"The Good Shepherd"

[Pitbull]

Pretul puterii - "The Good Shepherd"
Din piese de film noir, un puzzle despre conditia umanä

"De ce nu folositi niciodatä the înainte de «C.I.A.»?
"Da' ce, tu spui vreodatä the God?"
Plasat spre final, în zona "concluziilor", si ales si ca tagline al filmului, acest schimb de replici comprimä de minune esenta "Agentiei... (secrete", cum s-au simtit datori distribuitorii nostri sä adauge în traducerea grädinitisticä as usual a titlului pentru cinematografele românesti). Din prea multe puncte de vedere care conteazä, Agentia Centralä de Informatii constituie o putere mondialä supremä. Conform teoriei toffleriene, dacä în Primul Val, cel al economiei agricole, puterea însemna violentä (fortä brutä, arme si ostasi), în Al Doilea Val, al industrializärii, se trecuse la puterea banilor, actualmente ne afläm deja în plin tranzit spre Al Treilea Val, al informatiilor, aflat sub semnul dictonului "knowledge is power". Iar sub aspectul cunoasterii convertite în putere absolutä, C.I.A. este, de bunä seamä, Dumnezeu. Nearticulat.
Virtualmente pe tot parcursul existentei sale, Agentia s-a tinut reciproc în sah cu pandantul ei eurasiatic, Komitet Gosudarstvennoy Beznopasnosti (Comitetul pentru Siguranta Statului). Fosta O.S.S. s-a convertit în C.I.A. în aceeasi perioadä în care si seria Ceka, G.P.U., O.G.P.U., G.U.G.B./N.K.V.D., N.K.G.B., M.G.B. se stabiliza denominativ ca K.G.B. (cacofonie involuntarä, da' nu face nimic). Mutärile lor pe esichierul lumii au înrâurit o bunä parte din istoria mondialä din cea de-a doua jumätate a secolului XX, iar unele dintre cele mai interesante gambituri si schimburi de pioni s-au produs în arealul strategic al Americii Centrale. Simbioza perfect echilibratä a celor douä superputeri informative, de care depindea însäsi supravietuirea fiecäreia dintre ele, în cadrul legiferärii si finantärii respectivelor blocuri militaro-industriale, se baza pe nebunii de câmpuri albe si negre capabili sä atace piezis - iar în Caraibe, diagonala (...rosie) a fost acaparatä, evident, de nebunul cel mai Fidel. Evident, chestia asta-i venea ca un cui în cap lui J.F.K., care färä sä stea mult pe gânduri a pus de-o invazie inopinatä a Cubei, sortitä sä devinä notoria debarcare din Baja de los Cochinos - poate cel mai räsunätor fiasco din istoria C.I.A. De ce fiasco? Fiindcä între corifeii agentiilor secrete de informatii au existat întotdeauna legäturi subterane. Asa cum aratä (romantat si thrillerizat) numeroase romane de David Morrell (si de multi alti autori), superspionii sunt prea inteligenti ca sä stea la mâna liderilor politici. Ca stat în stat, ei sunt cei ce fac politica - si, adeseori, istoria - iar peste acordurile lor subterane nu trece nimeni. Pânä si Hitler a cäzut din cauza unei mici întelegeri între britanici si Canaris - ca sä nu mai vorbim de popicele regimurilor est-europene în 1989.
Asadar, C.I.A. si K.G.B. au convenit cä e în interesul lor al amândurora ca sula castristä sä rämânä înfiptä în coasta Statelor Unite, iar trupele de asalt de la Los Cochinos au fost întâmpinate nu cu flori civile, ci cu foc militar. Cu ce anume s-au achitat rusii, nu stim încä - putem numai sä speculäm. Si asta si face "The Good Shepherd", pret de douä ore si patruzeci si sapte de minute. Speculeazä.
Dar, nu vä speriati. Speculeazä inteligent si antrenant. Desi ritmul narativ e lent, insinuant, "la pas", toate secventele dospesc de tensiune interioarä, iar povestirea are marele merit de a fi nu numai extrem de complex construitä, dar si filatä abil, astfel încât sä se poatä urmäri färä a sacrifica misteriosul în favoarea explicitului; de fiecare datä când avem senzatia cä-ncepem sä nu mai întelegem, ni se oferä exact doza necesarä de divulgare pentru a merge mai departe - astfel încât, pânä în final, complicatul päienjenis de intrigi ale primilor ani din existenta C.I.A. sä devinä cum nu se poate mai limpede.
Cum am dat de înteles mai sus, pretextul dramaturgic si trägaciul narativ al filmului este esecul de la Los Cochinos. Imediat dupä ratarea operatiunii, marele sef al operatiunilor speciale, Edward Wilson (Matt Damon, într-o suav-angoasantä compozitie de candoare si perfidie, cu o mascä de etern student cu ochelari sub ale cärei täceri mocnesc sumedenie de taine impenetrabile), începe sä descâlceascä itele care vor duce la nodul ascuns al trädärii - si, asa cum se întâmplä de-atâtea ori într-o tramä de aceastä facturä, fiecare duce undeva în trecut. Prin urmare, cea mai mare parte a filmului se structureazä pe canavaua paralelismului temporal, între ancheta din 1961 si deceniile care au precedat-o.
