„Tot ce-ţi trebuie pentru un film este o fată şi o armă” („Tout ce dont vous avez besoin pour faire un film, c'est d'une fille et d'un flingue”), spunea cineastul Jean-Luc Godard iar Revanşa, debutul în lungmetraj al regizoarei franceze Coralie Fargeat, o dovedeşte cu prisosinţă.
Atitudinea narativă a regizoarei nu e deloc detaşată. Camera este intruzivă, reluând încălcarea spaţiului personal al protagonistei, aşa cum o fac bărbaţii din film iar morala producției are conotații feministe. Revenge e conceput şi filmat într-o cheie estetică surprinzătoare, conturând categoric decizia regizoarei de a face un film „cu stil”. Compoziţiile plastice atent lucrate, prelucrările de imagine şi comentariul muzical sunt atuurile filmului. În pofida unui plot schematic, dar cu o miză bine conturată, filmul este o reușită. Regizoarea e capabilă să susţină în prima parte a filmului tensiune erotică apoi continuă cu un suspense autentic. Brutalitatea manifestată față de sexul frumos e declanșatorul acțiunii.
Jen (Matilda Lutz din Rings) are parte de o ieșire romantică împreună cu iubitul ei bogat, la o casă luxoasă dintr-o zonă deşertică izolată, ieșire întreruptă brusc atunci când prietenii lui apar înarmaţi până în dinţi pentru o partidă de vânătoare. Tensiunea sexuală escaladează până în punctul în care ajunge la maxim, terminându-se cu un gest șocant în urma căruia Jen ar fi trebuit să moară. Însă, din nefericire pentru agresorii ei, ea supraviețuiește și se întoarce cu o intenție macabră: răzbunarea.
Filmul e marcat de un naturalism al violenţei dus până la limitele suportabilului Foarte multe momente vor testa sensibilitatea spectatorului. Răni gâlgâinde (excelentul în rol Vincent Colombe are o scenă în care încearcă transfigurat de durere să își scoată din talpă un ciob de sticlă) și litri de sânge, ca într-un morbid omagiu al filmelor de categorie „B”, pentru care principiul e „Babes, bullets, blood”.
Unul dintre principalele minusuri ale poveştii se referă la backstory-ul eroinei - ştim că e amanta unui bogat om de afaceri și îşi doreşte să devină actriţă în LA. Nimic din profilul iniţial al eroinei nu dă indicii despre evoluţia ei ulterioară. Dar, dintr-o Lolita cu ochelari de soare roz și cu o acadea în gură devine o adevărată vigilante.
În film, Jen este pentru început o femeie-obiect iar bărbații niște „devoratori”. Gros-planuri pe gurile personajelor deconstruiesc metafora. Filmată în slow motion, o gură care consumă un baton de ciocolată devine ceva grotesc, asemenea modului cum vor continua evenimentele din film. Ideea bărbatului-prădător e reluată de un cadru în care actorul belgian Kevin Janssens, seducătorul Richard în film, e văzut în costum de motociclist, într- un zumzet de motor, ca o paralelă cu imaginea unei furnici din mușuroiul ce consumă trupul aproape neînsuflețit al lui Jen. Firul epic e mereu presărat de acest gen de procedee stilistice demne de toată atenţia.
Matilda Lutz (actriță de origine italiană, în vârstă de 26 de ani) reușește în film o transformare de 180 de grade iar buna ei interpretare își găsește egal în cea a francezului Vincent Colombe, nu masculul alfa al filmului, ci unul dintre cei doi camarazi de vânătoare ai acestuia.
„Revenge schimbă regulile răzbunării și ale supravețuirii, oferind în același timp un studiu sângeros al asupra sexismului. Nimeni nu moare pur și simplu în Revenge - ei sângerează, evoluează într-un peisaj post-apocaliptic, se umplu de cioburi de sticlă, alunecă pe propriul lor sânge și apoi mor. Într-un film cu personaje simple și cu o premisă și mai simplă, este firesc ca latura corporală, fizică să devină subiectul principal. Bărbații se împart după tipologiile fizice, iar Jen este o femeie renăscută ca o Valkyrie a răzbunării, cerându-și drepturile în timp ce ajunge în iad și înapoi”, a scris publicația IndieWire despre film.
