Chita Rivera

Chita Rivera, pe numele complet Dolores Conchita Figueroa del Rivero, s-a născut la 23.01.1933, în Washington, DC, SUA, și a decedat la 30.01.2024. A fost fiica lui Katherine (născută Anderson), funcționar guvernamental, și a lui Pedro Julio Figueroa del Rivero, clarinetist și saxofonist pentru trupa US Navy. Tatăl ei s-a născut în Puerto Rico. Numele lui de familie sunt de origine galică. Mama ei era de origine scoțiană, irlandeză și afro-americană. Chita a fost...

Chita Rivera, pe numele complet Dolores Conchita Figueroa del Rivero, s-a născut la 23.01.1933, în Washington, DC, SUA, și a decedat la 30.01.2024. A fost fiica lui Katherine (născută Anderson), funcționar guvernamental, și a lui Pedro Julio Figueroa del Rivero, clarinetist și saxofonist pentru trupa US Navy. Tatăl ei s-a născut în Puerto Rico. Numele lui de familie sunt de origine galică. Mama ei era de origine scoțiană, irlandeză și afro-americană. Chita a fost unul dintre cei cinci copii. Ea avea șapte ani când mama ei a rămas văduvă și a plecat să lucreze la Pentagon. În 1944, mama ei a înscris-o la Școala de Balet Jones-Haywood (acum Școala de Dans Jones Haywood). Când avea 15 ani, o profesoară de la Școala de Balet American a lui George Balanchine le-a vizitat studioul, iar Rivera a fost unul dintre cei doi studenți aleși la audiție în New York City; a fost însoțită de Doris Jones, una dintre persoanele care conducea școala Jones-Haywood. Audiția lui Rivera a avut succes, a fost acceptată în școală și i s-a acordat o bursă. A devenit actriță, cântăreață și dansatoare. În 1951, Rivera a însoțit o prietenă la audiția pentru Call Me Madam, și a câștigat ea însăși rolul. Astfel, a obținut roluri în alte producții de pe Broadway, cum ar fi Guys and Dolls (1950), Can-Can, Mr. Wonderful și Seventh Heaven. A dansat în The Maurice Chevalier Special, în 1956. Ea a avut roluri în musicaluri de pe Broadway, precum: Anita în West Side Story (1957), Velma Kelly în Chicago (1975). În 1960, Rivera a fost nominalizată la un premiu Tony pentru rolul Rose din Bye Bye Birdie. A apărut de trei ori în The Ed Sullivan Show și a câștigat elogii pentru interpretarea ei de pe Broadway și la Londra. În 1963, Rivera a fost invitată la The Judy Garland Show și a fost distribuită în Zenda. În 1964, pe Broadway a jucat în Bajour și la televiziune, în The Outer Limits. Primul ei single a fost lansat în 1965 la casa de discuri Dot Records, iar un al doilea single a fost lansat în 1966. Rivera a jucat în musicalul Sweet Charity regizat de Bob Fosse, rolul Nickie în filmul muzical Sweet Charity (1969). Ea a apărut de trei ori în The Hollywood Palace, de două ori în The Carol Burnett Show (inclusiv un episod difuzat pe 22 februarie 1971) și în 1973-1974, a jucat-o pe Connie Richardson în The New Dick Van Dyke Show. În 1975, Rivera a fost nominalizată la un premiu Tony pentru rolul Velma Kelly din musicalul Chicago regizat de Bob Fosse. Ea a făcut o apariție cameo în versiunea de film din 2002. A fost Fastrada într-o versiune filmată pentru televiziune a musicalului Pippin în 1981 și a fost nominalizată la premiile Tony și Drama Desk pentru Bring Back Birdie (1981) și la un premiu Tony pentru Merlin (1983) pe Broadway. În 1984, Rivera a jucat în musicalul The Rink și a câștigat primele premii Tony și Drama Desk pentru rolul Anna. În 1986, în timp ce câștiga o nominalizare la premiul Tony pentru interpretarea ei din musicalul Jerry’s Girls, Rivera a suferit un accident grav când mașina ei a intrat în coliziune cu un taxi pe West 86th Street din Manhattan. A avut piciorului stâng rupt în douăsprezece locuri, necesitând optsprezece șuruburi și două bretele pentru reparare. După reabilitare, Rivera a continuat să cânte pe scenă. Recuperată, în 1988, a făcut un turneu prin țară în Can-Can și s-a implicat într-o afacere de restaurant în parteneriat cu romancierul Daniel Simone. Restaurantul, situat pe Strada 42, între 9th și 10th Avenue, a fost numit „Chita’s” după ea. A devenit o atracție semnificativă pentru mulțimile de după teatru și a funcționat până în 