"Schimb valutar"

[Led-Ze-Pencil]

Am vrut sa il vad azi la ora 15 la Studio si nu s-a putut. S-a sistat proiectia din lipsa de spectatori. Nu mergea sa platesc eu mai multe bilete, n-am inteles de ce (nu ca m-as fi bucurat prea tare, dar deh! sa sprijinim si noi Fondul Cinematografic) Asa ca, bucurati-va, care l-ati vazut.

[Led-Ze-Pencil]

Poate asa merge mesaj dupa mesaj

In jungla tranzitiei
Articol de Andrei Gorzo


Schimb valutar e o drama ingrijit lucrata (la standardele filmelor romanesti), dar foarte conventionala.

Atunci cand isi pierde locul de munca (la o fabrica din provincie), Emil vinde tot ce are, cu gandul de a incepe o viata noua in Australia. Dar tranzitia e o jungla si un om ca el e o prada usoara: abia sosit in Bucuresti, se lasa smenarit de toti banii. Ca sa supravietuiasca, se transforma el insusi intr-un pradator - intr-un smenar si un ucigas. Aceasta drama de tranzitie, semnata de Nicolae Margineanu si intitulata Schimb valutar, are un aer de anii '90 (cand si mafia schimbatorilor de valuta era in plina glorie), dar e mai ingrijit construita si (cu exceptia finalului) mai putin emfatica decat un film din perioada aceea. Daca ar fi aparut acum 10 ani, s-ar fi distins in peisaj prin simplul fapt ca e un film facut de niste profesionisti - de niste oameni care stiu de ce sfori sa traga ca sa creeze suspans sau umor. Dar, intre timp, Cristi Puiu si altii au ridicat imens stacheta in materie de realism si, in comparatie cu ce fac ei, realismul lui Margineanu si al scenaristului sau, Tudor Voican, e subtire si conventional - e fundamental neinteresant. Emil (Cosmin Selesi) e rareori strident de fals, dar nu e nicio clipa profund veridic. Poate ca nici Selesi nu e alegerea ideala (e prea proaspat, prea usurel - insuficient de uzat la trup si la spirit pentru viata pe care se presupune ca a dus-o Emil), dar, indiferent de casting, transformarea lui din muncitorul care-si interpeleaza tovarasii cu "ce mai face baietii?“ in smenarul bucurestean care-si vrajeste victimele cu o dictie perfecta, tot ar fi mirosit a schema. Si el, si prostituata cu care se aliaza (Aliona Munteanu) sunt subtiri din conceptie: nu e nimic de descoperit in ei - sunt construiti din idei de-a gata despre "realitatea romaneasca“ si despre "natura umana“.

[Pitbull]

Ca-n majoritatea cazurilor, Andrei puncteazä la fix.
E foarte interesant cä remarcä lucruri care mie-mi scäpaserä, ceea ce duce la o utilä complementaritate între articolele noastre.

[marx]

hehehe, se intampla exact ce prevestea Tudor Voican inainte de lansarea filmului in cinemauri, anume: unii cronicari vor critica din nou finalul (la fel ca la Marilena de la P7).
da, filmul nu exceleaza la nivel de casting, dar umileste de departe Boogie (ca etalon de "regal" pt unii scribareti) la scenariu.

[Pitbull]

Nope, desi e destul de bun, nici nu se comparä cu "Boogie" - dar, desigur, antiminimalistii resping ideea. Iar finalul e scris bine, si ratat din tentativä de ajustare regisoralä - într-o manierä tipicä pentru Märgineanu când îl apucä sentimentalismele extraprofesionale: "ne-am atasat asa de mult de personaj, încât am vrut sä-i mai däm o sansä" (cum cu gurita lui a märturisit, la conferinta de presä).

[marx]

Nope, desi e destul de bun, nici nu se comparä cu "Boogie" - dar, desigur, antiminimalistii resping ideea. Iar finalul e scris bine, si ratat din tentativä de ajustare regisoralä - într-o manierä tipicä pentru Märgineanu când îl apucä sentimentalismele extraprofesionale: "ne-am atasat asa de mult de personaj, încât am vrut sä-i mai däm o sansä" (cum cu gurita lui a märturisit, la conferinta de presä).

filmele alea minimaliste devin banale cand se inmultumesc, anuland orice interes.

iar finalul reprezinta exact corolarul filmului: personajul reuseste sa "evadeze" din iadul social romanesc, dar isi pierde relatia familiala, deci, intrand in alt iad... (skimb de angoase )

[Pitbull]

Just, tocmai de-aia am si atras atentia, în finalul analizei la "432" si încä într-un loc (nu mai stiu unde), cä sper ca minimalismul sä nu cadä în manierism. Când o va face, voi fi printre primii care sä-l tragä de urechi.

