Graham Greene

Graham Greene, pe numele complet Henry Graham Greene, s-a născut la 02.10.1904, în St. John's House, internatul școlii Berkhamsted din Hertfordshire, Anglia, unde tatăl lui era direcorul internatului. Părinții săi, Charles Henry Greene și Marion Raymond Greene, erau veri primari, ambii membri ai unei familii numeroase și influente care îi includea pe proprietarii berăriei Greene King, bancheri și oameni de stat. A fost al patrulea dintre șase copii; fratele său mai mic, Hugh, a...

Graham Greene, pe numele complet Henry Graham Greene, s-a născut la 02.10.1904, în St. John's House, internatul școlii Berkhamsted din Hertfordshire, Anglia, unde tatăl lui era direcorul internatului. Părinții săi, Charles Henry Greene și Marion Raymond Greene, erau veri primari, ambii membri ai unei familii numeroase și influente care îi includea pe proprietarii berăriei Greene King, bancheri și oameni de stat. A fost al patrulea dintre șase copii; fratele său mai mic, Hugh, a devenit director general al BBC, iar fratele său mai mare, Raymond, un eminent medic și alpinist. La internat, Graham a fost agresat și deprimat, a avut tentative de suicid, prin ruleta rusească, așa cum a dezvăluit în autobiografia sa, A Sort of Life. În 1920, la 16 ani, a fost trimis la psihanaliză șase luni la Londra. A absolvit Colegiul Balliol din Oxford, în 1925. Graham a fost profesor particular, jurnalist la The Times, scriitor, considerat de mulți drept unul dintre cei mai importanți romancieri ai secolului XX. Acest romancier a fost nominalizat de mai multe ori la Premiul Nobel pentru Literatură. De-a lungul a 67 de ani a scris peste 25 de romane, printre care se numără: Omul dinăuntru (1929), Numele acțiunii (1930), Zvon la căderea nopții (1932), Trenul din Istanbul (1932, adaptat pentru filmul Orient Express în 1934), Brighton Rock, The Power and the Glory, The Heart of the Matter, The End of the Affair, The Confidential Agent, The Quiet American, Our Man in Havana, The Human Factor, scenariul său pentru The Third Man, It’s A Battlefield, Un caz ars (1960), Comedienii (1966). Puterea și gloria a câștigat Premiul Hawthornden în 1941, Inima materiei a câștigat Premiul Memorial James Tait Black în 1948 și a fost nominalizat la premiul Cel mai bun James Tait Black. Greene a fost distins cu Premiul Shakespeare în 1968. A scris recenzii de carte și de film (The Pleasure Dome în 1972), piese de teatru, precum The Living Room (1952). Mai multe dintre povestirile sale au fost filmate, unele de mai multe ori, și a colaborat cu regizorul Carol Reed la Idolul căzut (1948) și Al treilea om (1949). S-a convertit la catolicism în 1926, după ce a întâlnit-o pe Vivien Dayrell-Browning. Ei s-au căsătorit pe 15 octombrie 1927. De-a lungul vieții sale, Greene a călătorit în Liberia (1935), Mexic (1938), Haiti (1954), Africa (Congo, Camerun). În 1941, călătoriile au dus la recrutarea sa în MI6 de către sora sa, Elisabeth, care lucra pentru agenție. A fost detașat în Sierra Leone în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Kim Philby, despre care se va dezvălui mai târziu că era agent sovietic, a fost supervizorul și prietenul lui Greene la MI6. Greene a demisionat din MI6 în 1944. Scriitorul a jucat un rol minor în sprijinirea revoluționarilor lui Fidel Castro, fiind curier secret care transporta haine groase pentru rebelii lui Castro care se ascundeau iarna. După o vizită, Castro i-a dat lui Greene un tablou pe care îl făcuse, care atârna în sufrageria casei franceze unde autorul și-a petrecut ultimii ani de viață. Greene și-a exprimat ulterior îndoielile cu privire la Castro. În plan personal, Graham și Vivien au avut doi copii, Lucy Caroline (născută în 1933) și Francis (născut în 1936). Începând cu 1946, Greene a avut o aventură cu Catherine Walston, soția unui fermier bogat, prieten de familie. Se crede că această relație a influențat scrierea cărții Sfârșitul aventurii (1951, când relația a luat sfârșit). Greene și-a părăsit familia în 1947, dar Vivien a refuzat să-i acorde divorțul, în conformitate cu învățăturile catolice, și au rămas căsătoriți până la moartea lui Greene. Acesta a trăit cu tulburare maniaco-depresivă (tulburare bipolară). A avut un istoric de depresie, care a avut un efect profund asupra scrierilor și vieții sale personale. Greene a părăsit Marea Britanie în 1966, mutându-se la Antibes, pentru a fi aproape de Yvonne Cloetta, pe care o cunoștea din 1959, o relație care a durat până la moartea sa. În 1973, a avut o aparație cameo necreditată ca reprezentant al unei companii de asigurări în filmul lui Francois Truffaut, Noaptea americană. În 1981, Greene a primit Premiul Ierusalim, acordat scriitorilor preocupați de libertatea individului în societate. În 1986, Greene a fost decorat cu Ordinul de Merit al Marii Britanii.Și-a trăit ultimii ani de viață în Corseaux, pe malul lacului Geneva din Elveția, lângă Vevey, unde locuia Charlie Chaplin la acea vreme, pe care îl vizita des, fiind buni prieteni. Greene a murit de leucemie la 03.04.1991, la 86 de ani, și a fost înmormântat în Cimitirul Corseaux din Elveția.