Credeti in Dumnezeu

[Vortex]

A fost doar un schimb amical de observatii si critici toate pentru mine ,binevenite,bineinteles,pentru ca sunt si gratis si bune,pentru cultura mea.

[marius_em]

Sa credem in Dumnezeu sau sa NU credem?
Eu raspund cu citat al unui mare om;"Mai bine sa crezi si sa nu existe,decat sa nu crezi si sa existe".

Pariul lui Pascal. Plecat de la o pozitie de agnostic, folosind un rationament pragmatic, egoist, contrar oarecum doctrinei crestine, ajungand la credinta, sau mai degraba incercand sa justifice rational credinta.

Pascal a fost prin excelenta un agnostic, incertitudinea fiind centrul filosofiei sale, insa a considerat ca e pe o pozitie pierzatoare, si ca trebuie sa aleaga pentru a castiga. Conform rationamentului sau, atractiv de altfel, decizia e mai buna decat incertitudinea, in orice sens ar fi fost ea. Cu toate astea, daca rationamentului in sine, mecanismului logic nu i se pot gasi hibe dpdv rational, criticile apar in privinta datelor de intrare, in privinta premiselor de la care porneste.

Adica sa spui ca nu pierzi nimic daca tu crezi ca D-zeu exista, si iti traiesti viata cu aceasta credinta, si totusi D-zeu nu exista, e o regula ce poate i s-a potrivit lui Pascal, punctual. El suferind de ipohondrie, filisofia asta i-a convenit. Chiar si asa, si Pascal a vazut acest pariu ca pe o alegere intre ratiune si fericire, recomandand adormirea intelectului prin participarea la toate ritualurile ce implica credinta in D-zeu, adica mersul al biserica, impartasania, etc.
Ori tocmai asta inseamna un compromis, un sacrificiu, inseamna sa pui ratiunea in plan secund, sa depui efort, sa investesti timp cu gandul la un castig incert.

Premisa de la care porneste e ca daca exista D-zeu si tu crezi, vei castiga o viata infinita. Insa sunt si aici riscuri. In care D-zeu sa crezi? Si chiar daca l-ai nimerit pe cel corect, nu e de ajuns, urmeaza o serie de reguli pe care trebuie sa le respecti, reguli de conduita. Si aici, e incert ca sunt mai multe religii ce cred in acelasi D-zeu, care reguli de conduita? Atentie nu neapearat de moralitate, care se subinteleg, plecand de la premisa ca omul care isi pune problema daca sa creada sau nu, e un om ce are si a respectat in viata sa niste principii.

Astfel, folosind acelasi mecanism rational, putem reformula pariul lui Pascal:
Daca D-zeu nu exista, si tu crezi ca exista, ai mai multe de pierdut, decat daca el exista, si tu nu crezi.

Depinde pe ce pui accentul, pe riscuri, sau pe potentiale castiguri. Pe ce ai in mana, sau pe vrabia de pe gard.

In orice caz, incertitudinea reapare.

[copila_satanista]

Ca tot veni vorba de asta ... sa va povestesc rationamentul meu : nu am cum sa spun despre anumite raspunsuri daca sunt sau nu valabile si atunci le las pur si simplu in cutia cu "incerte" . Atunci cand nu reusesc sa stabilesc daca ceva exista sau nu, ma dau deoparte si nu spun cum ca eu cred sau eu nu cred ci spun ca e ceva care ma depaseste. Ramane sa ma documentez si sa imi pun totodata problema ca nu cumva chiar intrebarea sa fie gresita (aici e prea mult de explicat).

[buticut]

^ Facepalm...
Iarasi generalizam? Vorbesti de preoti si de religii ca si cum ar fi ceva evil. Nu cred in preoti, pentru ca unii sunt ipocriti...mda . Iar sa folosesti religia ca pe un pretext pentru actiunile josnice ale oamenilor (Razboaiele Sfinte de ex) mi se pare o aberatie. Nu religia ne spune sa omoram pe cutare si pe cutare, ci noi vrem sa interpretam in acest mod invataturile sfinte, pentru a ne scuza faptele, asa cum si parintii dau vina pe jocurile violente care influenteaza comportamentul copilului intr-un mod nefast, in loc sa se uite in oglinda pentru a descoperi adevaratii vinovati. Pai ori credem, ori nu mai credem.

