Albert Einstein

Albert Einstein s-a născut la 14.03.1879, în Ulm, în Regatul Württemberg din Imperiul German, și a decedat la 18.04.1955. Părinții săi, evrei ashkenazi laici, au fost Hermann Einstein, vânzător și inginer, și Pauline Koch. În 1880, familia s-a mutat în München, unde tatăl lui și unchiul său, Jakob, au fondat Elektrotechnische Fabrik J. Einstein & Cie, o companie care producea echipamente electrice. Odată, când a fost bolnav, tatăl său i-a adus o busolă, care i-a...

Albert Einstein s-a născut la 14.03.1879, în Ulm, în Regatul Württemberg din Imperiul German, și a decedat la 18.04.1955. Părinții săi, evrei ashkenazi laici, au fost Hermann Einstein, vânzător și inginer, și Pauline Koch. În 1880, familia s-a mutat în München, unde tatăl lui și unchiul său, Jakob, au fondat Elektrotechnische Fabrik J. Einstein & Cie, o companie care producea echipamente electrice. Odată, când a fost bolnav, tatăl său i-a adus o busolă, care i-a stârnit fascinația pentru electromagnetism. El a urmat școala Sf. Petru din München de la cinci ani. Când avea opt ani, a fost transferat la Gimnaziul Luitpold. El a excelat la fizică și matematică, i-au plăcut muzica și filosofia lui Kant. A terminat studiile secundare la Școala cantonală din Aarau, Elveția, în 1896. Acolo, s-a îndrăgostit de Marie Winteler. În ianuarie 1896, cu aprobarea tatălui său, Einstein a renunțat la cetățenia germană pentru a evita recrutarea în serviciul militar. Familia Einstein s-a mutat în Italia, la Milano, la Pavia. Einstein, la 15 ani, a rămas în München pentru a-și termina școala. Tatăl său dorea ca el să studieze ingineria electrică. În 1894, s-a alăturat familiei sale la Pavia, unde a scris un eseu, „On the Investigation of the State of the Ether in a Magnetic Field”. Diploma din septembrie 1896, cuprinde note bune la istorie, fizică, algebră, geometrie și geometrie descriptivă. La 17 ani, s-a înscris la programul de patru ani de predare a matematicii și fizicii la Școala Politehnică Federală. Marie Winteler, cu un an mai mare decât el, a ocupat un post didactic în Olsberg, Elveția. Einstein a absolvit în 1900, fiind certificat să predea matematică și fizică. Dobândirea cetățeniei elvețiene în februarie 1901 nu a fost urmată de recrutare; autoritățile elvețiene l-au considerat inapt medical pentru serviciul militar. A primit un post la Berna la Oficiul Elvețian de Brevete. La Școala Politehnică a fost influențat de o sârboaică de 25 de ani, Mileva Maric, interesată de fizică. Corespondența dintre ei, descoperită și publicată în 1987, a relevat că la începutul anului 1902, în timp ce Marić își vizita părinții în Novi Sad, a născut o fiică, Lieserl. Marić s-a întors în Elveția fără copil, a cărui soartă este incertă. O scrisoare a lui Einstein din septembrie 1903 sugerează că fata a fost fie dată spre adopție, fie a murit de scarlatină. Einstein și Marić s-au căsătorit în 1903. În 1904, fiul lor, Hans Albert, s-a născut la Berna, Elveția. Einstein a primit oficial doctoratul pe 15 ianuarie 1906. Fiul lor, Eduard, s-a născut la Zurich, în 1910. În 1908, a primit post de profesor la Universitatea din Berna. În 1909, o prelegere despre electrodinamica relativistă l-a condus la Universitatea din Zurich. A fost promovat profesor cu drepturi depline în 1911, la Universitatea Germană Charles-Ferdinand din Praga, unde a scris unsprezece lucrări de cercetare. În 1912, Einstein a intrat într-o relație cu Elsa Löwenthal, care era atât verișoara lui primară din partea mamei, cât și verișoară de-a doua din partea tatălui său. Când Marić a aflat de infidelitatea lui la scurt timp după ce s-a mutat cu el la Berlin în aprilie 1914, s-a întors la Zurich, luând cu ea pe Hans Albert și Eduard. Declanșarea Primului Război Mondial în iulie 1914 a marcat începutul înstrăinării treptate a lui Einstein de țara natală. A fost ales pentru un mandat de doi ani ca președinte al Societății Germane de Fizică în 1916. Einstein și Marić au divorțat la 14 februarie 1919 pe motiv că au trăit separat timp de cinci ani. Ca parte a acordului de divorț, Einstein a fost de acord că, dacă ar fi câștigat un premiu