300

[marx]

300 a fost codul numeric al unei plictiseli de ora jumate (sau cat a durat filmu'). sange, onoare, tradare, amor si ca bonus suprarealist, zapada in Sparta (o data la 1000 de ani mai skiaza si grecii).

[Pitbull]

N-am mai râs asa de bine de la Mel Brooks, "Young Frankenstein" (pe bune!) :lol:
Acusica vine si cronica!

[Alex Leo Serban]

sint kiar curios
pariez k feelingurile anti-americane ale sussemnatului or sa-si spuna cuvintul
mie mi-a placut enorm!
it's an instant classic 8)

[gionloc]

am citit gindurile lui als despre 300 in ID...
in princip is de acord cu ele, poate putin cam inmuiate in patetism mobilizator, dar ce naiba: dupa un concert Rammstein credeam ca pot muta munti! ca sa dau un fel de echivalent.
adica o opera de arta tre sa spuie o opinie clara: iar daca opinia lor e ca spartanii super, gloria, supraom... si ca de fapt vorbind despre epoca aia povestesc prezentul americanesc - foarte bine! doar ca o fac in notele comode ale unor timpuri despre care stim ceva prin intermediul unui joc ''telefonu fara fir'' prin istorie.

daca ei, h-americanii, cred ca is cei mai tari... sa o arate in toate modurile!
(si aci nu ma refer ca, de fapt, toate potentarile si sublimarile artistice is de fapt rezultatu' unor adinci neimpliniri quotidiene! )

acu tre doar sa vad si daca 300 e opera de arta, ori macar un concert rammstein. iar asta vineri, poate nu intimplator, la Victoria :lol:

[ZENO]

Mi s-a parut submediocru. Inflatie de majuscule Onoare, Dreptate, Iubire, etc. si tone de singe virtual. Un film var de-al treilea cu SinCity si Calaretul fara cap, cu un scenariu ales parca de Sergiu Nicolaescu. E scremut si nu cred ca ramine din el decit OST-ul. Deci puteau sa dea un cd si o brosura cu 2-3 cadre, era mai simplu si mai ieftin.

[Pitbull]

Pateticoid, dar pateticoios! - "300"
- sau -
Conu' Leonida fatä cu reactiunea persanä
Cineasti din toate tärile, treziti-vä!

