Codul lui da Vinci

[lestatika_29]

Si, lestatika (asa?), sa ma inviti la un suc la TIFF! OK?

e grele, cherie, ca nu cred ca o sa ajunga hoitul meu magnific pe acolo
da daca iti vine vreodata sa admiri operele lui Brancusi, atunci sa stii ca te astept in fata Mesei Tacerii si te duc la un suc. ok?
God, the Horror, freza lui Hanks!!!!!!!!!!!

[Mala Portugal]

De la cat de lung e am facut gastrita & recunosc ca m-am simtit mai bine la matrixuri

[Pitbull]

Mi-e lene s-o mai si scurtez. Cititi-o cum e, sau pe särite, sau pe diagonalä, sau treceti peste.
Oricum, partea strict despre film, am izolat-o între rânduri goale. E la mijloc.

"C.D.V.", da muvi - ia Christosu', neamule!

Da, "C.D.V." (cä oricum stie toatä lumea despre ce-i vorba, si sincer vä spun, am obosit sä tot tastez "Codul Da Vinci" - plus sentimentul de impietate pe care mi-l trezeste mentionarea marelui Leonardo în acest context bisnitäresc). Cäci bisnitä, pungäsie, speculä, si nu altceva, este aceastä fäcäturä care de vreo doi ani încoace a magnetizat buzunarele unora spre atragerea de arginti (mult peste treizeci), pe acelasi nobil principiu ca "tachinatul" nu mai putin magnetizatului catindat din "D-ale carnavalului". Da, da - deci: bisnitä, escrocherie, speculä si carnaval, monser! Money et circensis.
De bunä seamä, oricine a suportat sä parcurgä cele peste patru sute de foi ale textului, având un aparat de perceptie literarä mäcar normal, stie deja cam pe unde se situeazä aceastä laba-gâstii cäreia numai în sens tehnic i s-ar putea atribui titulaturi ca "roman" sau "carte". Totusi, ca sä nu fiu pe urmä acuzat de instigare la irosit de timp vital, amintesc cä am disecat sursa scriceascä (particula "itor" ar denatura termenul) în comentariul "«Codul lui Da Vinci» - Indiana Jones si Madam Christos".- vezi la Cafenea.
Dupä cum am arätat, masina de fäcut bani a duduit si încä mai duduie din plin (nerusinarea a mers chiar pânä la republicarea produsului sub forma unei "editii ilustrate", ca sä-i jecmänim bis pe fraieri!), asa cä racolarea särmanei arte de-a saptea era fatalä (din ambele puncte de vedere). Si iatä cä, de câteva zile, stä mâta-n coadä pe la toate casele de bilete de pe mapamond sä se zgâiascä la vitelu' bicefal ce "C.D.V." se cheamä.
Purcezând, asadarminte, de la ce fu scris 'nainte, sä vedem ce vedem... pe marele ecran.