Printr-o foarte inteligentä constructie a personajului principal, cu universul säu psihologic si motoarele afective si memorialistice care-l animä, începutul începutului se situeazä undeva în anii nebuni, când tatäl säu se sinucide - si, spre sfârsit, vom gäsi si cheia acelui mister ce avea sä marcheze pentru totdeauna viata lui Edward. La fel de determinantä e integrarea sa într-una dintre numeroasele societäti secrete ale elitelor financiare americane (aici, "Skull and Bones"), care-l va propulsa la timpul cuvenit spre O.S.S. În aceeasi perioadä, cercul relatiilor sociale din protipendadä va duce la cäsätoria de convenientä cu Clover (Angelina Jolie), prin sacrificarea iubitei de suflet (si surde - semnificativ truc, într-un film despre cea mai mare cooperativä Ochiul si Timpanul din lume) - si, de acolo, la viata de familie a protagonistului (de asemenea determinantä în evolutia ulterioarä a actiunii). Perioada petrecutä la Londra, ca ofiter O.S.S. aläturat colegilor din Intelligence Service, apoi la Berlin, cooperând cu agentii N.K.G.B./M.G.B., fixeazä de asemenea o serie de motivatii ce vor repercuta peste ani. Ca atare, Wilson devine epicentrul unui întreg sistem de relatii, obligatii si interese de care depinde nu numai Los Cochinos, ci întregul context C.I.A. de la începutul anilor saizeci - si, în plan estetic, atitudinea artisticä a "Bunului pästor" - sau a "Agentiei secrete", ca sä fim corecti distributiviceste.
Cäci, prin coliziunea atent controlatä tuturor acestor vectori dramaturgici, filmul se concentreazä într-o meditatie despre ce înseamnä, pentru individ, puterea absolutä (aici, constituitä în informatii, la fel cum Charlie Kane încercase s-o obtinä cu ajutorul banilor - valuri toffleriene, din nou). Iar concluzia nu e deloc încurajatoare: pretul puterii devine, de la un moment dat, insuportabil, si numai cei foarte tari si färä nici un alt Dumnezeu decât Puterea însäsi îl pot pläti pânä la capät. Edward Wilson îsi sacrificä fata iubitä (Tammy Blanchard - o creatie actoriceascä delicatä si meritorie, desi paradoxurile personajului ar fi putut oferi mult mai mult) pentru o young lady care-i devine sotie, alcoolicä si însträinatä (excelentä compozitia Angelinei Jolie, sub a cärei mascä mondenä pâlpâie mereu abisul singurätätii interioare). Cei doi se însalä reciproc, märturisit dar discret, ca sä nu iasä scandal - si, evident, va sosi si momentul când niste profesionisti ai Ochiului (de lângä Timpan) trimit niscaiva fotografii compromitätoare, care duc la încälcarea protocolului conjugal si deschid o nouä directie de manipulare. Oricum, cu ceva timp în urmä, un bätrân guru al operatiunilor speciale, Dr. Fredericks (Michael Gambon), fusese sacrificat la rândul lui (fizic!), pentru cä stia prea multe, iar descoperirea orientärii lui homosexuale îl fäcea santajabil. Existä si copilul, Edward jr. (Eddie Redmayne - un chip nearmonios, candid si foarte vulnerabil, inspirat distribuit în rolul fiului-obiect) fostul adevärat motiv al cäsätoriei, care acum ar trebui sä fie adeväratul ideal al vietii lui Edward, si nu devine decât încä o piesä pe tabla de sah - o piesä folositä atât de crud si färä scrupule, încât însusi propriul lui tatä va fi nevoit sä-l räneascä de moarte, ca sä evite o nenorocire si mai mare. Una peste alta, atotputernicul Edward Wilson, în plan exterior, devine unul dintre cei mai slabi si neputinciosi oameni la nivel personal. Viata sa particularä nu-i mai apartine. Tot ce ar trebui sä facä parte din sufletul lui devine tintä, victimä, subiect de troc, mizä a trädärii - vezi în special cel mai conotativ obiect al filmului, coräbioarele în sticle; din verigä a legäturii sufletesti tatä-fiu, clipperul cu cincisprezece vele devine marcä a încrederii pe veci compromise.
Ajuns la al treilea film din cariera sa de regisor, De Niro se vädeste indubitabil dacä nu un mare artist, cel putin un bun profesionist. Am arätat deja, în cele de mai sus, o parte din virtutile sale în ceea ce priveste mestesugul de povestitor si apetentele de comentator (sensibil färä sentimentalism). Privirea incisivä în care cuprinde el Agentia nu e nici patriotard-gongoricä, nici teribilist antiamericanä, cum ar fi putut predispune un asemenea subiect. "The Good Shepherd" reuseste performanta de a fi detasat si echidistant, urmärind cu un fel de amäräciune obiectivä procesul de dezumanizare prin care trec acesti maestri sforari ai culiselor istoriei. Viziunea cinematograficä a lui De Niro, bogatä în elemente de film noir (atât prin natura subiectului, cât si datoritä epocii prezentate), are precizia unui joc de puzzle în care piesele de thriller compun o meditatie despre conditia umanä - si, în ultimä instantä, formuleazä o întrebare: meritä? Iar cadrul final, în care Matt Damon, cu servieta, päläria si eternul säu trenci bej, se îndepärteazä pe culoarul plin de pachete si läzi al noii aripi C.I.A. unde va functiona de-acum încolo sectia lui (deducem cä tocmai s-a inaugurat sediul de la Langley), pare sä spunä: de ce n-ar merita? În fond, optiunea e a lor.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
23 martie, 2006, h. 10:45-12:01
Bucuresti, România