"Young Frankenstein", de Mel Brooks, rämâne färä discutie filmul unde am râs cel mai bine în viata mea. Tin minte si-acum cum ieseam din curte de la Biblioteca Americanä (cä era-n aprilie '82), tinându-mä de burtä, pânä prin Rosetti si mai încolo.
(Ar urma, dupä el, "Balul pompierilor", de Forman, "Generalul" lui Keaton, "O lume nebunä..." de Stanley Kramer, si douä Billy Wilder-uri: "Prima paginä" si "Unora le place jazzul".)
În materie de filme unde râdeam de prostia lor, Zmeura i-a revenit "Azucenei" lu' Muresan-13.
Pânä acum. La "300".
Ipingestii zilelor noastre au retinut cuvântul "patetic", da' n-au înteles ce-nseamnä. Mai pe urmä, au väzut cä englezii zic "pathetic", asa cä l-au luat d-a-mboulea, si cum väd ceva jalnic, schilod, olog, de râsu' curcilor, gata, i-au si zis "patetic" - chiar dacä n-are nici un pic de patos!
Ei bine, copii, puteti somnusoriza linistiti: despre "300" puteti spune si cä-i "patetic", si cä-i "patetic" (cu hî).
În schimb, cineasti din toate tärile - TREZITI-VÄ!
Uniformele militare s-au folosit pentru prima oarä în armata lui Napoleon, mânca-v-ar neica! Atunci a luat nastere conceptul de "standardizare" în armatä (ca uniformä si armament). Anterior, orice categorisire se limita doar la notiunea strategicä (vezi cavalerie, pedestrime, sulitasi, arcasi, etc.), iar echipamentele si armele se fäceau LA BUCATÄ - fiecare soldat pe banii lui, la mestesugarii lui. Chiar si în state mai militariste, ca Sparta bunäoarä, productia de serie nu exista nici în fapt, nici ca idee. Cel mult, se foloseau niste modele de ordin general (la coifuri, cape, forma scuturilor, culori), pentru cä era mai simplu, si ca luptätorii sä se recunoascä între ei, în vâltoarea bätäliei - dar nu uniforme!
Asa cäci cum sä nu te umfle râsu', când un Sméagol-Gollum de o slutenie pe care ar invidia-o toti Quazimozii marelui ecran, de la Lon Chaney pân-la produsul mostenitorilor lejer cretinoizi ai lui Walt Disney, vine târâs spre Xerxes ca sä-i vânzä pe Spartani, si dupä ce äla-i dä pussy galore (ie-te-te! Grecii n-avea sclave, sä se satisfacä bäiatu'! Uitasä Nea Caisä Snyder cä ni le-a arätat la Eforie, în compania de dame a popimii!), urâtul negociazä cu el mai ceva ca Täriceanu cu Geoanä întru mäträsirea lui Bäsescu, bälmäjind fonf: "But I want somethin' mooooore! A unifooorm!" Si-un pepene cu vâsle nu vrei?
Iar asta nu-i decât cea mai gogonatä gugumänie din toatä pelicula. Dincolo de omniprezenta unifooormelor atât printre cei trei sute de bodyguarzi ai lui Leonidas porniti sä lupte la tol festiv, cât si la nivelul celebrilor "zece mii de nemuritori" ai lui Xerxes, cu mästi argintii turnate toate din acelasi tipar, si turbane negre (vom reveni! normal, cä doar sunt turbane, nomina odiosa, hehe!), pe care Snyder ni-i bagä-n ochi în draci, crezând cä ne duce cu Zachärelu', da' un moment nu ne spune de ce li se zicea "nemuritori" - d-aia, cä strategia lor consta în a-si înlocui imediat camarazii räpusi, ca sä deruteze si sä intimideze inamicul - ba încä, pânä la toatä infanteria de sclavi a persanilor, care luptau de frica biciului; pânä si äia aveau uniforme "de la shtoc", în viziunea amicului Zach!
Nu întâmplätor am insistat atâta asupra idioteniei cu uniformele - e eminamente simptomaticä pentru gradul de inculturä, ignorantä si prostie al acestui Age of Empires (nu, scuze; jocurile pe computer stau mai bine la nivelul adevärului istoric; mai bine Warcraft) läbärtat pe ecran. O vorbulitä nu se suflä despre contextul în care s-au desfäsurat räzboaiele greco-persane. Maratonul si Salamina parcä nici n-ar exista. Atena e mentionatä doar în treacät, Teba nici pe-atât. Societatea spartanä (si, prin extensie, cea greceascä în special si cea a antichitätii în general) e prezentatä säräcäcios, dar fals, într-o voioasä nesocotire a celor mai elementare nevoi de informare. Mrs. Leonida e invitatä sä ia cuvântu-n forum ca Elena Udrea-n parlament, chestie de la care se porneste o melodramoletä telenovelisticä de sex si coruptie - utilä fix în pix pentru povestea luptei de la Termopile. Clerul constä în câtiva babalâci leprosi dar obsedati sexual, care n-au altä ocupatie decât sä încaseze desägi cu aur si sä lingä (la propriu!) sclavele sexy, îmbätate ca sä se dea oracole (în vajnica traditie a propagandei ateist-stiintifice si materialist-dialectice care face în prezent valuri peste tot prin lume). Pe scurt, toti se poartä precum clasa politicä, mediaticä si businessmanä a secolului XXI, la un bal masqué de-a greco-romanii. (Romanii n-apar în film, slavä Domnului, da' nici nu m-ar fi mirat!)