Vedem ceva semnat Ron Howard. Mä rog, Ron Howard a fäcut si niscaiva treburi bune la viata lui - bunioarä "A Beautiful Mind", cu adevärat a beautiful (and good) movie, sau "Cinderella Man", asa cä mäcar în principiu ne-am fi permis sä avem oarece pretentii. Realist vorbind, însä - CE poate face un regisor, oricât de talentat ca profesionist, când i se trânteste-n brate un subiect bätut în cuie mai ceva ca brâul de cilice pe coapsa amärâtului de Silas, si i se spune: "sä se ecranizeze, primesc, dar sä nu se schimbe nimic!" Într-o lume normalä, cineastul ar fi avut cäderea sä tundä toate redundantele lui D.B., sä-i umple toate gäurile, sä punä în balantä toate dezechilibrele, sä completeze toate mostrele de inculturä si ignorantä crasä, etc., etc., si sä scoatä pe tejghea chiar un film bun - pentru cä, într-adevär, nucleul povestii era si ESTE ofertant. Pierzându-mä putin în visare, cutez a-mi imagina ce-ar fi scos de-aici Hitchcock (vezi drumul spre "Päsärile" sau "Psycho"), Tarkovski (vezi "Solaris" ori "Stalker") sau, de ce nu, însusi Tudor Giurgiu al nostru, pe care nu l-a oprit nimeni sä transforme un roman nesärat în "Legäturi bolnävicioase".
Dar cum lumea noasträ, de-o vreme-ncoace, numai normalä (si moralä) nu e, bietul Ron s-a väzut nevoit sä pästreze în film toate ineptiile din text (adulat de unii mai ceva ca Sfintele Scripturi - halal ironie!), färä sä poatä face altceva decât sä punä camera si sä tragä.
Si cum trage Ron?
Släbut, din päcate. Foarte släbut. Amintindu-ne de "Cocoon" sau "Apollo 13", întelegem clar cä lui Howard îi cam lipseste organul tinerii în prizä. Omul pur si simplu nu are ritm de thriller. În alte genuri de filme, mai asezate, mai aerisite, pasienta îi iese - dar când e vorba sä dea cu noi de toti peretii de sä zicem mamä-mamä... Fâs! Nu întâmplätor, pe tot parcursul filmului se repetä la disperare aceleasi si aceleasi trucusoare ieftine ale genului de actiune din ultimii ani: raff-uri laterale spre a crea, chipurile, "dinamism", baleturi ale camerei pe dolly sau macara (mä rog, misculate din software, adesea), ba-n sus de dupä piramida lui Tonton Mitterand, ba-n jos pe dupä aceeasi, ba-mprejurul sacrofagului care cicä hodineste dedesuptu-i, raccourci-uri cu distantä focalä mare spre câte-o turmä de masini ale politiei care vine, vine, vine, calcä totul în picioare, sau ghiciri de câte-un personaj care pândeste la colt cum vorbesc eroii, semn cä "e nasol". Mai încearcä Ron si nitelus montaj alternativ (îndeobste, tot între ce vorbesc protagonistii si girofarurile aflate pe drum), da' tot degeaba. Povestea cinematograficä Bälteste - cu Bî mare! Respectând ritmul textului cu o fidelitate demnä de... vorba-ceea, o duce târâs gräpis cam pânä pe la descinderea în Château Villette, dupä care... Àdio, mä! Àdio! A doua jumätate a fabulei se târäste într-o plictisealä care mai-mai cä te trimite-n foyer sä vezi finalul printre perdele, la o tigarä (cä, de, ai plätit!)
La fel de limitat si trenant, lucrat la nivelul minimei rezistente si filmat incredibil de pueril, functioneazä sistemul alternantelor temporale si al flash-back-urilor. N-am sä uit niciodatä cu câtä fluentä si discretie ilustra Costa Garvas depozitiile martorilor, în "Z". Aici, fiecare asemenea insertie peste text se ambitioneazä sä vâre-n ochi toate destele posibile (conceptie cromaticä diferitä, texturä schimbatä, cheie de iluminare ostentativä, contrast violent, casetare în perspectivä, panoramic pe "planul amintirii", si asa mai departe). Cât despre asediul Ierusalimului, mazilirea Templierilor sau Roma lui Constantin cel Mare - cine-a jucat mäcar o datä "Ages of Empires", "Heretic" sau "Hexen", mult i se va bucura inima!
Totusi, mä încumet a crede cä filmul ar fi putut sä atenueze mäcar o parte din cele mai crase neverosimilitäti ale povestii. S-ar fi putut ca mäcar procedurile politienesti sä fie mai realiste, nu ca-n "B.D."-urile lui Mircea Drägan, ca masinile sä se miste pe sträzi ca niste cinstite autovehicule, nu ca trotinetele lui Tom si Jerry, sau ca preacuviosii episcopi si cardinali din Opus Dei sä semene mai putin cu familia Corleone a lui Coppola. Da-n fond, ce conteazä? Iese banu'? Iese. Noi sä fim sänätosi.
Am avut surpriza extrem de nepläcutä, frizând disconfortul fizic, de a-l vedea pe neuitatul Forrest Gump jucând... prost, dom'le! PROST! Poate suna cliseatic, dar e perfect adevärat: pânä si Tom Hanks sä fii, dar când ai de-a face cu un asemenea paper-doll plimbat de colo-colo ca numitul Langdon, numai de actorie nu mai poate fi rost. Trântit peste o figurinä cu personalitate zero, psihologie tot cam pe-acolo si umanitate asijderea, sireacul Tom nu poate decât sä se strâmbe, sä se schimonoseascä, sä facä tot felul de mutre, mai din sprânceana stângä, mai din coltul drept al gurii, mai din toate la un loc - doar-doar om crede cä-i rost de ceva "träire". De unde-atâta träire... Dumnezeu cu mila!
Cu mila si cu compasiunea si pentru Audrey Tatou, o actritä de bun-simt, care nu voia altceva de la viatä decât sä-si facä onest meseria, la adäpost de faimosenii necuvenite. De data asta, fetei i-a iesit exact pe dos.
Cât despre Jean Reno... Bine, dom'le. Te-am väzut în câte te-am väzut, stim cä esti bun, aveai si tu de onorat un contract, de luat o hainä la copii, un parfum la consoartä, un Chappy la cätel... Se iartä. Gata.
Ca un semn al impotentei funciare a filmului, coloana sonorä cântä de nu mai poate - aproape non-stop. Ce-i drept, partitura lui Hans Zimmer sunä bine - da' de la un moment dat, începe sä ni se si aplece de cât de bine (si de muuult) sunä - redundanta tipicä a oricärui film mai mult sau mai putin lacunar prin zona testicularä. Cum spunea si Collins, într-un comentariu: "ca sä ascunzi cel mai bine marele secret care va räväsi lumea, îti ajunge un crescendo de viori si un cor de mezzo-soprane".
Si... cam atât. Boala peliculei se trage loial de la hârtie, ca aviara de la curci, asa cä pentru toatä piramida (dublä cap-în-cap) de imbecilitäti, neverosimilitäti, semidoctisme si eclectisme, nu pe realizatori avem a-i aduce la judecatä. Pur si simplu vedem un thriller submediocru, care de sine stätätor ar fi pläcut la ceva lume, ar fi pus un gologan cinstit la tescherea, si uitat în vecii-vecilor amin ar fi fost nu peste mult.