Nobel, i-ar da banii pe care i-a primit lui Marić; a câștigat premiul doi ani mai târziu. Einstein s-a căsătorit cu Löwenthal în 1919. În 1923, a început o relație cu o secretară, Betty Neumann, nepoata prietenului său apropiat, Hans Mühsam. Löwenthal i-a rămas totuși loială, însoțindu-l când a emigrat în Statele Unite, în 1933. În 1935, ea a fost diagnosticată cu probleme cardiace și renale și a murit în decembrie 1936. Einstein a rămas celebru ca fizician cunoscut pentru Teoria relativității, contribuții importante la mecanica cuantică. În 1905, a depus o teză de doctorat la Universitatea din Zurich. În 1914, s-a mutat la Berlin, s-a alăturat Academiei Prusace de Științe și Universității Humboldt din Berlin, devenind director al Institutului de Fizică Kaiser Wilhelm, în 1917. Einstein a fost ales membru străin al Academiei Regale de Arte și Științe din Țările de Jos în 1920, și membru străin al Societății Regale în 1921. A primit Premiul Nobel pentru fizică în 1921 pentru serviciile oferite fizicii teoretice și, în special, pentru descoperirea legii efectului fotoelectric. Medalia Copley a Societății Regale din Marea Britanie i s-a acordat în1925 și a fost ales membru internațional al Societății Americane de Filosofie în 1930. A devenit din nou cetățean german, dar pentru Regatul Prusiei. În 1933, în timp ce Einstein vizita Statele Unite, Adolf Hitler a ajuns la putere în Germania. Îngrozit de persecuția nazistă a colegilor săi evrei, a decis să rămână în SUA și i s-a acordat cetățenia americană în 1940. În ajunul celui de-al Doilea Război Mondial, el a aprobat o scrisoare către președintele Franklin D. Roosevelt, pe care îl avertizează asupra potențialului program german de arme nucleare și recomandă SUA să înceapă cercetări similare. În 1915, el a propus o teorie generală a relativității care și-a extins sistemul de mecanică pentru a include gravitația.  În 1917, Einstein a scris o lucrare care a introdus conceptele de emisie spontană și emisie stimulată. Notabilă a fost și lucrarea sa privind fizica cuantică a radiațiilor, în care lumina constă din particule, numite fotoni. Einstein a încercat să elaboreze o teorie unificată a câmpului prin generalizarea teoriei geometrice a gravitației pentru a include electromagnetismul. Un volum din scrisorile lui Einstein publicat de Universitatea Ebraică din Ierusalim în 2006 a adăugat alte câteva femei cu care a fost implicat romantic: Margarete Lebach (o austriacă căsătorită), Estella Katzenellenbogen (bogata proprietară a unei afaceri de florărie), Toni Mendel (o văduvă evreică bogată) și Ethel Michanowski (o socialită din Berlin), cu care a petrecut timp și de la care a acceptat cadouri în timp ce era căsătorit cu Löwenthal. După ce a rămas văduv, Einstein a fost pentru scurt timp într-o relație cu Margarita Konenkova, considerată de unii a fi un spion rus; soțul ei, sculptorul rus Serghei Konenkov, a creat bustul de bronz al lui Einstein la Institutul de Studii Avansate din Princeton. În urma unui episod de boală mintală acută la aproximativ douăzeci de ani, fiul lui Einstein, Eduard, a fost diagnosticat cu schizofrenie. Și-a petrecut restul vieții fie în grija mamei sale, fie în detenție temporară într-un azil. După moartea ei, el a fost internat definitiv la Spitalul Universitar de Psihiatrie din Zurich. Einstein și-a început noua viață în America, unde a sosit la 2 aprilie 1921. A fost primit în New York, a petrecut trei săptămâni ținând prelegeri și participând la recepții, a vorbit de mai multe ori la Universitatea Columbia și Princeton, iar la Washington, a vizitat Casa Albă. A fost la Londra, unde a întâlnit mai mulți oameni importanți din viața științifică, politică sau intelectuală britanică. A călătorit în Asia, Japonia, Singapore și Sri Lanka. Ocupat să facă turul emisferei de est în 1922, Einstein nu a ajuns la Stockholm în decembrie acelui an pentru a participa la ceremonia de decernare a premiului Nobel. A vizitat Spania în 1923, a primit calitatea de membru al Academiei Spaniole de Științe. A fost membru în perioada 1922–1932 al Societății Națiunilor. În martie și aprilie 1925, Einstein