Ayn Rand

Ayn Rand, cunoscută și ca Alice O'Connor, s-a născut cu numele Alisa Zinovyevna Rosenbaum, la 02.02.1905, în Sankt Petersburg, Imperiul Rus, și a decedat la 06.03.1982, în New York, SUA. Ea a făcut parte dintr-o familie de evrei burghezi, a fost cea mai mare dintre cele trei fiice ale lui Zinovy Zakharovich Rosenbaum, farmacist, și ale Annei Borisovna. Avea 12 ani când Revoluția din octombrie și stăpânirea bolșevicilor sub Vladimir Lenin au perturbat viața familiei ei. Farmacia...

Ayn Rand, cunoscută și ca Alice O'Connor, s-a născut cu numele Alisa Zinovyevna Rosenbaum, la 02.02.1905, în Sankt Petersburg, Imperiul Rus, și a decedat la 06.03.1982, în New York, SUA. Ea a făcut parte dintr-o familie de evrei burghezi, a fost cea mai mare dintre cele trei fiice ale lui Zinovy Zakharovich Rosenbaum, farmacist, și ale Annei Borisovna. Avea 12 ani când Revoluția din octombrie și stăpânirea bolșevicilor sub Vladimir Lenin au perturbat viața familiei ei. Farmacia tatălui ei a fost naționalizată, iar familia a fugit în Crimeea. După ce a absolvit liceul acolo în iunie 1921, s-a întors cu familia ei la Petrograd (pe atunci Sankt Petersburg), unde s-au confruntat cu condiții disperate, ocazional aproape de foame. A studiat la Universitatea de Stat din Leningrad. A fost scriitoare, filosof, cunoscută pentru ficțiunea ei și pentru dezvoltarea unui sistem filozofic pe care l-a numit Obiectivism. Educată în Rusia, ea s-a mutat în Statele Unite în 1926. După două romane, care inițial nu au avut succes, și două piese de teatru pe Broadway, Rand a atins faima cu romanul The Fountainhead (1943). În 1957, ea și-a publicat cea mai bine vândută lucrare, romanul Atlas Shrugged. Ulterior, până la moartea ei în 1982, ea a apelat la non-ficțiune pentru a-și promova filosofia, publicând periodice și lansând mai multe colecții de eseuri. Rand a susținut rațiunea și a respins credința și religia. Adesea asociată cu Mișcarea libertariană modernă din Statele Unite, în artă, ea a promovat realismul romantic. Scrierile ei au influențat politic unii libertari și conservatori de dreapta. Prima lucrare publicată a lui Rand a fost o monografie în limba rusă despre actrița Pola Negri. După ce Revoluția Rusă a deschis universitățile rusești pentru femei, Rand a fost printre primii care s-au înscris la Universitatea de Stat din Petrograd. La 16 ani și-a început studiile la catedra de pedagogie socială, specializarea în istorie. A absolvit Universitatea de Stat din Leningrad, redenumită în octombrie 1924. Apoi a studiat timp de un an la Tehnicul de Stat pentru Artele Ecranului din Leningrad. Rand a scris un eseu despre actrița poloneză Pola Negri, prima ei lucrare publicată. Ea a decis ca numele ei profesional pentru scris să fie Rand, și a adoptat prenumele Ayn. La sfârșitul anului 1925, lui Rand i s-a acordat o viză pentru a vizita rudele din Chicago. A sosit în New York City la 19 februarie 1926. Intenționând să rămână în Statele Unite pentru a deveni scenaristă, a trăit câteva luni împreună cu rudele ei, învățând limba engleză înainte de a se muta la Hollywood, California. Acolo, o întâlnire întâmplătoare cu regizorul Cecil B. DeMille a determinat să lucreze ca figurant în filmul său, The King of Kings, și ca scenarist. Atunci, ea l-a cunoscut pe actorul Frank O'Connor, cu care s-a căsătorit pe 15 aprilie 1929. Ea a devenit rezidentă americană permanentă în iulie 1929 și cetățean american la 3 martie 1931. Ea a încercat să-și aducă părinții și surorile în Statele Unite, dar nu au putut obține permisiunea de a emigra. Tatăl ei a murit în urma unui atac de cord în 1939; una dintre surorile ei și mama lor au murit în timpul asediului Leningradului. Primul succes literar al lui Rand a fost scenariul Red Pawn în 1932, niciodată produs. Drama ei, Night of January 16th, montată pentru prima dată la Hollywood în 1934, a fost redeschisă pe Broadway, în 1935. Rand și O'Connor s-au mutat la New York în decembrie 1934, astfel încât ea să se poată ocupa de producția de pe Broadway. Primul ei roman, semi-autobiografic, Noi cei vii, a fost publicat în 1936. Ea a adaptat povestea ca piesă de teatru, dar producția de pe Broadway s-a încheiat în mai puțin de o săptămână. După succesul romanelor ei ulterioare, Rand a lansat o versiune revizuită în 1959, care s-a vândut în peste trei milioane de exemplare. Rand și-a început romanul The Fountainhead, în decembrie 1935. În 1937 a scris romanul Anthem, publicat în Anglia în 1938. În anii 1940, Rand a devenit activă politic. Ea și soțul ei au fost voluntari pentru campania prezidențială din 1940 a republicanului