Gollum äla ("Ephialtes", în caz cä vä-ntrebati, iar näpästuitul e Andrew Tiernan) nu e singurul plagiat (cä împrumutat nu pot sä-i zic), din "Lord of the Rings". Tot ce miscä-n filmul ästa, râul-ramul, e transplantat de-acolo. Armatele persane aratä de nu se poate - iar ditamai ostirea greacä adunatä la spartul târgului, ca sä-i spargä, si mai si! Curg sägetile în valuri, care suierä, se toarnä (desi am eu asa, un supozition - nu supozitor! - cä Snyder n-a auzit de Eminescu). Luptele se desfäsoarä în cea mai grosolanä sfidare a legilor fizicii, chimiei si Uniunii Europene - si logicii în general (dä câte unul cu sabia, si picä douäzeci, din care jumate cu varii mädulare zburând prin aere). Când ti-e lumea mai dragä, mai apare ba un rinocer de import cu zurgäläi, pe care Leonida (äl' din sparta, nu magazinul dintre Eva si Romanä - adicä Gerard Butler) mi ti-l punge cu-o sulitä-n ochi, ba doi alifanti cu arcasi în nacelä, mintenas tâpat' de pe falezä-n apa micä de la mal. Nu lipseste nici un sclav aproape la fel de urât ca Gollum, mare cât vreo trei la un loc, care face ca toti dracii cam un minut, pânä când acelasi Leonida Superman îi scoate-un ochi, îi trage-n sut în fund si-l descäpätâneazä chirurgical - chestie care mult i-a pläcut lui Zach, drept pentru care a repetat-o si la scurtarea de-un cap a fiului cäpitanului, mult si îndelung si oralanti filmatä, doar-doar ne-o înduiosa nitel.
Acuma, sä ne-ntelegem. Nu-s eu omul care sä zicä: "Bäi, ia atentiune, aut adevär istoric, aut nihil!" Si Forman, de la Hacks citire, a romantat foarte "creator" viata si moartea lui Mozart, ca sä ne-mbogäteascä spiritual cu oarece despre conditia geniului în societate - si nu e singurul. Licenta istoricä se practicä, atunci când în balantä pui ceva mai important. Dar contribuie aceastä ametealä computerizatä cu ceva cât de cât semnificativ la patrimoniul culturii, sau mäcar al artei, al meseriei, batâr, cinematografice?
Dacä da, sä-mi dea si mie cineva de stire, cä de unde stäteam eu, nu se vedea. Deci, scenariul e însäilat de plesneste din toate cusäturile, combinând simplismul, teribilismul infantil si haoticul, cu câteva tuse de political incorectness (v-am promis c-o sä revin! Acusica!). Nici nu-i de mirare cä-i asa de prost, când porneste de la un "graphic novel" de Frank Miller; cä folosim formaturile accesibile ca sä culturalizäm copiläretul si tineretul e bine - dar cä facem din ele doar masini de fabricat doläret, e, cum sä zic... asa, mai cam ca pe centurä!
Regia este, efectiv, ca un fel de n-ar mai fi - rolul ei creator se reduce la un fel de liant, pateticoid (si pateticoios!), isteric si grandilocvent, între sus-zisul scenar si ciurda efectelor speciale. Zähärelu' Snyder e mai preocupat ca toti masculii s-arate caca-mpionii de culturism (probabil la asta se ridicä nivelul lui cultural - cä sunä cam la fel), decât sä compunä niste personaje, si sä-i ajute pe interpreti sä punä ceva carne pe ele (în afara mutculaturii de machomeni ca scosi din barurile cu striptease de 8 martie). La fel ca tonalitatea imageriei de ansamblu, artizanatul dramatic pe care-l comite distributia e cabotin si pueril - chestie scoasä în evidentä cu atât mai penibil, cu cât mai toate personajele cât de cât importante profitä de orice ocazie ca sä dea din gurä mult si adânc. Leonida, cel putin, tine câte-un discurs electoral înainte de fiecare ordin de luptä (timp în care, evident, persii ascultä politicosi, cä nu-i frumos sä întrerupi). Xerxes la rândul lui le tot macinä solemn, într-o încercare schiloadä de a construi, cicä, un "personaj negativ interesant" (nu-i iese decât o fantosä împopotonatä si intens perversä). Se mai remarcä un gras nevrotic care tot dä cu