Micheline Presle

Micheline Presle, pe numele real Micheline Nicole Julia Émilienne Chassagne, s-a născut la 22.08.1922, în Paris, Franța, și a decedat la 21.02.2024. Presle și-a dorit să devină actriță de la o vârstă fragedă. A urmat cursuri de actorie la începutul adolescenței. A fost fiica lui Robert Chassagne, un bancher francez (care a fugit în Statele Unite în mijlocul unui scandal financiar) și a artistei Julie Bachelier. A primit o educație timpurie într-o școală de...

Micheline Presle, pe numele real Micheline Nicole Julia Émilienne Chassagne, s-a născut la 22.08.1922, în Paris, Franța, și a decedat la 21.02.2024. Presle și-a dorit să devină actriță de la o vârstă fragedă. A urmat cursuri de actorie la începutul adolescenței. A fost fiica lui Robert Chassagne, un bancher francez (care a fugit în Statele Unite în mijlocul unui scandal financiar) și a artistei Julie Bachelier. A primit o educație timpurie într-o școală de mănăstire, a luat cursuri de actorie cu actorul belgian Raymond Rouleau. A apărut alături de el în Falbalas, alias Paris Frills (1945). Această actriță și-a început cariera în 1937, la 15 ani, în filmul La Fessée. Apoi, a jucat în peste 150 de filme, producții din Franța, de la Hollywood. În 1938, a fost distinsă cu Premiul Suzanne Bianchetti pentru „cea mai promițătoare tânără actriță din cinematografia franceză”. Rolul din filmul Diavolul în carne și oase (1947), a propulsat-o spre Hollywood, unde a jucat alături de Errol Flynn, John Garfield, Paul Newman, Tyrone Power. În 1950, Presle a semnat un contract cu studioul 20th Century Fox, condus de Darryl F. Zanuck, care i-a schimbat numele de familie Presle în Prell. Ulterior, a fost schimbat în Prelle, după ce o companie de săpun a lansat șamponul Prell. În prima ei producție hollywoodiană a avut un rol principal în filmul Under My Skin regizat de Jean Negulesco. În același an, regizorul Fritz Lang a distribuit-o în drama de război American Guerilla in the Philippines. În 1950, a devenit a doua soție a actorului american William Marshall, cu care a avut o fiică, Tonie. William Marshall făcuse echipă cu actorul Errol Flynn și compania sa de producție, iar în 1951 i-a regizat pe ea și pe Flynn în filmul Aventurile Căpitanului Fabian. Dezamăgită de Hollywood, deoarece „îmi dădeau roluri neinteresante în filme proaste”, s-a întors la filmul european. În 1945, s-a căsătorit cu jucătorul de tenis Michel Lefort. Ulterior s-a căsătorit cu actorul William Marshall. S-a întors în Franța, divorțând de Marshall în 1954. Cariera ei a înflorit în filmele franceze, iar în 1957, a fost invitată la emisiunea americană Ed Sullivan Show. În 1959, a jucat în producția britanică Blind Date, regizată de Joseph Losey. S-a întors la Hollywood în 1962 pentru rolul mamei Sandrei Dee din filmul If a Man Answers, în care a jucat și soțul lui Dee, cântărețul Bobby Darin. În anul următor, Presle a jucat din nou în limba engleză în The Prize, cu Paul Newman. Presle nu a mai făcut niciun film în limba engleză, dar după ce a jucat în peste 50 de filme în limba franceză, în 1989, a apărut în producția I Want to Go Home pentru care a fost nominalizată la Premiul César pentru cea mai bună actriță într-un rol secundar. În 1971, Presle a semnat Manifestul celor 343, declarând public că a făcut un avort ilegal. A primit un premiu César de onoare în 2004. Tonie Marshall, fiica ei, a câștigat un premiu César pentru Venus Beauty Institute, în care a apărut și Presle. Așadar, Presle a fost căsătorită cu Michel Lefort, din 1945 până în 1949; au divorțat; cu William Marshall, din 1949 până în 1955; au divorțat. Presle a murit la Nogent-sur-Marne pe 21 februarie 2024, la Maison des Artistes, un azil de bătrâni pentru artiști, care primește sprijin parțial din partea guvernului. Moartea ei a fost confirmată de Olivier Bomsel, ginerele ei, fără a se specifica cauza. Avea 101 ani.