Relevant aici nu e nici cazul cinematografic, nici cel editorial, ci Cazul În Sine - Fenomenul. Iar Fenomenul "C.D.V." frizeazä penalul.
Nu mä refer la latura religioasä. Cum am mai spus, cei care acuzä aceste produse de "blasfemie" nu sunt decât niste nätäräi. E drept cä, în mod evident, comanda socialä a fost anti-crestinä si anti-bisericeascä (lucru cu atât mai evident în film, unde clericii rimeazä la fix cu mafiotii, iar declaratiile împotriva Bisericii Catolice sunt explicite si subversive - în text, rämâneau la un nivel subînteles). Dar biserica e o institutie omeneascä, iar credinta crestinä rämâne intangibilä, chiar si în fata celor mai înversunate si reale sacrilegii - necum într-a unei brosurici tâmpite dar groase. Färä a cädea în paranoia conspiratiilor, e evident cä atacul "C.D.V.", cât e el de eunuc, face parte dintr-o strategie de discreditare - iar acolo unde lipsesc substanta culturalä si valoarea artisticä autenticä, vin dolarii si euroii sä netezeascä drumul. În contextul civilizatiei contemporane de tip european, în care valorile unor milenii de culturä se pierd printre cabluri de televiziune, videomanii, alienare mediaticä si dezinformare volkoffianä, si în care cele mai importante douä confesiuni ale lumii, cea crestinä si cea islamicä, sunt instigate una împotriva celeilalte si puse sä se anihileze atât reciproc, cât si fiecare în parte (când doi se bat, al treilea câstigä - cin'sä fie, cin'sä fie, hmmm?) - ei bine, în tot acest haloimäs materialist-dialectic acum-într-o-nouä-prezentare, isteria "C.D.V." are un rol foarte precis definit, si extrem de pernicios. Pe lângä naivii care-si aruncä banii pe fereasträ ca sä citeascä o maculaturä de mai mare rusinea sau sä se-nghesuie într-o salä de cinema când mai câstigati erau dacä-si cumpärau un D.V.D. cu "Unora le place jazz"-ul (sau, de ce nu, cu "The Last Temptation of Christ"), prolifereazä îngrijorätor o liotä de snobi si pseudo-intelectuali pentru care "C.D.V."-urile sunt exact vârfurile de lance de care aveau nevoie ca sä-si impunä sfertodoctismul, impostura si suverana confuzie de valori. Asa cä nu-i de mirare cä, dacä mai la soare-apune John Ford a fost înlocuit de Spielberg, iar crucifixurile au ajuns sä fie interzise în scoli ca sä nu-i socheze pe non-crestinii cu naturelu' sensibil, la noi se încotopeneste un ditamai buildingul în coasta Catedralei Sfântul Iosif, iar nepotii admiratorilor lui Toma Caragiu râd la Doru Octavian Dumitru.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
2006, 25 mai, h. 16:15-17:26,
Bucuresti, Romania