biciul pânä se enerveazä Leonida si-i taie bratul, drept pentru care respectivul, din motive care ne scapä, se lanseazä într-o nouä tiradä gen facu-ti si dregu-ti, sä vezi ce pätesti când te spun lu' tata! Dar cel mai frumos e plodul catatonic, supravietuitor al satului mäcelärit, care se perambuleazä spectral dintre ruinuri, îl ia cu lesin fix în fata lui Leonida, ca sä-i cadä-n braturi ca o demoazelä socatä, dupä care palpitä din gene si-ncepe sä descrie atacul persanilor de parc-ar recita "Moartea cäprioarei" la ora de citire. Si ca si cum toate astea n-ar fi de ajuns, mai avem si-un comentator care hârâie din off de la cap la coadä, explicându-ne ce vedem pe ecran - bine cä nu l-au pus si-ntr-o casetä-n colt, dând din mâini pentru hipoacuzici. (Nu zic, si Ioana Barbu fäcea la fel, în "Legäturi bolnävicioase", da' äla mäcar era un film onest - si mult mai profesionist lucrat! - asa cä putea sä i se ierte.) Bizar e cä de imbecilitäti d-astea râdeam încä de prin anii saptezeci, da' se pare cä lui Zähärel încä nu i-a spus nimeni cä-s si fumate, si värsate, si goale-n coate.
Nu-i nimic, Glucidul încearcä sä compenseze prin oarecari artifituri - ca de pildä, s-a prins el cä mai nou poti sä schimbi viteza de miscare a actorilor cum vrei tu. Asa c-a pus mâna pe joystick, si nu i-a mai dat drumu: hâta-ncolo, hâta-ncoace, ba dau cu läncile vâjjj de nici nu se vede, ba hattt încetinesc brusc într-un ralenti esspresiv (în acelasi cadru) - de obicei, când sulitele impactizeazä cu trupurile liftelor pägâne. Numa' cä, ce sä-i faci, chix s-aici: figura asta o experimentase si Sergiu Nicolaescu, în "Pentru patrie" (1977), si la fel de mizerabil reusise si-atunci. Mai târziu, o mai rafinaserä cât de cât Tom Gries si alti profesionisti ai filmelor de actiune, pân-s-a räsuflat definitiv si irevocabil.
Asa cä, ce sä ne mai încurcäm: îi däm cu mânuri si ambulacre täiate, cu trupuri trase-n frigare pe toate axele posibile, musai cu gheizere de bors, si zicem cä facem film.
Cel putin, borsul are meritul de a nu fi tocmai rosu, ci maroniu. Aici ajungem la singurul protricent (adicä procent din 300) care cât de cât mai miscä: imaginea. Sigur, nu-i credibilä nici de fricä, nici n-ar fi avut cum, într-o asemenea falsitate de peliculä de la cap la coadä, dar e clar cä-i migälitä. Pictural de migälitä. Contre-joururi, fascicule de luminä, tonuri desaturate care vireazä mult în sepia si nuante de brun, compozitii sugerând... nu, nu sugerând, reproducând stilul frescelor renascentiste. (Bine, ce treabä au tablourile secolelor XV-XVII într-o viziune din secolul XXI aspra unei lupte din secolul V înainte de Christos - asta-i altä mâncare de peste...)
Asa cä, una peste alta, cu ce ne-alegem? Cui prodest? - ca sä ne mentinem în sfera greco-latinismelor?
Cum spuneam, pariul cu efectele speciale nu tine. Pe de o parte, ca s-aräti cä esti în stare sä faci orice pe ecran, n-ai nevoie de Termopile sau alt subiect istoric, sä-ti bati joc de el - iei si pui acolo de-un S.F., un heroic-fantasy, o cronicä din Onarnia, ceva, de sä stea mâta-n coadä. Da' pe de altä parte, nici asta nu mai e o noutate, cam de la "Matrix" încoace (cä de "L.O.T.R." am mai zis). Si-n fine, pe de a trei(sut)a parte, mäcar s-o faci bine - mäcar sä dea credibil, nu ca maioneza asta de trucaje täiatä încä de la început, de la lupul äla cu miscäri de marionetä anchilozatä si beculete de pom de Cräciun în ochi.
Asa cä nu ne mai rämâne decât scuza deja bätätoritä si bätucitä de toate mass-media, cä era chiar cusutä cu fir incandescent. Spuneam, la locul potrivit, despre cuvântärile electorale ale lui Conu' Leonida fatä cu reactiunea persanä - da' acum a venit momentul sä si explicitäm (mai ales cä v-am promis ceva si apropo de turbanele alea!). Deci, Conu' Leonida sugereazä cel putin de câteva ori, dacä nu chiar de mai multe, cä persii atacä Sparta din invidie pentru libertatea ei - da' las' cä nici Xerxes nu se lasä, grijuliu într-o secventä sä precizeze cä el va cuceri toatä Europa! Europa! Europa! Nici mai mult, nici mai putin decât Europa voia s-o cucereascä Xerxes, säracu'!
Noroc cu scutul antirachetä al lu' Conu' Leonida!

