Opt lungmetraje de ficţiune au primit finanţare la a doua sesiune de concurs organizată de Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC). Iată detalii despre unele proiecte câştigătoare, dar şi problemele ridicate de regizori cu privire la regulamentul concursului.
Pe primul loc în ordinea punctajelor şi a sumelor primite este filmul Fotografii de familie, noul film al lui Cristian Mungiu. Regizorul premiat cu Palme d'Or a câştigat şi la sesiunea anterioară cu misteriosul său proiect RMN, care ar putea intra în producţie în cursul acestui an. Fotografii de familie a fost urmat de filmul lui Radu Mihăileanu, Povestea iubirii. În curând detalii despre aceste două lungmetraje.
Cel de-al treilea proiect câștigător la concursul organizat de CNC, sesiunea II pe 2014, este „America”, scris și regizat de Florin Șerban, un film „despre acea paralizie la care condamnă speranța”. Contactat de Cinemagia, Șerban mărturisește că America e o poveste la care scrie, „cu pauze și reluări și abandonuri și resuscitari, de mai bine de 15 ani”.
Acțiunea se petrece la începutul anilor '90 și îl are în centru pe un profesor de liceu dintr-un oraș de provincie. Anton e genul de bărbat care se... „pierde” în amoruri pasagere și al cărui vis e să emigreze în America, spune Șerban, care în 2010 lua „Ursul de Argint - Marele premiu al juriului” la Berlin cu filmul Eu când vreau să fluier, fluier.
Întrebat dacă personajul central este un alter-ego al său, Șerban spune pentru cititorii Cinemagia că „într-o măsură greu de precizat sunt lucruri din mine în scenariul acesta. Așa cum sunt lucruri din mine în Silviu din Eu când vreau să fluier, fluier și în Rafael sau Cristina din Box. Aici însă parcă mai adânci, mai greu de marturisit și de împărtășit. Dacă însă e de privit biografic sau episodic, nimic din viața profesorului de liceu din film nu seamănă cu viața mea”.
Întrebat cum percepe schimbarea de mentalitate în rândul intelectualilor din România, care - dacă în anii 1990 visau să ajungă în America - acum privesc mult mai realist aceasta problemă și practic dorința de a ajunge în State aproape că nu mai există, Florin Șerban își prezintă perspectiva: „America nu a fost și nu e doar un spațiu geografic, ci și un spațiu mental, un spațiu extrem de personal. E spațiul de 'dincolo', locul în care așteptăm ca lucrurile să aibă o consistență diferită și speranțele noastre să prindă viață. Și sperând, așteptăm, iar așteptând, amorțim și în cele din urmă paralizam. America e cuvântul care paralizează ființa din 'aici și acum' și năclăiește în speranță. Sau o poleiește cu speranță... America vorbește și despre America, dar mai mult despre acea paralizie la care condamnă speranța”. Filmările vor demara anul viitor, la sfârșitul verii, și se vor desfășura în România și Statele Unite.
Paul Negoescu a primit finanţare pentru Never Let It Go, povestea lui Petru, un bărbat în vârstă de 38 de ani dependent de sex. În viaţa sa are loc o schimbare atunci când află Irina, prietena lui, va avea un copil. Negoescu va explora încercările lui Petru de a trăi o viaţă convenţională. Proiectul este produs de Papillon Film.
Noi controverse legate de regulamentul de concurs
Paul Negoescu este şi cel care a avut prima reacţia publică la adresa concursului CNC, atrăgând atenţia, printr-o postare pe pagina de Facebook a Papillon Film, asupra problemelor regulamentului de organizare a concursurilor CNC. „În continuare, secretizarea proiectelor este un avantaj pentru unii și un dezavantaj pentru alții mai puțin pricepuți în a-și face lobby", scrie regizorul despre controversata regulă care cere regizorilor şi producătorilor să nu dezvăluie niciun detaliu în presă despre proiectul înscris în concurs.