[marx]

mda. un film sec, desi intesat de rasturnari de situatii, unele kiar imprevizibile, dar transpuse skematic intr-un sir prea ordonat...

[Alex Leo Serban]

adik un film f ok
nu prea inteleg insa cum - vezi mai sus - poti 'insira ordonat' 'situatii imprevizibile'!? :?
iar 'skematismul' nu e al filmului (acolo exista altcva: s keama decenta), ci al 'institutiei'!

[marx]

nu prea inteleg insa cum - vezi mai sus - poti 'insira ordonat' 'situatii imprevizibile'!? :?
iar 'skematismul' nu e al filmului (acolo exista altcva: s keama decenta), ci al 'institutiei'!

uf...
- intregul film e o suma de povesti intamplate in viata unui agent CIA;
- povestile sunt expuse cronologic, intercalate doar de-o dilema fotografica dintr-un prezent anume datat;
- cronologia inseamna un sir ordonat temporal;
- fiecare noua poveste (situatie) nu este lasata in ambiguitate, ci descifrata, uneori printr-o rezolvare imprevizibila, alteori nu...

cred ca am fost destul de clar acum.

[Alex Leo Serban]

bati cimpii din pdv logic:

din clipa in kre ai de-a face in kip 'ordonat' cu 'situatii imprevizibile', ori
1 acele situatii devin previzibile,
ori
2 nu mai e 'sir ordonat'

imprevizibil = dezordine
altfel, e k si cum ai spune: 'surprize planificate! :lol:

ufff... greu cu logik p la craiova p-acolo
(k la buftea nici nu exista ac notiune)

c spui tu d fapt s reduce la un enunt banalissim: filmul e povestit cronologic si contine rasturnari d situatii; nu vad kre ar fi noutatea aici??

[marx]

imprevizibil = dezordine

esti varza....

[herbert]

marx, fara suparare - de fapt, ti-am spus-o de cateva ori - dar formularile tale au, uneori, o solemnitate ridicola... nu inteleg de ce te cabrezi asa cand scrii?!...
eu cunosc bine fenomenul acesta, pt ca am fost redactor de carte...
ti-o spun cu toata simpatia...
exista scapare, dar depinde de tine.

[Alex Leo Serban]

esti varza....

nu cred
e absolut logic
tu in skimb esti o con'opizda :lol:

[Carmine Galante]

tu in skimb esti o con'opizda :lol:

Singura p.izda de p-aici esti tu, cu mentiunea ca esti o p.izda purtatoate de penis. Deci asta te face si hermafrodit in acelasi timp.

HERMAFROD'IT, -Ã = Om anormal, posedând caractere specifice ambelor sexe; fãtãlãu. - Din fr. hermaphrodite.

