Eva Le Gallienne

      Eva Le Gallienne a fost actriță, care s-a născut la data de 11.01.1899, la Londra, Anglia, Marea Britanie, și care a decedat în urma unui infarct la data de 03.06.1991, în Weston, Connecticut, SUA. Actrița de teatru Eva Le Gallienne, a fost fiica poetului Richard Le Gallienne și a soției sale, Julie Norregaard. Sarah Bernhardt a fost idolul ei și, la vârsta de 18 ani, a fost adusă la New York de mama ei. A debutat la Londra în „Monna Vanna” în 1914, dovedindu-se o adevărată...

      Eva Le Gallienne a fost actriță, care s-a născut la data de 11.01.1899, la Londra, Anglia, Marea Britanie, și care a decedat în urma unui infarct la data de 03.06.1991, în Weston, Connecticut, SUA. Actrița de teatru Eva Le Gallienne, a fost fiica poetului Richard Le Gallienne și a soției sale, Julie Norregaard. Sarah Bernhardt a fost idolul ei și, la vârsta de 18 ani, a fost adusă la New York de mama ei. A debutat la Londra în „Monna Vanna” în 1914, dovedindu-se o adevărată stea. A apărut pe Broadway, mai întâi, în „Liliom” în 1921 și, în cele din urmă, la Teatrul Biltmore, în 1981, cu „Mergem la casa bunicii'', care i-a adus o nominalizare la premiul Tony, la vârsta de 82 de ani. Remarcată pentru îndrăzneala și idealismul ei extrem, a devenit regizor și muză pentru cei mai importanți dramaturgi. A fost important traducător al lui Henrik Ibsen și fondatorul mișcării de repertoriu civic din America. Un respectat antrenor de scenă, regizor, producător și manager de-a lungul a șase decenii, Le Gallienne s-a dedicat artei teatrului și îmbunătățirii calității artei teatrale. Ea a condus compania de teatru Civic Repertory timp de 10 ani (1926-1936), producând 37 de piese. A administrat Teatrul Civic Repertory cu 1100 de locuri pe Broadway (mai popular cunoscut sub numele de The 14th Street Theatre) din 1926-1932, care găzduia compania ei, din care făcea  parte alături de J. Edward Bromberg, Paul Leyssac, Florida Friebus și Leona Roberts. Galeria ei de roluri în teatru include de la Peter Pan la Hamlet. Din păcate, ea a evitat aproape complet filmul și televiziunea în timpul îndelungatei sale cariere. Cu toate acestea, spre sfârșitul vieții sale, ea a apărut într-o versiune scenică din 1977 a „Familiei regale” la televiziune și a interpretat rolul bunicii lui Ellen Burstyn în Resurrection (1980), pentru care a primit o nominalizare la Oscar, la categoria Cea mai bună actriță în rol secundar. Una dintre cele mai proeminente și prolifice artiste de teatru din secolul al XX-lea, Eva Le Gallienne, și-a petrecut copilăria în mare parte la Paris, unde a cunoscut-o pe actrița legendară Sarah Bernhardt. Le Gallienne, a avut succes în teatrul londonez la vârsta de cincisprezece ani, interpretând Elizabeth Cockney Elizabeth în „The Laughter of Fools”. La vârsta de șaisprezece ani, s-a mutat la New York, unde, pe Broadway, a devenit una dintre cele mai strălucitoare stele. În acea perioadă, a întâlnit-o pe renumita actriță Eleanora Duse, care a devenit, alături de Bernhardt, unul dintre idolii ei. După trei mari succese pe Broadway - „Not So Long Ago” (1920), „Liliom” (1921) și „The Swan” (1923), Le Gallienne a înființat un teatru de repertoriu clasic, care a prezentat piese de înaltă calitate la prețuri accesibile. Visul ei a fost realizat în 1926, când a deschis Civic Repertory Theatre de pe strada 14 din Manhattan, cu un preț de bilet de 1,50 USD. Le Gallienne a produs, a regizat și a interpretat în aproape toate producțiile Civic Rep. Când criza financiară a Depresiunii a forțat închiderea teatrului în 1933, Le Gallienne a continuat o carieră de mare succes, care a inclus mai mult actorie, regie și producție, precum și scriere (inclusiv două autobiografii, „La 33” și „Cu o inimă liniștită” și o biografie a lui Duse, „Misticul în teatru”) și traducere (inclusiv piesele lui Henrik Ibsen și poveștile lui Hans Christian Anderson). În timp ce aparițiile sale la televiziune și în film au fost rare, a rămas în atenție cu interpretarea nominalizată la Emmy pentru adaptarea de televiziune din 1977, „Familia regală” și a primit o nominalizare la premiul Oscar pentru rolul ei din filmul „Învierea "- 1980. Realizările sale remarcabile cu Civic Repertory Theatre au pregătit scena pentru mișcările de teatru non-profit off-Broadway și regionale de la mijlocul secolului al XX-lea. Le Gallienne a primit un premiu Tony special în 1964 și Medalia Națională a Artelor în 1986. Printre numeroasele sale premii se numără: un premiu Pulitzer pentru producția ei „Casa lui Alison” de Susan Glaspell; Medalia Națională a Artelor de la președintele Ronald Reagan și Marea Cruce norvegiană pentru promovarea prezentării pieselor lui Ibsen. A primit un premiu Tony special în 1964 „sărbătorind cel de-al 50-lea an al său ca actriță, onorată pentru munca ei cu Teatrul Național de Repertoriu. De asemenea, a fost nominalizată la categoria cea mai bună actriță (piesă de teatru) în 1981 pentru „To Bunma's House We Go”. A fost distinsă cu Medalia Națională Americană a Artelor în 1986 de către National Endowment of the Arts din Washington D.C.