Patrick Dewaere

Patrick Deweare, pe numele adevărat Patrick Jean Marie Henri Bourdeaux, s-a născut la data de 26.01.1947, în Saint Brieuc, Cotes-du-Nord, Franța, și a decedat prin sinucidere la data de 16.07.1982, la Paris, Franța. Actorul Patrick Dewaere a fost al treilea dintre cei șase copii născuți de actrița Mado Maurin (1915-2011). Toți frații săi: Jean-Pierre Maurin (1941-1996), Yves-Marie Maurin (1944-2009), Dominique Maurin (1949- ), Jean-Francois Vlerick (cunoscut și sub numele de...

Patrick Deweare, pe numele adevărat Patrick Jean Marie Henri Bourdeaux, s-a născut la data de 26.01.1947, în Saint Brieuc, Cotes-du-Nord, Franța, și a decedat prin sinucidere la data de 16.07.1982, la Paris, Franța. Actorul Patrick Dewaere a fost al treilea dintre cei șase copii născuți de actrița Mado Maurin (1915-2011). Toți frații săi: Jean-Pierre Maurin (1941-1996), Yves-Marie Maurin (1944-2009), Dominique Maurin (1949- ), Jean-Francois Vlerick (cunoscut și sub numele de Jean-Francois Maurin), (1957- ) și Marie-Veronique Maurin (1960- ) au devenit toți actori. Patrick și-a făcut debutul în film la vârsta de patru ani sub numele de Patrick Maurin în Amazing Monsieur Fabre (1951). În timp ce creștea, a fost batjocorit de prietenii săi din curtea școlii pentru eforturile sale din film. A devenit sensibil și s-a izolat de la o vârstă fragedă. Apoi, a interpretat rolul din The Happy Road (1957). Ca tânăr adult, la începutul anilor 1960, Patrick a apărut la televiziunea franceză, apoi s-a alăturat trupei de teatru experimental „Café de Gare”, în 1968, unde a rămas timp de aproape un deceniu. Din trupă făcea parte și actrița Miou-Miou, cu care a jucat ulterior în filme. În acești ani de scenă și-a schimbat numele de scenă în Dewaere, numele de fată al străbunicii sale. A avut o relație romantică cu actrița și colega lui de trupă, Miou-Miou. Un copil, Angele Herry-LeClerc, s-a născut din această legătură în 1974, dar cuplul s-a despărțit după doar doi ani. Angele Herry avea să fie scenaristă. O altă fiică, Lola, s-a născut la începutul anilor 1980 dintr-o căsătorie ulterioară. După numeroase apariții în film, printre care cele din Mirii anului II -1971, Les Valseuses -1974, a cucerit celebritatea cu rolul principal de rebel al lui Pierrot din comedia anarhică Going Places -1974, regizat de Bertrand Blier, în care au jucat Gerard Depardieu și Miou-Miou. El și Depardieu și-au câștigat instantaneu celebritatea „anti-eroului” în această poveste a doi bătăuși mărunți, pasionați de călătorii. Patrick a jucat în genul de comedie neagră, precum Catherine & Co. -1975, cu Jane Birkin, The French Detective -1975, cu Lino Ventura, La meilleure facon de marcher -1976, Get Out Your Handkerchiefs -1978, cu Gerard Depardieu. Infinit mai interesat să caute roluri complexe decât faima, munca sa în filme a fost de cele mai multe ori experimentală, cu buget redus și cu stil ciudat. Un individ ciudat, supărat, foarte deprimat, el era cel mai bine cunoscut pentru munca sa din comedie ușoară, dar era, de fapt, mai atras să joace învinși, neadaptați, nenorocoși, uneori torturați. Părea atras să joace nevrotici sensibili, supărați, mizerabili, inadaptați și învinși, așa cum sunt personajele sale din Hothead -1979, Serie Noire -1979, Heat of Desire -1981, Hotel America -1981, în care a jucat alături de Catherine Deneuve, Beau-pere -1981. Este posibil ca această obsesie să fi declanșat o suferință profundă în propria lui viață în afara ecranului. Spre deosebire de Depardieu, faima lui Patrick nu s-a extins niciodată la nivel internațional, dar a fost recunoscut constant în toată Europa pentru portretele sale. A fost nominalizat la șapte premii César (echivalentul francez al premiului Oscar), dar nu a câștigat niciodată. Cariera lui Patrick s-a încheiat în circumstanțe tragice și încă misterioase. La scurt timp după lansarea filmului Paradisul pentru toți -1982, o comedie neagră în care personajul său suferă de depresie și se sinucide, actorul în vârstă de 35 de ani a decis să-și pună capăt zilelor împușcându-se în casa lui din Paris, pe 16 iulie 1982. Atunci lucra la filmul lui Claude Lelouch, Edith și Marcel -1983. Un final șocant și inexplicabil pentru prieteni, fani și familie deopotrivă, Dewaere a devenit mai târziu subiectul unui documentar francez, Patrick Dewaere (1992), care a fost prezentat la Festivalul de Film de la Cannes. Premiul Patrick Dewaere a fost înființat în Franța, în 1983. În plan personal, el a fost căsătorit cu Sotha, din 1968 până în 1979; au divorțat; cu actrița Elsa Chalier, din 1980 până în 1982, la moartea lui; au o fiică, Lola Dewaere, născută în 1979, care a devenit actriță.