[Pitbull]

Asteptat la cotiturä:

Da, Herbie, stiu:
- suntem fundamentalisti si fanatici (ce dac-am dat exemplu pozitiv "The Last Passion..." al lui Scorsese? Trecem peste.)
- nu ne place genul thriller, vrem numai Proust (ce dac-am fäcut trimitere la thriller-uri clasice si foarte bine lucrate, în prozä ca si în film?)
- toate religiile sunt muribunde, "am pierdut partida, si eu stiu asta" (cu Malraux cu tot.)
- "am dat-o barä" cu D.B. (asa-s eu, n-am ochi sä väd talentu' literar.)
- noi suntem ieducati în spiritu celor mai înaintate conceptii despre lume si viatä; träiascä matierializmu dialiectic si istuoric.

Asa, te-am scutit de-un efort. Vezi ce te iubesc eu pe tine?
Altceva?

[Dino]

Ca de obicei, materialele lui Pitbull - o placere. Ar trebui sa aiba o sectiune speciala.

[cinemagirl]

Cred ca acest film face parte dintr-o teorie a conspiratiei pusa la cale de unele grupuri de interese care vor sa discrediteze crestinismul.

well ce sa mai zic...de ce nu ai spus si despre carte atunci la fel?anyway, e doar un film for God's sake! si daca tot mai dai cumva pe discovery channel poate nu te mai ostenesti sa spui chestii din astea...crestinismul e prea imprimat in mentalitatea oamenilor de-a lungul veacurilor pentru a ajunge in ruina doar printr-o simpla ecranizare sau carte...oamenii cred si incearca sa creada doar cand au FACTS iar aceasta in lumea moderna inseamna totul de altfel...oamenii nu mai sunt atat de naivi ca in evul mediu cand biserica avea puterea si zicea ca asta e asa si asa, deci nu se pate altfel. si toti acceptau(well nu chiar toti...)...iai prea in serios...

apropo de film,nu am fost impresionata,sincer sa fiu am asteptat mult mai mult...in primul rand,mi-am dat seama de odata ca Tom Hanks nu se potriveste in rolul unui simbolist si cercetator ce incearca sa dezbata o problema atat de esentiala...nu e rolul portivit pt el...apoi mai e si faza cu flashback-urile de istorie in alb-negru...ce plictiseala...de parca naibii am fi in apogeul cinematografiei; desigur ca asa ceva ar putea merge numai nu aici-filmul are nevoie de mai multa viata,de o atmosfera de mister si,ceea ce e mai important,imprevizibilitate...apoi mai e si chestia cu dezbaterea ce are loc in castelul englezului unde discuta si analizeaza de parca ar avea tot timpul din lume si de parca politistii nu ar fi pe urmele lor...sincer sa zic,m-am asteptat la faptul ca filmul sa ia incasari in USA de 2 ori mai mult decat a fost productia sa,filmul intrigand pe toti, dar aceasta inca nu e o garantie ca filmul a fost pe placul tuturor...

[darth sidious]

Sunt de acord cu teoria conspiratiei propuse de dark phoenix si cred ca toata lumea are dreptul sa se exprime pe forum atat timp cat foloseste un limbaj civilizat.

[Alex Leo Serban]

da, filmu e prost, dar are incasari colosale :w00t:
anything new?
PS pitbull cheri, de ce esti homofob si nu spui nimic dspr singura interpretare care se retine din film - aceea a lui sir ian mckellen as sir leigh teabing?

[Pitbull]

Intr-adevär! Nu stiam (mea maxima culpa!) cä Sir Ian McKellen e gay. Dar, da, interpretarea lui a fost unul dintre putinele lucruri care m-au mai linistit. Si mi-a mai pläcut faza aia când cugetä Tom Hanks la cum se-nvârtesc guguloaiele de pe mormântul lui Newton si-i picä märu-n cap. Acolo, imaginea si muzica se pupä drägut.

Apropo, A.L.S.-ule, sä vezi ce-ti face Emi, cä-i dai apä la moarä lu Pülicä Frânaru ästa, si pe urm-o sä aibä de sters mesaje pân-la loc comanda.
Gata, am fost si la piatä, acum CHIAR cä mä culc. Cine-l mai prinde pe Nea Caisä pe-aici, dati-i o mu.ie si din partea mea.
Pa.