Cred ca in mai toate religiile si chiar si in cele mai controversate culte, cum ar fi de ex. Scientology, gasim niste dogme valide. Din toate putem extrage niste invataturi mai mult sau mai putin de folos. De exemplu Dianetica sustine ca omul are capacitati nelimitate, care insa nu se pot manifesta in prezent, precum si faptul ca cel mai bine te ajuti tu singur. It's not a bad point, mai ales daca luam in considerare efectul Placebo, cand uneori mintea noastra este responsabila pentru vindecare - deci e clar ca nu ne exploatam mintile la potentialul maxim. Nu exista o religie mai buna ca alta...cine suntem noi sa spunem ca Dumnezeul nostru e mai tare decat al lor? Si asa, topicul asta se bazeaza pe opinii si nu pe facts, iar opiniile nu pot fi corecte sau gresite. Personal, respect pe oricine imi arata ca este demn de respect, judecand oamenii dupa comportament si nu dupa beliefs.

Premisa de la care porneste e ca daca exista D-zeu si tu crezi, vei castiga o viata infinita. Insa sunt si aici riscuri. In care D-zeu sa crezi? Si chiar daca l-ai nimerit pe cel corect, nu e de ajuns, urmeaza o serie de reguli pe care trebuie sa le respecti, reguli de conduita. Si aici, e incert ca sunt mai multe religii ce cred in acelasi D-zeu, care reguli de conduita? Atentie nu neapearat de moralitate, care se subinteleg, plecand de la premisa ca omul care isi pune problema daca sa creada sau nu, e un om ce are si a respectat in viata sa niste principii.

Daca alegi sa crezi in Dumnezeu doar pentru a-ti asigura un posibil loc pe lista celor ce vor avea parte de viata vesnica, conform Bibliei, e in van, fiindca asta e credinta din "interes". Nu simti cu adevarat ca ar exista, ci pur si simplu crezi in el pentru ca in cazul unui scenariu apocaliptic, sa ai o vesta de salvare. Credinta apeleaza la simturi, la sentimente...crezi pentru ca simti ca exista si pentru ca ai nevoie de cineva mai presus ca tine, care sa-ti alimenteze sperantele intr-un viitor mai...ehm, fericit. God is hope. Nu stiu, mie cel putin mi se pare inutila credinta in el asa, doar de forma, pe simplul considerent ca nu ai nimic de pierdut facand asta. Teoretic, ar trebui sa ne "amintim" de Dumnezeu nu doar cand avem nevoie de serviciile sale, ci si atunci cand vine vorba sa-i multumim sau pur si simplu sa-l preacinstim on a daily basis. Cand eram mica, mama ma sfatuia mereu sa citesc prima data rugaciunile de multumire si abia pe urma sa ii cer ceva. De atunci m-am mai indeppartat de Dumnezeu, dar asta ar trebui sa fie o regula valabila si in viata de zi cu zi. Intotdeauna multumeste inainte de a cere mai mult . Poate gresesc, dar vis-a-vis de Dumnezeu...si cred ca am mai spus asta, nu sunt genul de persoana care ii atribuie lui meritele pentru tot binele din viata mea, asa cum nici nu-l fac responsabil de tot raul din lume. Cele mai multe lucruri, bune sau rele, ni le facem cu mana noastra.

Pentru mine, Dumnezeu e unul singur...ce e diferit e felul in care ne raportam la el. Ca unii il numesc Allah, iar altii Dumnezeu e mai putin relevant. Om vedea la sfarsit daca l-am nimerit pe cel corect , insa important este ca aceasta credinta in [insert favorite name here] sa aiba o influenta pozitiva asupra ta, sa te faca o persoana mai buna, de ex. sa-ti masori vorbele/actiunile, gandindu-te mereu ca iadul te asteapta in cazul in care duci o viata indecenta. Credinta isi are rostul atunci cand simti ca esti mai bun datorita ei.