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
20-21 martie, 2007
Bucuresti, România

[Alex Leo Serban]

mda
nici nu m-asteptam sa-ti plak, u ain't got what it takes pt asta
da am citit kinuit interminabila-ti (as usual!) compunere si tot n-am inteles: d c e 'fals'?? adik kre e etalonul fatza d kre spui k cva e fals - pt k 'adevaru istoric' (ai convenit) nu poate fi? (si nici nu e nevoie as adauga, asha incit toata sharja aia cu uniformele blabla e in plus - who the fuk cares anyway?!)
in al 2-lea rind a pretinde 'finetzuri' unui film d (hai s-o spunem p shleau!) propaganda e k si cum i-ai reprosa lui leni riefenstahl k nu a fost mai subtila :lol:
da bre, e d propaganda, si kre-i problema?! au numai stingistii si arabistii au dreptu sa fak?!'patimile lui hristos' era d o mie d ori mai penibil - 'fahrenheit 9/11' la fel!
iar dk nu-l compari cu peliculele d propaganda ci cu filmele d razboi - la c t referi? e aiurea sa critici fara sa fi vazut graphic novel-ul inspirator (k inteleg k ti s apleak d la dinsu): nici eu n-am facut-o, k nu sint fan, da mie mi-a placut filmu asha k m-am scos - nu e nevoie sa compar cu 'inspiratia'; cind iei in tarbak este - insa - o kestie d onestitate (k sa nu spun deontologie!) sa o faci, makr k sa spui: uite, aici la miller era mai bine, aici a batut cimpii etc etc
repet: nu e musai sa fi trecut prin miller k sa-ti plak filmu asta; dar dk il critici la singe, devine obligatoriu! te-ai gindit makr o clipa k poate povestea cu uniformele si celelalte 'incongruente istorice' e DJA ACOLO?? iar dk e dja acolo c trebuia sa fak snyder? sa ia o armata d specialisti, d eruditi (no problem: are sua asha cva!) - cum a facut oliver stone - k sa fie 'accurate'? pai, asta e cultura populara bre neamule (pop culture dk preferi), are alte reguli; dk e vba p-asha, ma mir k nu le-ai reproshat k vbesc engleza si nu greaca! :w00t:[/i]

[Pitbull]

Argn.
Mami, tu cân' te-ncopistrezi, te-ncopistrezi, si pace! Parcä nici n-ai mai fi äla, ci altu'!
Nu-j dacä foloase la ceva, da' hai...

adik kre e etalonul fatza d kre spui k cva e fals - pt k 'adevaru istoric' (ai convenit) nu poate fi? (si nici nu e nevoie as adauga, asha incit toata sharja aia cu uniformele blabla e in plus - who the fuk cares anyway?!)

Nope - am spus cä adevärul istoric poate fi considerat, sau nu, un etalon în sensul ästa; respectarea lui mäcar în mäsura în care e posibil (prin cunoastere verificatä, sau mäcar prin conventie acceptatä si generalizatä - care devine un fel de "default" - atunci când unele lucruri chiar nu se stiu), e formula cea mai onestä. Poate fi încälcatä, cum spuneam, CU DOUA CONDITII în mare parte suprapuse:
- s-o faci inteligent, nu din simplä inculturä sau prostie;
- sä merite; sä-i suplinesti lipsa cu ceva si mai important în plan estetic; acest ceva poate fi chiar realizat CU PRETUL SACRIFICARII ADEVARULUI (ca în exemplul pe care l-am dat: "Amadeus" - normal cä viata lui Mozart se cunoaste, dar Peter Hacks si Forman au fäcut din biografia exactä o splendidä poveste despre martirajul geniului) sau, eventual, accidental (adicä, da: omu' n-a stiut, a ignorat, a gresit - da' pe de altä parte i-a iesit ceva atât de genial, încât nici nu mai conteazä).
Cu privire la filmul ästa, am pus insistent întrebarea, pe parcursul cronicii: CE ADUCE IN SCHIMB?

in al 2-lea rind a pretinde 'finetzuri' unui film d (hai s-o spunem p shleau!) propaganda e k si cum i-ai reprosa lui leni riefenstahl k nu a fost mai subtila :lol:

Adicä mä faci bou! Cum sä-i pretinzi lui Leni "subtilitate"? Nu e singura calitate nobilä a artei si, evident, cum tu însuti zici, n-are nimic cu propaganda. Leni a fost genialä în filmele ei de propagandä nazistä prin stil, fortä, grandoare, charismä - atâtea alte calitäti importante! Ce, o comparäm cu Calotescu cu "Träim decenii de împliniri märete"?

da bre, e d propaganda, si kre-i problema?! au numai stingistii si arabistii au dreptu sa fak?!'patimile lui hristos' era d o mie d ori mai penibil - 'fahrenheit 9/11' la fel!