Ca sens, finalul ar putea fi, eventual, interpretat si asa, dar formula actualä îl dezarticuleazä structural. DACA tot au vrut sä-l schimbe, trebuia ca în functie de noua optiune sä refacä o serie de repere si linii dramaturgice - atât de ordin imediat, la nivelul secventei, cât si pe toatä întinderea filmului.

[gionloc]

skimb de angoase

pierde, pierde, e ok,
insa problema e cum pierde!

daca era in stan si bran episodul depe aeroport era ok, intr-un film care vrea sa fie luat in serios e destul de putin (sau, pe cealalta latura - e prea exagerat, prea nefiresc pentru a fi credibil).

e ca si cum ai citi un roman mai repede prost, dar te entuziasmezi la final ca, uite, ce morala frumoasa a avut. si, de fapt, morala iti pare frumaosa fiindca ai auzit duminica trecuta predica la biserica si popa zicea taman ce ai citit in roman.

fara tot felul de acolade fara sens, fara ingrosari si sublinieri puerile, fara o abordare 'usuratica' a detaliilor - ca aci e problema peliculei, stilul de prezentare, nu substanta momentelor - filmul putea fi mai bun.

[marx]

acea secventa conceputa burlesc noteaza de fapt delimitarea intre o lume materiala (a banilor obtinuti prin minciuna ce zboara instant la cea mai mica bruscare ) si una morala (copilul caruia nu-i pasa de bani, ci sa-si imbratiseze tatal).
un film nu trebuie sa fie realist cap-coada, ci trebuie sa aiba si pete distonante, pt a ramane un produs estetic, nu o copie ieftina a unei pseudo-realitati obscure.

[Pitbull]

Da, numai cä, din päcate, nobilele semnificatii de fond enuntate initial nu reusesc sä fie comunicate estetic, din cauza bulibäselii compozitionale. Sigur, e foarte adevärat ce spui, cä uneori se pot construi licente prin care päräsim stratul realist, intrând în tangentä cu alte categorii (fantasticul, suprarealismul, absurdul, s.a.m.d.), dar acest lucru se face deliberat, constient si foarte atent. Din päcate, aici nu e nici vorbä de asa ceva. I-a biruit duiosia, si au rasolit finalul.

[Led-Ze-Pencil]

Iar finalul e scris bine, si ratat din tentativä de ajustare regisoralä - într-o manierä tipicä pentru Märgineanu când îl apucä sentimentalismele extraprofesionale: "ne-am atasat asa de mult de personaj, încât am vrut sä-i mai däm o sansä" (cum cu gurita lui a märturisit, la conferinta de presä).

In interviul postat pe pag 1 zice Margineanu:

In aceasta prima parte a filmului am avut o colaborare foarte placuta cu Tudor Voican care a fost deschis si cred ca povestea s-a imbunatatit destul de mult. Aceasta colaborare a durat de fapt, pana la sfarsitul filmarilor. Pentru ca am hotarat de comun acord ca nu este bun finalul si am incercat sa refilmam scena.

Pana la urma, l-a corupt pe Voican la prostii?

[Pitbull]

Deduc cä da. Cam la fel a spus si la conferinta de presä.

[gionloc]

un film nu trebuie sa fie realist cap-coada, ci trebuie sa aiba si pete distonante, pt a ramane un produs estetic, nu o copie ieftina a unei pseudo-realitati obscure.

is de acord cu ce spui, insa pentru filmul asta are doar o relevanta teoretica.

daca indeplinea anumiti factori - o anumita conduita in poveste, o anumita tratare - sa tinda spre o implinire cinematografica a fiecarei secvente (vezi abordarea episodului in care batrinii is inselati de Emil: o realizare eleganta, in care sensul il descoperim de-a lungul a trei-patru secvente care, pe parcurs, par a nu avea un sens comun. e un episod care implica spectatorul, care il activeaza in raport cu imaginea cinematografica, il face sa rationeze - sa caute sens intr-o insiruire de imagini in miscare), daca nu era plin de scapari pina in acel moment (finalul, pe aeroport), daca nu era atit de superficial si atit de badaran - aduce pe ecran, fara discernamint, toate semnele mizeriei sociale asa cum presa de mina a doua le vira in gura cititorilor de ani de zile - intr-un limbaj precar, de multe ori prea vulgar - asadar, daca filmul era mai curat, daca nu supralicita unde nu era nevoie, atunci ceea ce spui tu era valabil.

in felul in care arata acum, ceea ce spui tu e valabil in sens de proiectie - putea fi asa daca...
SV atinge morala subliniata de tine, insa la un nivel care, dpdv al grijii narative (sau dpdv estetic), lasa de dorit.