Atunci cand nu reusesc sa stabilesc daca ceva exista sau nu, ma dau deoparte si nu spun cum ca eu cred sau eu nu cred ci spun ca e ceva care ma depaseste.

Asta e o varianta care nu-ti da prea multe batai de cap . In cazul meu, important este nu neaparat sa caut sa ajung la un raspuns clar, ci sa realizez daca intrebarea pusa are relevanta, daca merita sa caut raspunsul si daca m-ar ajuta cu ceva daca l-as afla. Multe chestii ma deppasesc si pe mine, dar incerc sa nu ma impiedic de ele, ci sa merg mai depparte, la urmatoarele dileme, daca consider ca irosesc prea mult timp cu cele curente. Nu e superficialitate, ci pur si simplu acceptarea faptului ca unele lucruri nu te vor duce la vreun rezultat satisfactor. De cele mai multe ori insa, suntem in denial, iar asta ne face uneori sa uitam sa traim.

Apropo, I really like marius_em, chiar daca poate inca mai crede ca sunt naiva . As spune mai degraba ca sunt sentimentalista si idealista...naiva, neah, not really. Marius, you're really good, ultima oara aproape ca mi-ai distrus apararea, fiindca dai mereu niste argumente foarte greu de atacat.

[Vortex]

Autencititatea bibliei poti sa o pui in discutie doar daca faci referire la micile greseli(intentionate sau nu) in traducere si daca e sa ne luam dupa "biblia secreta" si ultimele interpretari ale bibliei unele fragmente schimbate intentionat acum 1700 de ani si prin secolele XIV-XV-XVI de un papa sau de altul(putin mai corupti si sub influente regale).
Lucrurile facute de om in numele lui Dumnezeu nu sunt deloc jalnice!Daca te referi la o constructie,colinda Europa ,gasesti multe destul de impresionante daca te referi la fapte in numele lui Dumnezeu ...sa-ti dai viata pentru pentru simplu fapt ca nu vrei sa renuti la religia ta si crezi cu toata fiinta e totusi maret (chiar daca unii inclina spre prostesc).

[buticut]

Daca te referi la mine DA imi permit sa generalizez cand vine vorba de preoti si de religii.

Generalizarea. Worst. Mistake. Ever.

Un mic exemplu: El ne zice ca atunci cand ne rugam sa zicem numai tatal nostru, iar ei pac aplica slujbe lalaite de 4 ore in biserici,

1) Nimeni nu te obliga sa stai in Biserica pe toata durata slujbei.
2) Si atunci cum explici existenta numeroaselor carti de rugaciuni, daca doar Tatal Nostru trebuie citita?
3) Daca n-ar fi Biblia, n-ai avea guidelines si nici nu ai stii ce presupune sa fii crestin

In principiu cam tot ceea ce a facut omul in numele lui Dumnezeu e cam jalnic !

Si ce vina are religia, popa si biserica?

[buticut]

2) SI David a scris psalmi, si eu pot scrie carti de rugaciuni ! Nu inteleg ce existenta vrei sa iti explic

El ne zice ca atunci cand ne rugam sa zicem numai tatal nostru

Acu' e mai clar?

[buticut]

*rolls eyes

Sau chiar asa vag m-am exprimat incat sa fie nevoie de lamuriri x 3? He's totally missing my point . Ce voiam sa spun este ca, daca Tatal Nostru ar fi singura rugaciune recomandata, atunci celelalte nu si-ar mai avea scopul si prin urmare, nu ar trebui sa mai existe carti continand si alte rugaciuni. Tatal Nostru e cea mai importanta, dar nu singura importanta .

[buticut]

N-am spus ca ma dau in vant dupa slujbe de 4 ore, nici ca asist la ele des. De fapt nici nu-mi mai amintesc cand am fost ultima oara la Biserica. Spun doar ca nimeni nu te obliga sa stai acolo de la inceput pana la sfarsit. Deci nu crezi in institutia Bisericii fiindca slujbele sunt prea lungi si nici in preoti, pentru ca aparent asumi ca daca unul e pervers, toti sunt.

