatoarea: Leo pica in apa odata rupt vaporul si moare in 6-10 minute, dar Kate alearga dupa el prin coridoarele inecate in aceeasi apa vreme de 20 de minute (pentru a-l salva, ca era inlantuit pe undeva) si nici macar nu raceste... comparatia merge doar la nivel creativ: ambele au recreate bine (daca e sa evitam cele doua observatii legate de paris si ny facute mai sus) atmosferele spatiale...

eu sint un fan Spielberg, dar il prefer pe creatorul lui ET, pe regizorul din INtalnire de gradul trei sau din A.I., sau chiar pe cel din War of the Worlds!

[KORBEN]

mda
e MULT mai important ca rebecca (pe care-l ador dar asta e) face mult mai multa impresie/gen impresioneaza mai mult dct nasu 1+2+3+4+5 (sau nu s-au apukat ink d sequeluri?) si zboru desupora cuibului cu buci e unu din alea mai over-rated moviez ever made (nu mai over rated dect oboseala spatiala sau lista lui spanacberg)
deci da Filmele mari na-u luat oscacruri
cat dsp amrican beauty.. un film absolut deloc relevant pt cinema (desi am posteru p perete si l-am vazut de vreo 6 ori)