Wendell Willkie. Primul succes major al lui Rand ca scriitor a fost în 1943 cu The Fountainhead, un roman despre un arhitect fără compromisuri, pe nume Howard Roark. În timpul finalizării romanului, lui Rand i s-a prescris benzedrină pentru a lupta împotriva oboselii. Succesul cu The Fountainhead i-a adus lui Rand faima și securitatea financiară. În 1943, ea a vândut drepturile de film către Warner Bros. și s-a întors la Hollywood pentru a scrie scenariul. Producătorul Hal B. Wallis a angajat-o apoi ca scenarist, inclusiv pentru Love Letters și You Came Along. În 1947, ea a depus mărturie ca martor în fața Comitetului pentru activități antiamericane a Camerei Statelor Unite că filmul din 1944, Cântecul Rusiei, a denaturat grav condițiile din Uniunea Sovietică. Filmul The Fountainhead a fost lansat în 1949. În 1951, Rand s-a mutat din Los Angeles în New York City, unde a adunat un grup dintre admiratori care se întâlneau la apartamentul ei în weekend pentru a discuta despre filozofie. Mai târziu, Rand a început să le permită să citească schițele manuscrise ale noului ei roman, Atlas Shrugged. În 1954, relația ei apropiată cu Nathaniel Branden s-a transformat într-o aventură romantică. Publicat în 1957, Atlas Shrugged este considerat opera lui Rand. Romanul conține o expunere a obiectivismului într-un monolog lung susținut de Galt. Atlas Shrugged a devenit un bestseller internațional și a fost ultima ei lucrare de ficțiune finalizată, marcând sfârșitul carierei ei de romancier și începutul rolului ei de filozof popular. În 1958, Nathaniel Branden a înființat Nathaniel Branden Lectures, ulterior încorporat ca Institutul Nathaniel Branden, pentru a promova filosofia lui Rand prin prelegeri publice. El și Rand au fondat The Objectivist în 1962 pentru a difuza articole despre ideile ei; ea a republicat mai târziu unele dintre aceste articole în formă de carte. Rand și-a exprimat opiniile pe o gamă largă de subiecte, de la literatură și muzică până la sexualitate și păr facial. De-a lungul anilor 1960 și 1970, Rand și-a dezvoltat și promovat filozofia obiectivistă prin non-ficțiune și discursuri, inclusiv prelegeri anuale la Ford Hall Forum. Ea a susținut dreptul la avort, s-a opus Războiului din Vietnam, a sprijinit Israelul în Războiul Yom Kippur din 1973 împotriva unei coaliții de națiuni arabe. În 1964, Nathaniel Branden a început o aventură cu tânăra actriță Patrecia Scott, cu care s-a căsătorit mai târziu. Nathaniel și Barbara Branden au ținut aventura ascunsă de Rand. În 1968, Rand a aflat despre relația lui Branden cu Scott. Deși implicarea ei romantică cu Nathaniel Branden se terminase deja, Rand și-a încheiat relația cu ambii Brandens. În anii următori, Rand și mai mulți dintre cei mai apropiați asociați ai ei s-au despărțit. Sora mai mică a lui Rand, Eleonora Drobisheva (născută Rosenbaum, 1910–1999) a vizitat-o în SUA, în 1973, la invitația primei, dar nu a acceptat stilul de viață și opiniile și a găsit puțin merit literar în operele ei. S-a întors ulterior în Uniunea Sovietică și și-a petrecut restul vieții la Leningrad /Sankt Petersburg. Rand a fost operată de cancer pulmonar în 1974, după decenii de fumat intens. În 1976, ea s-a retras. Activitățile ei în mișcarea obiectivistă au scăzut, mai ales după ce soțul ei a murit pe  9 noiembrie 1979. Pe  6 martie 1982, Rand a murit de insuficiență cardiacă în casa ei din New York. În testamentul ei, Rand l-a numit pe Peikoff drept moștenitor. De la moartea ei, cercetătorii literaturii engleze și americane au continuat să ignore în mare parte opera ei, deși atenția acordată operei ei literare a crescut din anii 1990. După moartea ei, interesul pentru ideile lui Rand a crescut treptat. Un sondaj realizat pentru Biblioteca Congresului în 1991 a cerut membrilor clubului să numească cea mai influentă carte din viața lor. Atlas Shrugged a lui Rand a fost a doua cea mai populară alegere, după Biblie. Emisiunile de televiziune, filme, cântece și jocuri video s-au referit la Rand și la lucrările ei. S-au făcut două filme despre viața lui Rand: unul documentar în 1997, Ayn Rand: A Sense of Life, nominalizat la Premiul Oscar pentru cel mai bun film documentar; Pasiunea lui Ayn Rand, o adaptare pentru televiziune din 1999 a cărții omonime, a câștigat mai multe premii. Lucrările lui Rand, Anthem sau The Fountainhead, sunt uneori atribuite ca lectură pentru școala secundară. În 2017, Rand a fost adăugată în lista de lecturi obligatorii pentru examenul A Level Politics din Regatul Unit. În plan personal, a fost căsătorită cu Frank O'Connor, din 1929 până la decesul lui din 1979.