Cartea preferata

[StefanDo]

Vargas Llosa il bate la fund pe Roth de-o mie de ori. Haide Peru!

[herbert]

Vargas Llosa il bate la fund pe Roth de-o mie de ori. Haide Peru!

NU! se vede ca nu l-ai citit pe Roth.

[StefanDo]

Am citit Pata umana si mi-a ajuns. De Vargas Llosa am citit vreo zece si nu mi-a ajuns!

[StefanDo]

Doris Lessing. Hm...

[cat ballou]

mamae Lessing e jeniala, facind abstractie de perioada timpurie a derapajului ei comunist. cititi macar O coborire in infern, publicat in colectia Meridiane pe la jumatatea anilor '80.

[Alex Leo Serban]

herbert a nimerit etnia, da nu si sexu :lol:
da, subscriu, doris lessing e unul din marii scriitori d azi - eu as recomanda, mai degraba, 'the golden notebook' (nu stiu dk s-a tradus)...
ah, si 'the fifth child', e rather chilling & politically incorrect

[Alex Leo Serban]

helLO!? ai mai auzit vreun barbat p kre sa-l keme 'doris'?!
'the golden notebook' e considerat (eronat!) un fel d manifest feminist...

cititi aici, e un interviu f bun:

http://archive.salon.com/books/featu...11lessing.html

[Pitbull]

helLO!? ai mai auzit vreun barbat p kre sa-l keme 'doris'?!

Nu, da' am auzit de multi "Boris", "Floris", "Morris", de unu' pe care-l cheamä "Marilyn" (aproape ca pe I.M.M. a noasträ), de douä tipe numite "George(s)", de diversi "Carol"-i/e si "Gabriel"-i/e, de "Vasile" (eroina din "Gaghe Corupta"), de "Pearl", de "Cotadi" si "Dragomir" - asa cä eu zic c-ar merge...

[Alex Leo Serban]

dar d 'doris' - NU

[Pitbull]

Ba da, da' moderarä cineva p-acilea.
Zise Herbert de un critic literar din Iasi, Doris... cum, Herbie, Niculescu? :?

[Alex Leo Serban]

nu cre k herbert e d acord sa-i zici 'herbie': tu esti amic cu nume, iar el nu... amicu dushmanului nostru nu n poate fi amic, nu?

[Pitbull]

1) Herbie n-a zis nimic de "Herbie".
2) La fel de amic cu Nume eram si anu' trecut în iunie, când m-a omenit cu bere si pizza, la Bookarest (Herbie, nu Nume).

[herbert]

Ba da, da' moderarä cineva p-acilea.
Zise Herbert de un critic literar din Iasi, Doris... cum, Herbie, Niculescu? :?

o mana criminala a sters postarea mea anterioara - ca de obicei super-inteligenta si corect-politicoasa - , fapt care ma enerveaza la finalul acestei zile destul de reusite pentru mine (am primit semnalele jurnalului meu european). asa ca reiau tezele principale:
1. exista un critic literar tanar f. bun la Iasi - Doris Mironescu. A fost la recitalul meu de poezie cu prietena sa si mi-au pus cele mai interesante intrebari;
2. la comentariul slinos-primitiv al lui carmine despre barbatii care se comporta ca niste femei, spuneam: orice fiinta umana se naste cu un potential masculin-feminin... (o spun specialistii si studiile lor serioase).
pe urma, o anume combinatie chimica te trimite spre un pol sau altul. uneori te situezi la mijloc. mai spuneam acolo, ca unele fiinte nu devin nici una, nici alta, nici a treia, ci raman simple animale. animale mature, eventual imbracate - recunosc ca am schitat aici contururile unui poem al meu fiziologico-psihedelic...;
3. dspr apelativele lui Pitbull. nu ma deranjeaza tare, dar il anunt pe Pitbull ca intre timp am primit titlul nobiliar von Herbert. asa ca...

[Pitbull]

Bump sä vedem.

[Proletar]

da, este un Doris Mironescu, scrie pentru Timpul.

[Pitbull]

orice fiinta umana se naste cu un potential masculin-feminin... (o spun specialistii si studiile lor serioase).
pe urma, o anume combinatie chimica te trimite spre un pol sau altul. uneori te situezi la mijloc. (...) am primit titlul nobiliar von Herbert. asa ca...

Bine, von Herbie 8)
Ce spui tu acolo e adevärat, dar aproximativ. Mai exact e asa:
Orice embrion începe prin a fi de sex feminin. Dacä are cromozomi XX, va rämâne neschimbat. Dacä are XY, dupä vârsta de sase säptämâni vor începe sä i se formeze träsäturile anatomice si morfologice masculine. La acest proces vor contribui decisiv hormonii (masculini sau feminini) primiti din organismul mamei.
Prin urmare, pozitionarea pe axa masculin-feminin va depinde de proportiile dintre cantitätile de hormoni primite si tendinta geneticä a individului. Vor conta si unii factori temporali (perioada de dezvoltare a centrilor sexuali din creier, sau nivelurile endocrine ale individului însusi, la pubertate). Simplist spus, un gay e un individ XY care nu a primit destul testosteron, în perioadele cruciale ale definirii sexualitätii lui biologice, astfrel încât a pästrat din träsäturile feminine initiale; o lesbianä, dimpotrivä, a primit mai mult testosteron decât era necesar, în acele perioade.
Evident, identitatea sexualä (hetero, homo sau bi) e stabilitä încä de pe la mijlocul perioadei intrauterine; unii factori din copilärie, pubertate si adolescentä (endocrini, psihologici, educativi, sociali, etc.), vor contribui la nuantarea ei si mai precisä.
(Dupä "Ingerii si demonii sexualitätii", de Dr. Narcisa Ambrozie - o carte care NU se numärä printre preferatele mele - da' nu vä spun de ce!)

[herbert]

eu am explicat popular-poetic, sa inteleaga toate fiintele imbracate...
on topic:
Autobiografia lui Gunter Grass, Decojind ceapa, aparuta la Polirom, in excelenta traducere a lui Victor Scoradet.
Batranul - cu un stagiu inocent in trupele SS - ma enerveaza cu vederile sale de stanga si pacifiste (l-am auzit zberand impotriva americanilor la Congresul PEN de la Berlin din anul trecut…), dar scrie bine… Le are cu constructia epica, sugestia and analiza psihologica... Iee bunnn! cum ar spune jii becali…

[Carmine Galante]

o mana criminala a sters postarea mea anterioara ...

:lol:
Prea mult gay talk.

[Alex Leo Serban]

in afara d prozaice obsesii sexual-identitare, 'fiinta imbracata' (cum bine zice herbert) zisa carmine (ex-nume) are cva d spus dspr carti?!
k nu l-am prea vazut emitind cva dspr literaturi & autori...
k, d altfel, nici p jiji; probabil k li s pare o perversiune :lol:

deci - k sa fim back on topic -, cva dspr doris lessing, eventual?

[Cazeemeer]

"1001 carti..." mi se pare, la o privire superficiala peste lista (pe care o aveam pe comp de ceva timp), mai putin echilibrata decat "1001 filme...". E evident modul in care cartile alocate fiecarei perioade se inmultesc pe masura ce te apropii de prezent, intr-atat incat perioadei de dinainte de 1700 ii raman doar vreo 20-30 de carti. Nu contest punctual optiuni si o consider o resursa utila, dar am impresia, per total, ca de incercarea de a structura cat mai variat si mai cuprinzator o sinteza a istoriei literaturii s-au achitat ceva mai putin eficient decat de cea a istoriei cinematografiei.