Sä-l facä BUN, mamitule albastru ce esti! BUUUN! Bine lucrat! ATATA astept de la el! Atâtiii-...CA!

povestea cu uniformele si celelalte 'incongruente istorice' e DJA ACOLO?? iar dk e dja acolo c trebuia sa fak snyder? sa ia o armata d specialisti, d eruditi (no problem: are sua asha cva!) - cum a facut oliver stone - k sa fie 'accurate'?

EVENTUAL - cum am spus mai sus! SAU, sä transforme ignoranta în "licentä"; SAU, s-o reducä la insignifiantä, fäcând ceva extraordinar pe lângä ea.

Una peste alta - te tot iei de diverse argumente ale mele partiale, dar eu le-am folosit pe toate în cadrul unui sistem, pe nici unul nu l-am atacat ca atare, definitiv si irevocabil. Orice poate fi iertat, ba chiar admirat, dacä rezultatul final meritä. Da' dacä n-are chiar nimic? De un' sä-l apuci?
Ce, n-am si eu pläceri vinovate? Nu mi-au pläcut atâtea S.F.-uri si horroruri care-s de-a dreptul hilare în materie de "credibilitate" - da' au fior! Uite, fugärirea aia cu tricicletele zburätäcioase, de la sfârsit din "Ni cä s-o-ntors Jedi!" - face pilaf din toate legile fizicii! Da-i asa te misto filmatä, cä-mi place oricând! (Basca efectele speciale, care la ora aia abia purtau spielhosen!) Sau ce sä mai vorbim de 007, c-acolo-s cäcäläu-märia-Ta - crede tovaräsu' dracu' cä putea sä-i iasä fenta aia din "Ochiu-d-aur", când face tup de pe mobrä-n aripoplan. Da are HAZ, päcatele mele, mäcar atâta are!

[Alex Leo Serban]

pai nu tre sa-l apuci k vine peste tine!

mie mi s pare k ti-a scapat exact sensul acestui demers - k sa vbesc k la carte; adik c vrea filmu asta? sa spuna povestea termopylei asa cum a fost desenata d miller! miller kre a fost inspirat tot d un film (hollywoodian), kre va sa zik cultura populara monsher! adik asha vad oamenii ('populari') istoria; c, 'cei 3 musketari' e 'acurat' din pdv istoric?? din cite stiu eu doar d'artagnan e atestat in epok!

in al 2-lea rind are o fortza primitiva kre e taman c s potriveste cu epok aia: rough, loud, senselessly violent! capisci? (btw am vbit cu viorik bucur - adik o persoana kre a vazut multe la viata ei! - si kreia i-a placut din ac motive )

cam atita deocamdata; restu in cronik din libertatea (o sa fie p liternet)
PS oricum n-ai reusit sa ma binedispui k benny, kre ii reprosa k... 'nu vezi niciodata 300 d soldati in acelasi cadru'! :w00t:

[Carmine Galante]

(btw am vbit cu viorik bucur - adik o persoana kre a vazut multe la viata ei! - si kreia i-a placut din ac motive )

Come on, nu trebuie sa ne explici cine e doamna. Iti argumentezi bine cauza (cred ca e prima oara cand citesc ceva scris de tine care suna logic) dar sunt in dubii ca ai avea dreptate. Am tras si eu acum 300, am urmarit un pic, il vad tot si revin.

cam atita deocamdata; restu in cronik din libertatea

Peste pasajul asta puteai sa sari.

[RIP]

sint kiar curios
pariez k feelingurile anti-americane ale sussemnatului or sa-si spuna cuvintul
mie mi-a placut enorm!
it's an instant classic 8)

de curiozitatea mea personala , nu dau cu parul, nu sar la bataie, dar v-a placut la 300?!

In afara ca merge pe tiparul de blockbuster cu pretentii de cult-movie, singurl lucru care merita precizat e viziune a la Frank Miller, asupra subiectului Termopile.
Banuiesc ca nimeni nu se astepta la respectarea fidela a istoriei si macar o viziune obiectiva asupra persilor, dar filmulete aici de fata imi merge ca "popcorn movie", in ideea ca as da bani( bilet+popcorn) ca sa-l vad.

Macar dati o avant premiera a cronicii dvs.

[Alex Leo Serban]

dk am inteles bine ult fraza - intrebarea era dk e 'popcorn movie'?
pai evident k e popcorn movie!! e exact c mi-a lipsit la berlin in sala simandicoasa numa cu critici kre ieseau (unii din ei; nu multi) kipurile scirbiti d c l era dat sa vada :lol:
sint convins k dk as fi avut popcorn mi-ar fi placut si mai mult!