1994. În 1993, Rivera a primit premiile Tony și Drama Desk pentru cea mai bună actriță principală într-un muzical pentru dubla interpretare a Aurorei și a femeii-păianjen în musicalul Kiss of the Spider Woman. Rivera a participat mai târziu la ediția de la Londra a reactualizării lui Chicago, dar în rolul Roxie Hart. Rivera a jucat în producția de la Goodman Theatre a musicalului The Visit în rolul Claire Zachanassian, în 2001. În 2002, a devenit laureată a Kennedy Center. În 2003, Rivera s-a întors pe Broadway în reactualizarea lui Nine, în rolul Liliane La Fleur și a primit cea de-a opta nominalizare în carieră la premiul Tony (cea mai bună actriță prezentată într-un muzical) și a patra nominalizare la Drama Desk Award (actriță remarcabilă într-un muzical). Ea a jucat într-un episod din serialul Will & Grace (în februarie 2005), iar în decembrie a acelui an, în Chita Rivera: The Dancer’s Life, o retrospectivă a carierei sale, pe Broadway. Ea a primit o altă nominalizare la Tony pentru autoportretul ei. Rivera a cântat la Feinstein's din New York, la clubul Regency din New York, timp de două săptămâni și, în 2008, a apărut într-o producție revizuită The Visit la Signature Theatre din Arlington, Virginia. Rivera a jucat în filmul Johnny and the Sprites în rolul Regina tuturor ființelor magice (15 martie 2008). În august 2009, președintele american Barack Obama i-a înmânat lui Rivera Medalia prezidențială a libertății. În anii 1960, Rivera înregistrase două albume, Chita Rivera: Get Me To The Church On Time și And Now I Sing, care au fost reeditate pe CD de în februarie 2013. În noiembrie 2008, Rivera și-a lansat al treilea album solo, And Now I Swing. Rivera a jucat într-un concert organizat The Visit ca beneficiu la Ambassador Theatre pe 30 noiembrie 2011. În 2012, Rivera a jucat „Princess Puffer” în reactualizarea pe Broadway a The Mystery of Edwin Drood. Ea a fost Marele mareșal al Paradei de Ziua Portoricană din New York City, pe 9 iunie 2013. Rivera s-a întors pe Broadway în musicalul The Visit, care s-a deschis la Teatrul Lyceum pe 26 martie 2015 și s-a încheiat pe 14 iunie 2015. Rivera a primit laude pentru interpretarea ei și a fost nominalizată la premiul Tony, cea mai bună interpretare a unei actrițe principale într-un muzical și un premiu Drama Desk. Premiile Astaire au fost renumite Premiile Chita Rivera pentru dans și coregrafie în 2017. În 2018, ea a primit un premiu special Tony pentru întreaga carieră. Rivera a fost un narator invitat frecvent la Disney’s Candlelight Processional de la Walt Disney World, în sezoanele 2021 și 2022. Rivera a primit numeroase premii, inclusiv două premii Tony, două premii Drama Desk și un premiu Drama League. Ea a fost nominalizată de zece ori la premiul Tony, câștigându-l de două ori pentru cea mai bună actriță într-un muzical, The Rink (1984) și Kiss of the Spider Woman (1993). A fost nominalizată la Tony pentru rolurile din Bye Bye Birdie (1961), Chicago (1975), Bring Back Birdie (1981), Merlin (1983), Jerry’s Girls (1986), Nine (2003), Chita Rivera: The Dancer’s Life (2005) și The Visit (2015). Rivera a apărut în Sgt. Pepper’s Lonely Hearts Club Band (1978) și Tick, Tick...Bum! (2021). Ea a jucat-o pe Connie Richardson în sitcomul The New Dick Van Dyke Show (1973–1974). Ea a apărut și la televiziune în The Judy Garland Show (1963), The Carol Burnett Show (1971) și Will & Grace (2005). Autobiografia ei, Chita: A Memoir, a fost publicată în 2023. În plan personal, la 1 decembrie 1957, Rivera s-a căsătorit cu dansatorul din West Side Story, Tony Mordente. Au divorțat în 1966. Performanța lui Rivera a fost atât de importantă pentru succesul spectacolului, încât producția londoneze a West Side Story a fost amânată până când a născut-o pe fiica cuplului, Lisa, în 1958. În ciuda divorțului, Rivera și Mordente au rămas în relații bune. Lisa a devenit actriță. Rivera a murit la New York în urma unei scurte boli pe 30 ianuarie 2024, la o săptămână după împlinirea a 91 de ani. Fostul ei soț, Tony Mordente, a decedat în iunie 2024, la cinci luni după moartea lui Rivera.