[Alex Leo Serban]

cf. lui ghitza cirtitza, omu nostru - darth sidious, peter jackson, frodo baggins, king kong a.s.o. - ar fi kiar prietenu tau nume!... ce parere ai de asta? (nu-i graba; raspunzi cind te trezesti :lol: )

[MinRep]

Forrest Gump and the Holy Grail :?

Ce a fost bine:
--- ca nu am citit cartea (si nici nu intentionez)
--- ca am vazut filmul intr-o companie 'glumeata', 'imbunatatind' filmulpe parcurs (de genul "Mystery Science Theater").
--- ca macar un actor (Ian McKellen) chiar a jucat in filmul asta.
--- ca daca dai la o parte tot rahatu', te poti relaxa la "Codul lui Da Vinci", atata timp cat nu te uita prea insistent la coafura lui Tom Hanks.
--- ca parca pe final au incercat sa dreaga busuiocul...

Ce a fost naspa:
--- muzica, cu exceptia a 2-3 scene pe final.
--- Tom Hanks, Jean Reno, Audrey Tautou si Paul Bettany - actori foarte talentati - au fost cam deajaba.
--- premisa (ofertanta, e drept), dar atat de plictisitoare.

Cu mentiunea ca am vazut filme mai naspa si trantind un 5/10 si acestui film, inchei cu speranta ca Ron Howard si Tom Hanks vor ancheta si urmatoarele enigme:

The Mozart Mystery: unde Robert Langdon afla ca "Rapirea din serai" cantata invers este de fapt Evanghelia dupa Iuda. (alte personalitati implicate sunt contemporanii lui Amadeus: Iosif al II-lea, Haydn, Marie Antoinette, Horia, Closca si Crisan).
The Shakespeare Story: despre Shylock, adevaratul urmas al lui Jesus.
The Kubrick Kode: despre Humbert Humbert si sacrul feminin.
Who really shot JFK?

[Pitbull]

[RinTinTin]

O ciorba plictisitoare de ocultism ieftin, un pic peste cel al Mamei Omida, zvonuri care au strabatut istoria, si policier ieftin. Slab de tot, si one of the most overrated movies recently. Cand va ajunge la TV nu vor fi multi cei care vor dori sa-l vada (cu exceptia gospodinelor deja strunjite de telenovele).

Totally disappointing. Doar unele faze de actiune (f.f. putine) m-au facut sa nu adorm. Si-au facut chiar si joc pe calculator dupa el..

PS: Profesor de SIMBOLISM? Simbolist..?!? cmon, e de rasul curcilor.. Furculision curat. Skrew Dan Brown and all this bullsh**.

PPS: VERY nice writing, Pitbull.

[Faenor]