[RIP]

dk am inteles bine ult fraza - intrebarea era dk e 'popcorn movie'?
pai evident k e popcorn movie!! e exact c mi-a lipsit la berlin in sala simandicoasa numa cu critici kre ieseau (unii din ei; nu multi) kipurile scirbiti d c l era dat sa vada :lol:
sint convins k dk as fi avut popcorn mi-ar fi placut si mai mult!

pacat nu s-a dat popcorn, banuiesc ca facea experienta mai enjoyable :lol: , dar nu ma i-au de film c-ar fii "popcorn movie", pacatele mele! doar ca in urma analizei posturilor din rubricuta asta, parerile se centreaza pe discrepantele istorie/realitate. Adaug doar, filmul este "based on Frank Miller's graphic series". Deci si prin urmarea viziunea ultra realista a subiectului Sparta vs Persian Empire pica, de unde si isteria vis a vis de misiunea propagandista a filmului "us against the Evil".

deci, scrieti cronica la acest film , am si eu o curiozitate?

[Pitbull]

Gata dom'le, hai c-am rezolvat-o!
Lista de reabilitäri:
"Päcalä se întoarce" = folclorul românesc în viziunea lui Geo Saizescu
"Ticälosii" = coruptia româneascä în viziunea lui Dinu Seralu.
"Si totul era nimic" = maneaua musulmanä în viziunea lui Nichituta.
"Azucena" = tâta de pe Prut în viziunea lui Muresan.
(Nu mai continuu, da' ghiciti ce urmeazä: Lupta de la Vaslui... Domnia lui Vlad Tepes... Chirita... Capra cu trei iezi... numa' viziuni!)
Uraaa! Renäscurä cinematografia româneascä ca gäina din propriu-i ceaun!

* * *

Apropo de Viorica Bucur - si mie mi-a spus aceeasi pärere; din respect pentru ea, n-am räspuns. La cât cinema stie, are voie sä-i placä si câte-un stiftulet, din când în când. Ce, mie nu-mi place "Nemuritorii"? (Numa' cä eu nu insist cä-i bun - recunosc cinstit: am avut cinspe ani cândva...)
Dar strict apropo de argumentul respectiv: tocmai ASTA E, cä am simtit prea putin violenta si brutalitatea primordiale ale acelor vremuri; erau atât de sofisticat si fals filmate, atât de kitschos, atât de coregrafic-computeristic, PLUS LOGOREILE ALEA POLITICO-IDEOLOGICE pe care le-am mai amintit, încât numai lupte din antichitate nu-mi sugerau; mai degrabä jocuri video. Si ce nevoie am de ele la cinema? Imi plac de mor - acasä, uite-AICI, pe gratis, când vreau eu si färä sä le bag nimänui pe gât. (Apropo, Troia am cucerit-o, da' la Lepanto mi-au tras-o!)
Fac o paralelä cam fortatä, da' o sä prindeti ideea, cä sunteti bäieti destepti: nu m-ar fi deranjat DELOC niste lupte d-alea, filmate cu sinceritatea frustä a lui Cristi Puiu, de pildä. Mä rog, nu sä-i decapiteze pe bune, c-aici nu suntem la Bagdad - da' mäcar sä nu se simtä asa de naspa calculatorele!

[Alex Leo Serban]

hai k le-ai amestekt si incurkt d nu s mai intelege nimic...
pai c treaba au 'logoreile politico-ideologice' d kre amintesti cu luptele?! zi mai bine k tocmai alea te-au deranjatara si e mai cinstit

apoi - filmari a la puiu intr-o epopee istorico-legendara?? i don't think so: tipu d 'cinema direct', in priza la real e ok pt filme gen 'black hawk down' (kre are un look & un feel d reportaj cnn) pt k s intimpla 'in the here & now'; pt povesti f indepartate in timp (semi-mitologice k aici) e nevoie d oleak (sau mai multa!) stilizare, k omu (spectatoru adik) tre sa plece cu imagini-efigie (kiar kitsch la o adik - kitschul e consubstantial imaginilor istorice canonice) nu cu un valmashag d imagini
mie mi s-a parut f ok stilizarea aici (spre deosebire d 'sin city' unde era un moft) pt k t trimite mai bine in trecut - e k o cezura intre lumea d acum (kre (si) din pdv formal este... formatata) si cea d atunci (kreia tre sa i s gaseask un corelativ imagistic corespunzator - vezi si desaturarea cromatik din 'letters from iwo jima')

ma rog; sint multe d spus
c ma deranjeaza la tine e atitudinea asta condescendenta (y compris fatza d viorik b!) d park c zici tu e asha, un nec plus ultra al comentariului; does it ever occur to u u might be wrong??
deci filmu asta NU e 'shtiftuletz'! e heroic-action at its best: makr nu m-am plictisit k la 'lotr' (asta apropo si d jocuri p computer!)