Cat despre Tatal Nostru, pe langa ea mai sunt si rugaciunile de requests, de multumire, de cinstire etc etc si isi au si ele rostul. La urma urmei fiecare se poate ruga cu cuvintele sale, dar nu vad de ce ai da la o parte toate celelalte rugaciuni, doar pentru ca Tatal Nostru e unul dintre cele mai elocvente modele de rugaciune .

I know what an opinion means, thank you! Si nu sunt de acord cu a ta. Daca vei bate in retragere de fiecare data cand cineva nu va fi de aceeasi parere cu tine, nu cred ca vei avea parte de prea multe conversatii. My two cents. De fapt, daca nu am avea opinii diferite, care ar mai fi farmecul discutiilor?

[dragonfly_drk]

eu nu cred ca Tatal Nostru este cea mai importanta rugaciune. mai este una... care parca, parca e mai importanta.

daca toti crestinii stiu tatal Nostru, asta nu e pentru ca e cea mai importanta ci pentru ca asta e cea mai accesibila. ea cuprinde majoritatea lucrurilor pentru care cineva trebuie sa se roage. insa sunt rugaciuni facute in mod special pentru anumite lucruri. Tatal Nostru este cea rugaciunea pe care o invata pentru prima data un elev la scoala... insa una dintre cele mai importante rugaciuni, care nu trebuie lasata deoparte este Crezul. mult mai complexa si mai completa din punctul meu de vedere.

insa, in fond si la urma urmei, ce conteaza ce rugaciune spui? poti sa spui si "Inger, ingerasul meu". important e cum o spui si ce simti in momentul respectiv.

@Boog. cred ca pentru tine mersul la biserica se rezuma la a sta si a asculta niste oameni ce spun... insa biserica nu deaia e facuta ca sa te duci acolo de ochii lumii. de multe ori am intrat in biserica si am stat doar 5 minute. nu conteaza cat stai in biserica. conteaza sa stii de ce te duci si sa te rogi in asa fel incat, atunci cand iesi de acolo sa te simti mai impacat cu tine insati. ai simtit vreodata liniste in sufletul tau cand ai iesit din biserica? daca nu, inseamna ca te-ai dus degeaba si esti indreptatit sa fi revoltat.

[sergiuseling]

Dacă tot e Tatăl nostru de la sursă și ăla-l știi iartă-le și lor (preoți, biserică, etc) greșelile precum vrei să ți le ierte Domnul ție.

[buticut]

Am zis doar ca nu suport ipocrizia unor preoti! Era doar o opinie si nu o revolta
Gud' Night

Fixed. For God's sake, nu mai generaliza. Ok, daca te face sa te simti impacat cu tine insuti, stick to Tatal Nostru, chit ca e bine de retinut faptul ca rugaciunile nu sunt de un singur tip si ca se recomanda "cate putin din toate". Intr-adevar, te rogi cu sufletul, cu cuvintele tale sau folsind cuvintele altora, dar e bine sa nu spui/ceri mereu acelasi lucru .

Bine, eu spun ce e bine in concordanta cu teoria, atata cat imi amintesc din ea. Sa nu credeti ca ma dau drept exemplu sau ca practic mereu ceea ce predic, dimpotriva. I have quite a lot of sins si stiu asta.

[dragonfly_drk]

[quote=BooG]

Poi sa-i ierte al de sus ca eu nu am nici un amestec cu ei.

din cate stiu eu chiar in rugaciunea Tatal Nostru e ceva de genu: " Si ne iarta noua gresalele noastre
Precum si noi iertam gresitilor nostri". in concluzie, daca tu nu ii ierti pe cei din jur, degeaba astepti ca Dumnezeu sa te ierte. si cum nu ii ierti, am impresia ca tot degeaba te rogi. mai bine nu o face, serios... dcat sa faci mai mult rau, luand in deradere tot ceea ce Dumnezeu a creeat, mai bine esti nepasator pentru ca decat sa iti bati joc si sa fusaresti, mai bine nu faci nimic.

