Amato Checiulescu

Amatto-Reginald Checiulescu

Este născut la Piatra Neamț într-o familie de mari iubitori ai artelor, în mod special ai muzicii. Bunica sa cânta la pian, iar bunicul, de origine germană, cânta la chitară. Tatăl și mama cântau la vioară. Fratele său cântă la pian, dar și la contrabas.

A făcut parte din Orchestra Radio și a colaborat și cu orchestra inginerilor, până când a plecat...

Amatto-Reginald Checiulescu

Este născut la Piatra Neamț într-o familie de mari iubitori ai artelor, în mod special ai muzicii. Bunica sa cânta la pian, iar bunicul, de origine germană, cânta la chitară. Tatăl și mama cântau la vioară. Fratele său cântă la pian, dar și la contrabas.

A făcut parte din Orchestra Radio și a colaborat și cu orchestra inginerilor, până când a plecat în Germania. Sora sa a iubit întotdeauna canto-ul.

Părinții au vrut să fie pianist, însă destinul i-a hotărât alt drum. Fiind la școala de muzică, pentru un examen la pian, a fost văzut de celebrul balerin și coregraf Trixy Checais, care, apreciindu-i fizicul de băiețel frumos, a convins-o pe mama lui să-l înscrie la școala de coregrafie.

Avea 11 ani când a început să lucreze cu coregraful – profesor Anton Romanovski și apoi cu Gelu Matei. Paralel cu baletul, părinții, care-și doreau un băiat cultivat, l-au înscris la liceul Sf. Sava, iar după absolvire, la Politehnică [timp de 3 ani]. Era student în 1952 când a câștigat concursul pentru a fi angajat în ansamblul de balet al Operei bucureștene. În 1954 a fost promovat ca solist debutând alături de Cristina Hammel în „Fantana din Bacciserai” pe muzica lui Boris Asafiev. A lucrat cu toți coregrafii Operei: Oleg Danovski, Gelu Matei, Vasile Marcu, Tilde Urseanu și a avut ca partenere pe: Ileana Iliescu, Alexa Mezincescu, Simona Ștefănescu, însă partenera sa de mare succes a fost Magdalena Popa – soția sa. Alături de ea a apărut pe toate marile scene din lume.

În 1967 au fost invitați de celebra Alicia Alonso la Havana. [Cuba a avut întotdeauna ansambluri de balet de nivel excepțional].

Dintre multele articole apărute atunci în ziare am reținut un fragment din cel apărut în „El Mundo” sub semnătură lui J. M. Valdes Rodrigues… „Magdalena Popa este o frumusețe meridională, cu ochii negri, în timp ce Amatto pare să fie nordic. Are părul blond și ochii de culoare deschisă. Doi mari balerini, două mari personalități. Au școală, au sentimente, amabilitate și gentilețe. Miile de spectatori pot s-o dovedească”…

Împreună au colaborat ca prim soliști, în afară de ansamblul bucureștean, cu multe alte ansambluri, dar mai ales cu Ansamblul de balet Contemporan al Franței cu care au întreprins turnee în afară de Franța, în Elveția, Germania, Anglia, Italia și altele.

Efortul în dans este inimaginabil de mare, fiind nevoie de multă documentare și mai ales exercițiu pentru a obține o creație satisfăcătoare atât pentru creator cât și pentru spectator mai ales când este realizatorul coregrafiei. Amatto Checiulescu a devenit coregraf [oficial] în 1972 când a debutat cu baletul inspirat de muzica lui George Enescu –Suita a III-a pe care l-a intitulat „Devenire”. Dintre articolele scrise atunci voi cita un fragment din cel scris de Dumitru Avachian [Scânteia, iulie 1973]. „Este îmbucurător să descoperim în persoana apreciatului balerin Amatto Checiulescu pe maestrul coregraf dotat cu o rară capacitate de a medita atât de sensibil prin intermediul dansului și al muzicii..” De mare succes s-au bucurat și baletele: „După amiaza unui faun” pe muzica de Claude Debussy și apoi „Daphnis și Chloe” pe muzica lui Maurice Ravel, ambele apreciate de spectatori și în egală măsură de specialist.

După imigrarea în Canada și stabilirea în Toronto împreună cu familia, activitatea sa a fost centrată mai mult spre cea de profesor de balet.

Celebra Betty Oliphant i-a oferit post la școală și câțiva ani mai târziu a predat la York University.

A fost director artistic la Columbus Center și a înființat trupa de teatru româno-canadiană „Ars Nova” cu care a prezentat piese de I. L. Caragiale și Victor Ioan Popa. Foarte important este că a fost invitat să colaboreze în calitate de regizor cu ansambluri de balet din China, unde a realizat spectacole cu baletele: „Lacul Lebedelor” de P. I. Ceaikovski, „Romeo și Julietta” de S. Prokofiev precum și „Giselle” de A. Adam.

Pentru că este un perfecționist din naștere a obținut și Diploma Institutului Inkiser Design, devenind astfel și un creator de decor și costume pentru toate genurile de spectacole.