Este o regulă aplicată adesea la bunul plac al comisiei CNC, una dintre cele mai grăitoare situaţii din istoria concursurilor fiind descalificarea documentarului Chuck Norris versus comunism în 2013 din cauza unui interviu acordat de regizoarea Ilinca Călugăreanu publicaţiei The New York Times. Documentarul a fost ulterior finalizat fără finanţare CNC, iar anul acesta a reprezentat România la festivalul de la Sundance, fiind primit cu cronici entuziaste de presa internaţională.
Paul Negoescu ridică şi problema sistemului de punctare pentru regizori şi producători, pe care îl consideră „deficitar (...), fapt care duce la punctaje nemeritate pentru unii regizori sau producători". „Un Palme d'Or sau un Premiu Oscar echivalează cu o mențiune specială la Cairo, Moscova sau Goa, în timp ce o vânzare la Arte punctează la fel de mult ca una la TV Neptun", descrie regizorul această problemă de departajare din regulamentul CNC.
Dar cea mai urgentă problemă ridicată de Negoescu vizează dezavantajarea producătorilor debutanţi. În urma unei schimbări de regulament din noiembrie 2014, activitatea anterioară a producătorului este transformată în puncte doar dacă proiectele deja realizate sunt din aceeaşi categorie de concurs (lungmetraj ficţiune, scurtmetraj, documentar sau animaţie) cu proiectul înscris. Un producător debutant în lungmetraj este astfel dezavantajat în competiţia cu producătorii deja consacraţi. Pentru a avea o şansă cu proiectul Never Let It Go, Paul Negoescu a fost nevoit să înscrie proiectul nu cu propria casă de producţie debutantă în lungmetraj, ci cu un alt producător.
"Proiectul Never Let It Go se află în situația din urmă. Din cauza acestui ordin, a fost înscris în concurs avînd în spate un alt producător. Dacă ar fi fost înscris de casa de producție de care aparținea (fără lungmetraje produse, adică fără punctaj), s-ar fi clasat al doilea sub linie și nu ar mai fi primit finanțare, deși ar fi vorba de același scenariu, același regizor, aceeași echipă de producție", comentează regizorul această discutabilă regulă a CNC.
Proiectele de debut în lungmetraj. Cartierul Ferentari, un personaj cu o nouă identitate
Ivana Mladenovic a obținut a doua cea mai mare finanțare la concursul de proiecte cinematografice, secțiunea „debut”, cu „o poveste de dragoste și putere foarte atipică”, numită Soldații, ce va fi produsă de Hi Film Productions.
Filmul este o adaptare după cartea lui Adrian Schiop, „Soldații. Poveste din Ferentari” și spune o atipică, „cel puțin pentru cinematograful românesc actual, pentru că este una gay, pentru că unul din personaje este un rom, pentru că se petrece într-un spațiu puțin cunoscut și explorat - cartierul Ferentari”, explică regizoarea pentru cititorii Cinemagia. „Intenționez să fac un film în care marginalitatea să pună în discuție norma și în care noțiuni de la sine-înțelese, precum iubirea, identitatea etnică și sexuală, șantajul, puterea, emoția, cultura manelelor, periferia etc. să fie discutate în afara mediului obișnuit în care sunt de obicei discutate și să fie valorizate într-un mod diferit. Cred - și sper - că este un proiect provocator din toate punctele de vedere, atât pentru mine ca autor, cât și pentru viitorii spectatori”, concluzionează regizoarea.
Hi Film Productions este în perioada de casting cu acest film, regizoarea intenționând să lucreze parțial cu actori neprofesioniști. Obiectivul Ivanei Mladenovic este să ofere o identitate vizuală cartierului Ferentari, în care va și filma, o identitate „în afara clișeelor obișnuite, așa cum romanul lui Adrian Șchiop a reușit să îi ofere o nouă identitate prin cuvinte”.