[copila_satanista]

Asta e o varianta care nu-ti da prea multe batai de cap . In cazul meu, important este nu neaparat sa caut sa ajung la un raspuns clar, ci sa realizez daca intrebarea pusa are relevanta, daca merita sa caut raspunsul si daca m-ar ajuta cu ceva daca l-as afla. Multe chestii ma deppasesc si pe mine, dar incerc sa nu ma impiedic de ele, ci sa merg mai depparte, la urmatoarele dileme, daca consider ca irosesc prea mult timp cu cele curente. Nu e superficialitate, ci pur si simplu acceptarea faptului ca unele lucruri nu te vor duce la vreun rezultat satisfactor. De cele mai multe ori insa, suntem in denial, iar asta ne face uneori sa uitam sa traim.

Nu m-ai inteles foarte bine Nu fac chestia asta ca sa nu am batai de cap ci pentru ca asa mi se pare cel mai ok sa gandesc. Nu confunda faptul ca ma dau deoparte si spun ca ma depaseste cu ignoranta. Poate m-am exprimat putin sec... cand am spus ca ma dau la o parte era in sensul ca prefer sa privesc totul cu luciditate decat sa ma apuc sa dau niste pareri de genul "cred" sau "nu cred".

[danonino]

In alta ordine de idei.
Care e rostul rugaciunilor? De ce are Dumnezeu nevoie de atatea laude? E vanitos? Nu se simte bine, daca nu e laudat?

Sigur imi veti raspunde: "Prin rugaciune comunici cu Dumnezeu". Aham. Tatal Nostru este spus in 40 de limbi. Dumnezeu e poliglot? Vorbeste fluent toate limbile lumii?
Sa presupunem ca exista o legatura cu divinitatea. Ea este activata prin rugaciune? E ca un buton de on/off? Ma gandesc ca Dumnezeu, tot fiind atat de atotputernic, atotstiutor si omniprezent, se poate descurca si fara rugaciuni, poate vorbi si asculta gandurile spuse in cele mai ciudate si necunoscute forme. De ce trebuie invocat prin rugaciune? Un simplu "Salut" nu functioneaza? Nu te va asculta Dumnezeu daca nu ii spui rugaciunea inainte?

[Windom]

Am facut curatenie si de acum incolo o sa sterg toate postarile fara rost si off topic. Giugiuliti-va pe mirc, nu aici.

[j0hanna]

Eu inca nu inteleg acest topic...Pare a fi o curiozitate puerila a unui om indecis, care vrea sa creada si el in "ceva" in care cred toti.. E greu sa innoti contra curentului.nu? Si daca as fi raspuns sec, cu DA sau NU, acestei intrebari .. s-ar fi schimbat oare ceva in ordinea, sau dezordinea sublima a acestui univers ? sau oare ..promotorul topicului..mi-ar fi adus argumente PRO sau CONTRA? Nu prea cred.. E prea ocupat cu nimicuri.. vorba aia..Nu mai am timp a da raspunsuri..nici timp de intrebari nu am...Totusi multumim pentru aceasta intrebare MARE, dar simt, ca nimanui nu-i pasa in ce cred sau in ce nu cred eu . Hai sanatate!

[Monotone]

la multi ani

[Iamsaved]

Eu una cred intr-o putere superioara oamenilor,daca unii vor s-o numeasca Dumnezeu sau Allah sau Buda sau mai stiu eu cum,treaba lor,eu nu am un nume.Pe de alta parte nu pot sa suport preotii.

[j0hanna]

[size="6"]Nici eu nu cred in ei, Undeva in biblie scrie " nu exista un alt mijlocitor intre om si Dumnezeu decat omul Iisus Hristos ", asadar "meseria" lor nu ar trebui sa mai existe...In momentul Rastignirii lui Isus , perdeaua dinlauntrul templului s-a rupt in doua, perdea ce simboliza ca accesul la altarul Domnului nu il aveau decat preotii... acest fapt ridica un mare semn de intrebare...[/SIZE ]... asa ca ,daca credeti in acel Cineva, Dumnezeu, sau oricum l-ati numi , adresati-va Lui direct, fara intermediari..

PS[nu dati cu bata, imi valorific doar dreptul la opinie]