[marx]

marx, fara suparare - de fapt, ti-am spus-o de cateva ori - dar formularile tale au, uneori, o solemnitate ridicola... nu inteleg de ce te cabrezi asa cand scrii?!...
eu cunosc bine fenomenul acesta, pt ca am fost redactor de carte...
ti-o spun cu toata simpatia...
exista scapare, dar depinde de tine.

ok, adica f ok (citat din als)...

ps: pe patapievici (regele frazelor gonflate plastic-bombastic) cum il suporti?!

[marx]

tu in skimb esti o con'opizda :lol:

ai reusit si tu sa excreti o fabula falica, dar ai gresit gaura....

[herbert]

ok, adica f ok (citat din als)...
ps: pe patapievici (regele frazelor gonflate plastic-bombastic) cum il suporti?!

sorry, dar n-ai deloc dreptate in privintza lui patapievici...
patapievici s-a limpezit foarte mult, daca comparam textele sale de acum cu primele eseuri de dupa 89. acum scrie excelent, riguros, are o claritate a ideilor (e printre putinii care au si idei in romanica). urmareste-i comentariul saptamanal din evenimentul zile..., ori textele din ID. uneori imi place mai mult chiar decat plesu, care e mai plastic-bombastic-frivol... asa. dar lui plesu i se potriveste stilul. a personal touch...

[bellhop]

... o meditatie despre conditia umanä - si, în ultimä instantä, formuleazä o întrebare: meritä? Iar cadrul final, în care Matt Damon, cu servieta, päläria si eternul säu trenci bej, se îndepärteazä pe culoarul plin de pachete si läzi al noii aripi C.I.A. unde va functiona de-acum încolo sectia lui (deducem cä tocmai s-a inaugurat sediul de la Langley), pare sä spunä: de ce n-ar merita? În fond, optiunea e a lor.

si care-i rezonu care reiese din faza respectiva pentru care merita "dezumanizarea", a primit cumva birou nou cu vedere spre Potomac, sau i-au indexat salariul o data cu inaugurarea noului sediu? :happy:

sau, daca idealul lui Wilson ar fi fost vreodata sa aiba un fiu super-brilliant si destept si frumos si bogat si realizat din toaate punctele de vedere si o casnicie model si o viata personala implinita, de ce n-a demisionat de mult sa petreaca time cu fiul si sa predea stiintele politice la GWU si sa-i puna pile lui fii-su..credea cumva ca poate implini pe amandoua, si serviciul si familia? are Wilson/Damon dubii, crize existentiale vreun moment in directia asta? nu mi se pare.

Chestia cu familia, blood ties, paarte din propria fiinta, inserata ca fals totem in film, ca ultima, cea mai de pret valoare personala la care trebuie sa renunte peersonajul, dar nu in sensul abandonarii, ci in sensul subsumarii ei valorii supreme - the greater good, natiunea; aparenta contradictie a valorii - si ca reminescenta a filmelor cu maafioti, care invoca mereu familia, si ca cerc social de prieteni/apropiati - actioneaza ca simboluri inversate. Filmul nu este despre familie si valori comune..ci despre patriotism si devotament pentru tara. Nu este despre obtiuni personale ci despre optiunea altora pentru alegerea personajului..;

Iar o data asumandu-si functia, Pastorul cel bun vegheaza mereu asupra oilor si este gata sa-si dea viata pentru oile sale, a tuturor oilor, dar cand o oaie se rataceste de turma nu ezita sa-si lase turma pentru a pleca in cautarea oii pierdute, de care pe urma se bucura mai mult decat de turma intreaga. Nu ca cel platit, simbriasul, cel in cautarea parvenirii sau a prestigiului, care da bir cu fugitii de cum vede lupul..;

(btw..ce cre'er idiotic a avut ideea acelei traduceri de titlu in romana, they missed the whole point )

astfel, cu riscul de a crea un personal breakdown, Pastorul cel bun i.e.
personajul principal nu numai ca nu se dezumanizeaza, ci devine super-umanizat, pentru ca isi risca cariera si turma deruland propria investigatie mergand pe firul santajist intins de Ulysses, recuperandu-si fiul, salvandu-l de la o casnicie compromisa si de eventuala acuzatie de tradare/riscul de a fi lichidat in circumstante neelucidate si totodata declinand oferta de tradare a lui Ulysses, ..."the damage has bene done, there's no need for you to hurt my son" suna nu ca o acceptare a infrangerii, ci demontand toata constructia adversarului.
nu mai este nevoie de sacrificarea pionilor pe masa de sah atata timp cat ultima piesa grea inaintea capturarii regelui nu cedeaza, fara de care victoria nu poate fi obtinuta, astfel ca ambele parti cad la remiza, and then ...good things happen to those who wait, iar binele se intoarce sub forma bancnotei de un dolar data la despartire adjunctului rus--"the Cardinal is back".