Precedent nefericit. Comisia de selecție pentru „Animație” nu a alocat niciun ban proiectelor din concurs
11 proiecte de film de animație au concurat pentru o finanțare la concursul organizat de CNC în decembrie 2014. Cu toate că există un clasament al proiectelor, și punctaje pe scenariu chiar mai mari decât ale unor proiecte calificate pentru finanțare la celelalte secțiuni, la „Animație” nu s-a acordat buget niciunui film, fondurile reportându-se.
Primul clasat, „Fascinanta călătorie a Maronei în jurul soarelui și înapoi”, al regizoarei Anca Damian, a atras atenția celor de la Canal +, dar în România a fost scos de la finanțare. Animația este realizată în tehnica „rotoscopării”, calificată de comisia de jurizare ca fiind „un procedeu tehnic ce nu reprezintă animație în sensul clasic practicat și acceptat în toate școlile din lume”. Comisia de selecție pentru„ Animație” a fost alcătuită din Dan Chisovsky, Dinu Șerbescu și Matei Branea la această sesiune a concursului.
„Calitatea slabă și modul necorespunzător în care sunt prezentate nu le califică pentru finanțare”, și-a motivat comisia alegerea, într-un referat înaintat directorului general al CNC, Anca Mitran. Regizoarea lungmetrajului de animație Crulic – drumul spre dincolo, Anca Damian, a declarat pentru publicația Cinemagia că va face o contestație. „A fost o comisie alcătuită dintr-un profesor de desen de liceu și dintr-un specialist care a făcut animație până în anii 1980, deci două persoane care nu ar fi avut ce să caute într-o comisie . Matei Branea, pe de altă parte, nu a ieșit din granițele României cu ce a făcut”, spune regizoarea Anca Damian.
Pe locul doi în clasamentul proiectelor de la „Animație” a fost filmul lui Napoleon Helmis, „Revoluție în București”, de asemenea eliminat de la finanțare.
Secțiunea documentar. Nina Cassian, „proiectul de suflet” al producătoarei Ada Solomon
Trei proiecte de documentar au primit finanțare la această sesiune de concurs, cea mai mare sumă, 790.800 lei, fiind acordată filmului „În căutarea tatălui pierdut”, produs de Libra Film Productions, scris și în curs de regizare de către Ionuț Teian. Personajul central al documentarului este John Constantin Brâncuși Moore. Pe 15 septembrie 1934 se năștea la Londra, ca fiu al lui Constantin Brâncuși și al Verei Moore, o pianistă engleză. Un fiu niciodată recunoscut de tatăl său. Azi, John Constantin Brâncuși Moore a hotarât să se lupte pentru a fi recunoscut. O luptă care ne dezvăluie un punct de vedere inedit asupra vieții lui Brâncuși, care pune într-o perspectivă nouă moștenirea marelui artist.
Pe locul doi în secțiunea „documentar” s-a clasat „Distanța dintre mine și mine”, scris și regizat de Mona Nicoară, produs de Hi Film. Este un portret al secolului XX văzut prin ochii Ninei Cassian, care a și fost filmată de către echipa documentarului în ultimul an de viață. Producătoarea Ada Solomon spune pentru cititorii Cinemagia că acesta este un proiect de suflet și un film pe care și-l dorește de 15 ani. Proiectul a primit un credit de 350.000 de lei.
Secțiunea proiectelor de scurtmetraj. Marele câștigător, un film despre relația absurdă dintre identitatea noastră și actele oficiale
„Sânge din sângele meu” este primul clasat la secțiunea „Scurtmetraj”, scris de Claudia Silișteanu și regizat de operatorul Adrian Silișteanu. Povestea este inspirată dintr-un caz real, la care Adrian a fost martor, într-o maternitate din București. Doi părinți romi își însoțesc fiica de 14 ani la maternitate, pentru ca aceasta să nască. Dar adolescenta nu este fiica naturală a celor doi, care nici nu au acte prin care să dovedească adopția, așa că după externare adolescenta va fi luată în grija statului, va merge într-un cămin de copii… Silișteanu ia în calcul o distribuție cu actori neprofesioniști, de etnie romă.
Părerea ta
Spune-ţi părerea