In ciuda faptului ca dintre cartile lui D Brown Codul imi place cel mai putin, filmul mi s-a parut ceva mai agreabil decat cartea. Nu spun ca nu isi are problemele lui si de asta s-au ocupat posturile anterioare dar poate ar trebui remarcat si un aspect poate mai putin evident. S-a vorbit despre atrofierea viziunii regizorale originale si cu toate acestea "indiciile" daca e s-o dam in "metoda" lui Brown sunt acolo: in discutia de la castel intre Leigh si Robert nu mai avem o constructie comuna in care cei doi completeaza teoriei conspiratiei si "ridica valul" impreuna. Probabil ca urmare a numeroaselor lucrari de specialitate care au demolat ipoteza de pornire a autorului si pentru a pastra oarecum o urma de obiectivitate istorica relatia dintre cei doi devine antinomica: Teabing radicalul transcriind pozitia initiala a lui Brown si Langdon-vocea bunului simt si a specialistului veritabil care priveste lucrurile mult mai circumspect, asa cum ar face-o orice istoric cu mintile acasa. Dialogul dintre cei doi este ca o "lupta" pentru a o cuceri pe tanara novice de o parte sau alta a "adevarului"-oricare ar fi el.
Finalul este si el intr-adevar mai bun si asta se datoreaza tot parisirii "cararii de caramizi galbene" a textului: nuantarea pozitiei prin transferul adevarului din lumea faptelor in lumea ideilor si subminarea deliberata a intregului ton radical al cartii si disparitia idilei Langdon/Neveu care dat fiind actorii implicati ar fi fost mai putin agreabila de vazut :sick:
Umorul este acolo dar este dozat cu zgarcenie pt ca subiectul si ritmul-ce-i drept mai alert in carte-nu prea permit; dar Hanks are un joc retinut si da senzatia de disconfort prin esenta situatiei in care e pus personajul sau-profesor universitar implicat intr-o poveste cu impuscaturi si pumni in gura si a evolutiei evenimetelor, mult mai alerta decat cea cu care este invatat un om al bibliotecilor si catedrei. Cine e insa atent sesizeaza privirea "jucausa" a lui Hanks din unele momente sau cate o replica blazata care salveaza personajul de plictiseala inerenta statutului sau. Tot in aceeasi nota scena in care Tatou verifica suprefata iazului pt a vedea daca a mostenit ceva "abilitati de familie" si constata impacata cu sine ca nu a fost sa fie e originala si extrem de amuzanta.
Ritmul este conform tipului de thriller abordat in care primatul nu il detine actiunea fizica ci informatia si modul in care ea se articuleaza in jurul unor mituri fundamentale...si e normal sa se desfasoare mai slow-ma intreb cu va arata ecranizarea aflata pe rol la The Historian a Elisabetei Kostova, in care actiunea propriu-zisa e si mai redusa ca aici. Tensiunea intr-adevar a fost zero pentru mine pentru ca citisem cartea, dar pentru cineva care acum afla propiu-zis cu ce se mananca Codul e ok.
Secventele flash-back istoric mi s-au parut, contrar opiniilor de pana acum, bine realizate, fluide, saturate de lumina ceea ce le confera o fragilitate de filigran si impresia de relicva a bunicii uitata prin cine stie ce sertar prafuit redescoperita cu incantare multi ani mai tarziu. Suprapunerea si dizolvarea cadrelor din trecut printre cele prezente se face cu eleganta si sugereaza bine amprenta istoriei si actualitatea ei.
In concluzie pentru mine Codul a fost o ecranizare fidela, dar care imbunatateste originalul scris la fel cum Radford nuanteaza Negutatorul din Venetia a lui Shakespeare, iar senzatia la iesire din sala a fost aceea a unui film placut, prin nimic stralucit, dar placut.

[Mala Portugal]

cf. lui ghitza cirtitza, omu nostru - darth sidious, peter jackson, frodo baggins, king kong a.s.o. - ar fi kiar prietenu tau nume!... ce parere ai de asta? (nu-i graba; raspunzi cind te trezesti :lol: )

Eu cred ca e sf. graal

[Alex Leo Serban]

atunci is f graav!

[Terror_IST]

da, filmu e prost, dar are incasari colosale :w00t:
anything new?

Lasand la o parte controversa care a facut cel mai bine publicitate filmului, producatorii si-au atins scopul (recuperarea cheltuielilor) nu? Discutiile care s-au iscat n-au facut decat sa aduca lopeti de bani studiourilor americane. Ca privitorii au ramas cu buza umflata, prea putin important. Cred ca i se cam rupe lui Howard ca nu va fi nominalizat la ,din nou, la Oscar pentru ecranizarea dupa Dan Brown. Banii curg (finantarea de proiecte viitoare), profitul se inregistreaza si toata lumea e fericita, sau aproape toata lumea. Don't you just love capitalism? Zicea cineva mai sus ca actorii care au jucat in film vor avea de suferit. Nu vad de ce. Sunt actori care au aratat deja ca pot sa faca si roluri foarte bune. Si-au facut doar publicitate, si din cate stiu eu, pana acum nu a fost incendiat nici un cinema.

[Supastar]

Cele mai tari scene din acest film sunt cele in care Godzilla ataca Tokyo iar Gamera face prapad in Osaka.

asa.... pune-ti pile la nightwane..... :sleep:

[raptor]

.haide, haide, esti minunat pur si simplu-dar e timpul fie sa te deconspiri fie sa o lasi balta, pt. ca se va ajunge la un moment de plictis si atunci or sa li se rupa si de bannat si de orice. mingea e la tine, fa ceva cu ea! :love:

[andreiush]

stiu ca vorbim desprefilme dar eu am citit cartea si nu mi s-a parut deloc impresionanta.k sa nu m ai zic ca Dan Brown are o imaginatie tare bogata iar cartea este pe alocuri un scenariu de film tare previzibil . cat despre film,cred ca este facut exact dupa carte asa ca.......