[Liou]

imi merge ca "popcorn movie", in ideea ca as da bani(bilet+popcorn) ca sa-l vad.

te-am prins : deci tu esti unul dintre cei care fasaie si fojgaie punga de popcorn in urechile mele pana dupa jumatatea filmului??
sau era doar o idee pe care n-o aplici niciodata in realitate? :? a, sau era doar o asociere nevinovata cu "popcorn movie-ul"? [/b]

[gionloc]

Si ca si cum toate astea n-ar fi de ajuns, mai avem si-un comentator care hârâie din off de la cap la coadä, explicându-ne ce vedem pe ecran - bine cä nu l-au pus si-ntr-o casetä-n colt, dând din mâini pentru hipoacuzici. (Nu zic, si Ioana Barbu fäcea la fel, în "Legäturi bolnävicioase", da' äla mäcar era un film onest - si mult mai profesionist lucrat! - asa cä putea sä i se ierte.)

in LB nu Kiki e naratoar, vocea din off?
iar Ioana Barbu parca e Alex... adevaru-i ca ea da mai mult din miini, pe de alta parte.

[Alex Leo Serban]

ba da
numai k ioana barbu mi s-a parut f sobra - d c zici k 'da din miini'?!

[tailgunner]

I'm with ALS on this one (there's a thing I don't say often). Mi-a placut 300.
Pitbull, cu veridicitatea istorica cred nu exista aici jumatati de masura: ori o ceri "de tot" (si tu asta faci in prima jumatate a cronicii, dind cu imbecil incoace si-ncolo), fiindca filmul n-o poseda ori, daca ai inteles de unde vine filmul asta, atunci o lasi deoparte tot "de tot". E absurd sa vrei veridicitate istorica de la 300. Ca tot veni vorba, Maratonul e amintit, cum e si batalia de la Plateia, la final. Dar nu conteaza, filmul e coerent cu propriul proiect, care nu include veridicitatea istorica printre cerinte, ci o relatie mult mai libera si jucausa cu istoria. Asta e relatia unui comic book cu istoria: de-a o face pop art. Mie imi place cum suna replicile lui Herodot "come and get them", "we will fight in the shade", tonight we dine in hell", "earth and water, you'll find plenty down there" etc in gurile lui Leonidas si Stelios inchipuiti de Frank Miller. Ceva din laconismul batjocoritor al spartanilor "originari" supravietuieste acolo, imbracat in costumele de muschi ale Hollywoodului.
Apoi cu Ephialtes, Gollumul, cum ii spui, iar trebuie inteles ca e in joc (literalmente) unul dintre mecanismele obligatorii ale unui comic book, insusi resortul conflictului in atitea si atitea romane grafice: trauma, frustrare, razbunare. Comic book-urile sint adesea pastise ale unor "revenge tragedies" (ca veni vorba, si astea erau in buna masura "entertainment for the masses" pe vremea lor, singeroase, cu membre si capete retezate, grandilocventse, tot tacimul).
Am vazut prin alte cronici la 300 ca nu doar lipsa adevarului istoric i se imputa, ci si o anumita gaunosenie in ce priveste personajele. Un cronicar se plinge ca nu ne pasa de soarta lor ca oameni, ca nu sintem implicati emotional in poveste. E acelasi lucru: n-ai cum sa ceri complexitate umana de la niste personaje bidimensionale de comic book. Toata substanta filmului e "plastica" sau "stilistica" lui, nu realismul, veridicitatea istorica ori umana. Iar in ce priveste plastica cinematica, 300 e foarte bine facut (chiar daca urmeaza foarte indeaproape romanul grafic). Sau poate pentru ca-l urmeaza. Sigur ca e schematic, sforaitor in replici, it's supposed to be.

Un lucru nu inteleg, ALS, cum se poate sa-ti placa 300 dar sa nu-ti placa Sin City (care e peste 300 la mai toate capitolele)?

[tailgunner]

Problema cu 300 e ca, in linia de mai sus a "stilisticii", trailerul era absolut genial, iar filmul e doar bun.