[Pitbull]

Foarte interesante si juste observatiile tale, Bellhoape - în mare parte, sunt de acord cu ele; iar unde nu sunt, e asa, la un nivel de discutie, nu de dat cu paru'.
Oricum, tocmai de-aia am admirat calitatea filmului de a nu fi nici moralizator, nici demagogic, nici critic - ci, cum spunea si Marx, sec. E cea mai normalä atitudine fatä de un asemenea material uman. Expune, si te lasä sä judeci singur.
Pe de altä parte, eu sunt mai sceptic fatä de justificärile morale pe care le identifici tu - cele exprimate în parabola "bunului pästor" din titlu. Am stacheta fixatä în altä zonä (nu foarte departe de asta, dar nici suprapusä peste ea). Insä aici e o optiune a mea personalä în relatie cu lumea în general - nu are nimic nici cu cinematografia, nici cu filmul lui De Niro.

[Carmine Galante]

sorry, dar n-ai deloc dreptate in privintza lui patapievici...
patapievici s-a limpezit foarte mult, daca comparam textele sale de acum cu primele eseuri de dupa 89. acum scrie excelent, riguros, are o claritate a ideilor (e printre putinii care au si idei in romanica). urmareste-i comentariul saptamanal din evenimentul zile..., ori textele din ID. uneori imi place mai mult chiar decat plesu, care e mai plastic-bombastic-frivol... asa. dar lui plesu i se potriveste stilul. a personal touch...

Face ce face si moshu isi mai aduce aminte de "pata". Cred ca are un fix.

[Alex Leo Serban]

si c mai zicea tov marx dspr 'situatiile imprevizibile' puse intr-un 'sir prea ordonat' ?? :w00t:

[marx]

si c mai zicea tov marx dspr 'situatiile imprevizibile' puse intr-un 'sir prea ordonat' ?? :w00t:

kiar insisti sa arati cat esti de stupid?!

situatiile (imprevizibile sau nu) se succed in sir ordonat, intr-o cronologie precis datata (an, luna, zi). ce e asa de greu de inteles?! daca vrei un contra-exemplu aminteste-ti de "21 Grams" .

"imprevizibilul" apartine unui alt front, al perceptiei. daca se aplicau rezolvari sablon la situatiile date, evident ca situatiile erau plate si previzibile, dar ele se succedau oricum in "sirul ordonat" al anilor.

[Alex Leo Serban]

megaLOL

tov marx, zau asha, lasati-ne sa n oprim din ris! :lol:
ori nu realizezi c debitezi, ori debitezi numai banalitati

ti-am mai aratat la c s reduce interpretarea dumitale: la a spune k e un film narat cronologic in kre exista rasturnari d situatii... SO?? c e asha nemaipomenit in asta?!
in '21 d grame' (n-are rost sa l compari) era vba dcu totul altcva: acolo naratiunea NU era liniara, cronologik etc, ci un puzzle d epifanii dramatice, intr-o 'logik' a inimii (sau a emotiilor); acel film - povestit cronologic - ar fi pierdut f mult in planu emotiei; acolo imprevizibilu era - cu adevarat - in ac timp functional (pt k tinea d mecanismul povestii insesi) si profund (pt k trimitea la o 'arheologie' a povestii si a relatiilor dintre personaje)
'21 d grame' functiona k un sistem in kre accidentele (deci exceptiile/ abaterile d la 'norma') sint incluse in 'regula jocului'; aici in skimb - in 'tgs' - NU: e un sistem obisnuit, iar 'imprevizibilu' nu e decit un banal twist in naratiunea clasik...

[marx]

bhai, degeaba scriu ca tu tot nu intelegi nimic. am zis despre TGS ca e un film sec si m-am rezumat doar la o propozitie seaca sau banala, ca oricum nu merita mai mult.
restul face parte din dezordinea ta mentala .

[Alex Leo Serban]

dk nu s intelege c spui cre k vina iti apartine, c zici d asta?!
invata sa scrii mai clar, fara imbirligaturile kre iti sint precum un 'brand d (medic d) tzara'!!
a t exprima limpede si concis e o oglinda a felului in kre gindesti; tu t exprimi confuz (si nu sint primul sau singurul kre ti-o spune, asha k ar trebui sa t puna p ginduri)