Articole Clipa

(1979)

Clipa

ALTE ARTICOLE

Sinopsis

Mitică Popescu a murit. Cele mai bune roluri
04.01.2023 Actorul Mitică Popescu a murit marți la Spitalul Elias din Capitală. Acesta avea 86 de ani și suferea de probleme cardiace. Lansarea lui a fost un paradox. Până după vârsta de patruzeci de ani, Mitică Popescu (născut în 2 decembrie, 1936, la Bucureşti) fusese aproape necunoscut. Modest, nespectaculos, cu o tipologie de om simplu, îşi făcea conştiincios datoria pe scena Teatrului Mic şi prin rolişoare de film şi televiziune. În schimb, soţia lui, Leopoldina Bălănuţă, se impusese deja de câţiva ani buni, aşa că în mod tacit era considerat „domnul Poldi Bălănuţă”. Marea răsturnare s-a produs în 1977, când Mircea Daneliuc l-a distribuit într-unul dintre puţinele sale spectacole de teatru: „Emigranţii”, de Slavomir Mrozek. Tulburătorul său tande... Taguri: Cel mai iubit dintre pământeni, Moromeţii, Secretul armei secrete, Sper sa ne mai vedem, Glissando, Lumini şi umbre: Partea I, Vânătoarea de vulpi, Clipa, Gustul şi culoarea fericirii, Leopoldina Bălănuţă
O stea care va dăinui: Margareta Pogonat
12.05.2014 „Ce roluri mai joci, Cala...?" a întrebat-o o prietenă, prin anii '70. „Ce să joc, iar o nevastă de ilegalist... Tot gătesc, tot calc..." Li se acrise şi lor, actorilor, de clişeele acelei perioade - dar adevărul este că erau atât de solicitaţi fiindcă erau buni, chiar şi în cele mai banale sau chiar inepte roluri. Reuşeau să le dea viaţa care lipsea din scriitură, să le confere un farmec care să acopere chiar şi cele mai nesuferite falsităţi şi tezisme - cum se întâmpla şi cu Cala Pogonat, pe care atât căldura şi sensibilitatea interpretării, cât şi tipologia, o îndreptau frecvent spre personaje conforme cu descrierea de mai sus. Născută pe data de 6 martie, 1933, la Iaşi, Margareta Pogonat s-a stins din viaţă duminică, 11 mai. Era fiica jurist... Taguri: Nicolae Mărgineanu, Binecuvântată fii închisoare, Cornelia Alexoi-Columbeanu, Eusebiu Ştefănescu, Liviu Rebreanu, Carol Corfanta, Geo Costiniu, Mihai Constantinescu, Mircea Mureşan, Andrei Blaier
Margareta Pâslaru, departe de şaptezeci de ani
09.07.2012 Am fi putut spune că Margareta Pâslaru, născută în 1943, 9 iulie, la Bucureşti, împlineşte azi "aproape şaptezeci de ani" - însă ar fi fost fals. După ce şi-a menţinut tot timpul statutul de imagine a prospeţimii şi tinereţii, impus acum mai bine de o jumătate de secol pe scena muzicii uşoare, Margareta, rămasă permanent o stea de primă mărime a divertismentului românesc (chiar şi în pofida plecării sale în Statele Unite, în 1983 - care, "conform preţioaselor directive de partid şi de stat", a pus-o pentru şase ani la indexul persoanelor care "nici nu iezistă"), continuă să emane aceeaşi energie şi prospeţime. Împrejurările au făcut să ne cunoaştem abia recent, în condiţii mondene fără nimic ieşit din comun, dar am avut bucuria să descopăr... Taguri: actor, Clipa, Melodii melodii..., Veronica se întoarce, Veronica, Împuşcături pe portativ, Un film cu o fată fermecătoare, Tunelul, Margareta Pâslaru
“Să facem TUOTU’, tovarăşi…!”. Filmul Românesc sub Ceauşescu
28.01.2012 Geniul Carpatin care pe 26 ianuarie ar fi împlinit nouăzeci şi patru de ani (daca nu-l compostau puţin unii la Târgovişte, de Crăciun în '89), Meşter Cârmaciul, "Cel mai iubit fiu al poporului", şi cum îşi mai zicea, pricepându-se el la toate, da' chiar la toate, nu putea pierde din vedere nici filmul, evident - mai ales datorită imensului sau potenţial propagandistic (sau, la antipozi, subversiv). Nu demult, Cristian Tudor Popescu a publict remarcabilul volum "Filmul surd în România mută" despre politica şi propaganda prezente în filmul românesc dinainte de 1989 - o lectură obligatorie pentru oricine e preocupat de o viziune amplă asupra fenomenului, dublată de configurarea aprofundată a diverselor contexte politice succesive situate la baza situaţiilor pe care le voi discuta în acest a... Taguri: În fiecare zi mi-e dor de tine, Păstrează-mă doar pentru tine, Expeditia, Egreta de fildeş, Cale libera, Furtuna in Pacific, Clipa de ragaz, Râdeţi ca-n viaţă, Salutări de la Agigea, Niste baieti grozavi
Leopoldina Bălănuţă - "Arta ca o ştafetă a Dumnezeirii"
12.12.2011 E greu să alegi un reper anume, pentru a-l folosi drept element introductiv de impact, când ai de-a face cu o carieră ordonată numai pe vârfuri ale valorii artistice. Urmându-mi memoria afectivă, mă voi opri la un recital de la Ateneu, cu "Monastirea Argeşului", ridicată de Leopoldina Bălănuţă, spre final, pe o culme dramatică de neimaginat. Şi nu e decât începutul - deşi nu în sens cronologic, căci se petrecea prin 1982, când marea actriţă era deja de mult consacrată ca una dintre "primele zece". Începutul începutului se situează în 10 decembrie, 1934, la Păuleşti, Vrancea, unde Poldi (cum îi spuneau cei apropiaţi) s-a născut ca fiică de preot - mediu familial ce avea să-şi pună puternic amprenta pe personalitatea ei, marcată întotdeauna de o vibraţie hieratică unică în arta interpretati... Taguri: actor, Balanţa, Chira Chiralina, Rămânerea, Punct şi de la capăt, Umbrele soarelui, Napasta, Scopul şi mijloacele, Mult mai de pret e iubirea, Semnul Sarpelui