Turneul Forumistilor: White1 ne propune In Cold Blood

Film: In Cold Blood

Propus de: White1

Perioada de votare: 8 octombrie 2012 - 14 octombrie 2012

Oricine vede filmul poate vota fie Thumbs up fie Thumbs down, cu conditia sa comenteze alegerea. Pentru Thumbs down e suficienta vizionarea primelor 60 de minute.

[MinRep]

Am vrut sa vad "In Cold Blood" de ceva vreme si ma bucur ca am gasit un pretext (desi teresul celorlalti nu pare sa fie foarte mare).

Mai multe lucruri mi s-au parut interesante la acest film. In primul rand, desi e facut in 1967, e filmat in alb-negru si arata mai mult cu un film facut cu o decada in urma. In al doilea rand, tema pe care o abordeaza si modul in care o prezinta sunt neobisnuite pentru ceea ce se facea la Hollywood in acea vreme. Sigur, au existat filme americane care au abordat subiecte dificile si inaintea lui ("The Defiant Ones" imi vine in minte...), dar genul acesta de filme cu tematica pentru oameni maturi nu au devenit mainstream decat in anii '70. Si mi se pare mie ca exista si ecouri din filme britanice ale anilor anteriori sau din Noul Val Francez. Cu toate acestea, cu toate stradaniile lui Richard Brooks de a face un film care pare sa fie filmat in epoca in care se petrec intamplarile pe care le prezinta, muzica lui Quincy Jones plaseaza filmul ferm in anii '60, prefigurand ceva mai comercialul "In the Heat of the Night"

Pentru cea mai mare parte a sa, "In Cold Blood" nu este neaparat remarcabil, desi arata foarte bine. Poate fiindca aveam ceva idee despre ce urmeaza sa se intample. Alegerea unor actori mai putin cunoscuti (decat Paul Newman si Steve McQueen, propusi initial), dar foarte talentati, adauga credibilitate si cred ca ne tine mai tare in suspans. Si mai exista cateva scene care rup realismul abordarii, precum cele in care Perry si-o imagineaza pe propria sa mama ca fiind prostituata cu care celalalt ucigas se culca sau cea in care il viseaza pe tatal sau amenintandu-l cu o pusca. Insa filmul devine cu adevarat interesant in ultimele 40-45 de minute, odata cu recreerea crimelor pe care cei doi o comit (intr-un flashback care te tine su sufletul la gura si care cred ca e posibil sa fi socat publicul de la acea vreme) si, mai ales, cu confesiunea lui Perry din final si acel cadru superb in care apa de ploaie este reflectata pe obrazul sau.

THUMBS UP

[robertsandu]

Ce pot să spun despre In Cold Blood? Țin să-l contrazic pe MinRep și spun că filmul e remarcabil, dar nu atât prin felul în care arată (voi reveni în rândurile următoare asupra acestui aspect), cât mai ales ptr. senzația de autenticitate extraordinară pe care o induce privitorului. Am avut deseori impresia că mă uit printr-o fereastră în timp și văd chiar desfășurarea cazului Clutter. Nu-i niciun secret faptul că filmele realiste bine făcute au avut dintotdeauna un impact puternic. Cu atât mai mult, cu cât ele au la baza un fapt real. Căci altfel experimentezi un film știind acest lucru.

Acum, ca o poziție personală, aplaud mai mult fidelitatea față de realitate cu care ni s-a prezentat crima decât amprenta regizorului - care mi s-a părut neinspirat. Dacă ai un story puternic cum se zice, atunci eu cred că e mai bine să renunți la chițibușuri și să te axezi pe ea. De ce să apelez la montaje create, evident, artificial, când pot să las povestea să vorbească liber? Un astfel de film, care are lucruri atât de puternice și dure de povestit, nu trebuie să conțină niciun fel de distragere la nivel vizual. Sau, mă rog, așa cred eu.