și soția sa au vizitat America de Sud, unde au petrecut aproximativ o săptămână în Brazilia, o săptămână în Uruguay și o lună în Argentina. În decembrie 1930, Einstein a primit oferta unei burse de cercetare de două luni la Institutul de Tehnologie din California. În 1931 a participat la premiera de la Hollywood a filmului regizat de Charlie Chaplin, City Lights. Einstein și Chaplin, recunoscuți ca pacifiști, au fost ovaționați la premiera filmului. În 1933, Einstein știa că nu se poate întoarce în Germania odată cu ascensiunea la putere a naziștilor sub noul cancelar al Germaniei, Adolf Hitler. În februarie și martie 1933, Gestapo a atacat în mod repetat apartamentul familiei sale din Berlin. El și soția sa Elsa s-au întors în Europa în martie și au aflat că Reichstag-ul german a adoptat Legea de abilitare la 23 martie, transformând guvernul lui Hitler într-o dictatură legală și că nu vor putea merge la Berlin. Mai târziu, au auzit de cabana lor, că a fost percheziționată de naziști și că barca cu pânze personală a lui Einstein a fost confiscată. La Anvers, Belgia, pe 28 martie, Einstein a mers la consulatul german și și-a predat pașaportul, renunțând oficial la cetățenia germană. Ulterior, naziștii i-au vândut barca și i-au transformat cabana într-o tabără a Tineretului hitlerist. În aprilie 1933, Einstein a descoperit că noul guvern german a adoptat legi care interziceau evreilor să ocupe funcții oficiale, inclusiv predarea la universități. O lună mai târziu, lucrările lui Einstein au fost printre cele vizate pentru ardere. Einstein, fără o casă permanentă, nesigur unde va locui și lucra, îngrijorat de soarta a nenumărați alți oameni de știință încă în Germania, ajutat de Consiliul de Asistență Academică, fondat în aprilie 1933 de politicianul liberal britanic William Beveridge pentru a-i ajuta pe academicieni să scape de persecuția nazistă, Einstein a reușit să părăsească Germania. A închiriat o casă în De Haan, Belgia, unde a locuit câteva luni. La sfârșitul lunii iulie 1933, a vizitat Anglia timp de șase săptămâni. Pentru a-l proteja pe Einstein, Locker-Lampson l-a supravegheat cu doi bodyguarzi. Einstein i-a întâlnit pe Winston Churchill, Austen Chamberlain, cărora le-a cerut să ajute la scoaterea oamenilor de știință evrei din Germania. Ulterior, Einstein a contactat liderii altor națiuni, inclusiv prim-ministrul Turciei, căruia i-a scris în septembrie 1933, solicitând plasarea unor oameni de știință germano-evrei șomeri. Ca urmare a scrisorii lui Einstein, invitații evrei în Turcia au totalizat peste „1.000 de indivizi salvați”. Einstein a făcut o serie de apariții publice descriind criza care se desfășoară în Europa. Într-unul dintre discursurile sale, el a denunțat modul în care Germania a tratat evreii, în timp ce, în același timp, a introdus un proiect de lege care promova cetățenia evreiască în Palestina, deoarece acestora li se refuzase cetățenia în altă parte. Einstein a acceptat oferta Institutului pentru Studii Avansate din Princeton, New Jersey, SUA, de a deveni un savant rezident și a primit cetățenia americană în 1940. Afilierea lui Einstein la Institutul de Studii Avansate va dura până la moartea sa, în 1955. A locuit în Princeton din 1935. Casa Albert Einstein a devenit un reper istoric național în 1976. Savantul considera că a făcut o mare greșeală să semneze scrisoarea către președintele Roosevelt prin care se recomanda să se facă bombe atomice; dar exista o anumită justificare – pericolul ca germanii să le facă. În 1955, Einstein și alți zece intelectuali și oameni de știință, au semnat un manifest care evidențiază pericolul armelor nucleare. La 17 aprilie 1955, Einstein a suferit o sângerare internă cauzată de ruptura unui anevrism de aortă abdominală, care fusese întărit chirurgical în 1948. Einstein a refuzat operația și a încetat din viață la Spitalul Princeton, la 76 de ani. Rămășițele lui au fost incinerate în Trenton, New Jersey, iar cenușa lui a fost împrăștiată într-un loc nedezvăluit. Einstein și-a lăsat moștenire arhivele personale, biblioteca și bunurile intelectuale Universității Ebraice din Ierusalim, Israel.