[films4all]

In urma schimbului valutar sau
Schimb valutar - Cum vinzi fericirea familiei in Schimbul Valutar.


Una peste alta.. un film bun. Un film pe care-l savurezi, dar pe jumatate ca sa nu ti se aplece. Sa nu ti se aplece nu pentru ca ar fi prea bun..dar nici prea prost. E potrvit si ...echitabil. Jumatatea aia pe care o lasi.. o lasi din cauza finalului. Acolo.. parca s-au pierdut laolata si scenaristul si regizorul, incercand sa arate tot mai mult din personajul schimbat(in rau, datorita multelor intamplari triste prin care a trecut)sa arate; soarta copilului/ a familiei, mama buimacita, lacomia oamenilor.. si etc. Finalul te face sa revezi(memorezi) tot ce nu era bun in film.
Pe langa faptul ca .. ingramadesc (scenaristul si regizorul) toate aceste lucruri.. mai vedem si un fel de graba in a rezolva acest final plin de simboluri. Protagonistul se intalneste cu unul din oamenii pe care i-a talharit (si aici o sa ma intorc putin la momentul fraudularii pentru ca trebuie laudata constructia comicului in efectuarea talhariei. Cu toate ca pe parcursul filmului mai vazuzem genul asta de talharie, pe alocuri f putin comica, aici momentul a fost f bine dus spre un comic rasunator [in toata sala] prin constructia perfecta a momentului si jocul actoricesc impecabil) exact in masina care ducea spre avion, locul la care nici nu te-ai fi gandit.
Insa.. treci peste moment, treci dar cu greu, pentru ca, genul asta de momente au fost punctate pe alocuri prin poveste, probabil.. ca sa fim pregatiti pentru intalnirea asta din masina. Insa ea ramane in continuare... dovada superficialului fortat. Foarte fortat.
In rest, inca odata, mi-a placut.

[illotempore2002]

nu am vazut filmul insa inteleg ca i se reproseaza o lipsa de linearitate intre durata/parcursul filmului si finalul sau, ca finalul e prea fantezist sau smuls din ritmul in care fusese pana atunci povestit filmul.....sincer nu vad de ce e asta o problema.

poate pt ca suntem rezistenti la schimbari bruste?
mie una mi se pare revigorant si electrocutant (in sens bun) sa ai astfel de rupturi nu numai in film ci in general in tot ce ajungi sa ti se intample.

nu va plac socurile?

[films4all]

Well.. si asta totusi e film si trebuie sa pastreze o anumita liniaritate. Insa, intr-un fel ai dreptate dar ar fi fost binevenita schimbarea asta daca se realiza in limita bunului simt.
Altfel.. am citit cronica lui Pitbull si eu sunt de acord cu el... dar nu in totalitate. Intradevar, daca el ar fi ajuns dupa gratii iar familia ar fi pornit pe un drum nou, filmul ar fi mers in directia buna dar cred eu.. nu suficienta. Bine ... aici iti ramane sa alegi intre a te cufunda in simboluri si nuante artistice sau a conserva si o doza mica de minimalism.
Eh..si aceasta doza de minimalism; asa cum zicea si Pitbull, suspansul creat, in aeroport, e foarte bine dozat si eu as fi mizat in continuare pe el, bineinteles... alegand o alta intorsatura de situatie ( care nu-mi vine acum in minte, dar nu arestarea) si care sa se mufeze pe povestea filmului, pe linia actiunii. Insa, suspansul nu l-as fi distrus cu intalnirea din masina.

[marx]

mdea, cati oki, atatea interpretari.

finalul este vadit derizoriu pt ca intreg filmul se axeaza pe aceasta geometrie: si cum e Emil inselat, cum incepe el sa insele pe altii, cum face amor cu Lili & stuff, doar ca finalul este ingrosat pt a observa cu totii semnificatia "schimbului".
oricum, mi se improprie abnegatia unora sa demoleze un film bun, cu o regie onesta, in contrast cu pupincurismul unui film, recte Boogie-bleah, care are multe carente cinematografice (de la tehnica precara, constructia dialogurilor, structura personajelor), dar pana la urma cui ii pasa?!
fiecare ramane cu "filmul" sau.

[Pitbull]

Slavä Domnului, pe-aici încä nu l-a demolat nimeni, si nici nu väd de ce ar face-o - e genul de film bunicel care n-are de ce sä te înfurie.

[films4all]

Da.. nu te infurie, pentru ca si acesta iti injecteaza acel optimism cu privire la directia cinemaului romanesc, asa cum au facut mai multele filme romanesti ale noului val.

[marx]

ma refeream la cineva care scrasnea sa-i ofere o nota de trecere, un tolerant 6, parca...


dar ce se intampla cu gospodin sherbet, inca admira peretii cinematografului raional?!