Ori, în prima jumătate din In Cold Blood, avem tot felul de tăieturi de montaj problematice. Un personaj se spală pe față într-un cadru, iar în cadrul imediat următor un alt personaj se uită în oglindă (după ce ni se sugerează s-a spălat, la rându-i, pe față). Astfel, într-un interval de câteva secunde, acțiunea se mută fulgerător dintr-un cadru spațial în altul. În plus, îmi vine f. greu să cred că mai multe personaje fac exact aceleași gesturi simultan. Ceea ce înseamnă, de fapt, că aceste cut-uri dau peste cap și continuitatea temporală, nu doar pe cea spațială. N-am înțeles motivul pentru care s-a apelat la această tehnică. Doar ca să găsim și puțin modernism în film? Avem Noul Val Francez pentru tăieturi năstrușnice de montaj. E suficient.

La nivel narativ, mi-a plăcut faptul că s-au omis anumite evenimente importante (însăși crima), pentru ca mai apoi să se revină la ele și să se prezinte retrospectiv, prin flashback. În acest mod, am putut vedea desfășurarea crimei destul de târziu în film, iar asta a adăugat un plus de suspans binevenit. Tot legat de flashback, tehnica aduce aminte de începuturile cinemaului american și de epoca noir din anii 40-50. A fost folosită exemplar și în Out of the Past, ceea ce mă face să cred (deși poate fi doar o coincidență) că este unul dintre procedeele cinematografice preferate ale lui White. Legat de prezența naratorului din partea de final, mie nu mi s-a părut tocmai justificată. Faptele vorbeau de la sine, nu era nevoie de o voce care să le explice. Deși nu m-a deranjat.

Thumbs Up (Singurul lucru care nu mi-a plăcut deloc au fost acele cut-uri aiurea. Povestea e mult prea importantă aici ca s-o "schilodești" cu astfel de trucuri).

PS: Cei doi actori care i-au interpretat pe criminali, (n.r Robert Blake și Scott Wilson), au fost realmente fantastici și cred că o parte din puterea cu adevărat remarcabilă pe care o are pelicula li se datorează în mod special lor.

[White1]

In privinta montajului din primele minute ale filmului, iti inteleg punctul de vedere pentru ca l-ai argumentat destul de convingator, dar pe mine nu ma deranjeaza aproape deloc acum, cand vad a doua oara filmul. Sunt putin redundante unele dintre ele (pentru ca forteaza crearea unei conexiuni intre familia de fermieri si ce doi criminali, lucru care nu era neaparat necesar) dar altele mi s-au parut reusite (foarte cinica saritura de la replica "them birds don't know it but this is their last day on earth" la prima intalnire cu familia Clutter).
O sa revin cu un comentariu mai amplu in seara asta, sper.

[rvn]

am reusit sa vad cam 45 de minute din el. revin maine cu votul si commentul.

[Igor12]

Ecranizare a romanului lui Truman Capote, In Cold Blood e un film tulburator. Nu doar prin prezentarea unui caz de crima ce a oripilat Kansas-ul acelor vremuri, nu doar pentru ca reuseste sa capteze atentia prin multitudinea de detalii (cadre, imagini, muzica, gesturi) ci si prin faptul ca nu se multumeste sa prezinte doar un caz obisnuit ( sau aproape), ci sa aduca in fata publicului-jurat si pe criminali, cu povestile lor, sentimentele lor, trairile lor. Este stiut faptul ca de-a lungul investigatiilor sale, Capote s-a apropiat foarte mult de unul din criminali, Perry, iar documentarea in vederea scrierii a ceea ce se va numi ulterior "roman de non-fictiune", asteptarea de-a lungul unor ani chinuitori a verdictului , l-au afectat mult. Si trebuie sa fiu de acord cu MinRep, cadrul in care umbra picaturilor de ploaie ce se preling pe geam se reflecta pe obrazul lui Pery ca si cum ar fi lacrimile lui, e fabulos

Thumbs Up

Din pacate am fost plecat de acasa de 3 zile si de-abia acum m-am intors, asa ca n-am apucat sa-l vad.

Rezultatele votului:

Thumbs up: 3
Thumbs down: 0