Ceausescu reales la al 14-lea congres !!!!

[Pauline Kael]

Frumos iti sta sa te ambalezi. Si avatarul il schimb daca iti place,e treaba ta ca judeci omul dupa aparente..Antipatia virtuala ,draga domnule, ma lasa rece.Si aia reala la fel.E o dovada de lipsa de spirit de competitie.Bisous.

[nume]

Pentru ca suntem pe forum de cinema si cum tovarasul e-n toate ce sunt, carmaciul se implica si in "cinimatografie", infierand public Faleze de nisip al lui Dan Pita (unul dintre cele mai bune filme romanesti, un fel de continuare a Reconstituirii lui Pintilie). Faleze a fost interzis.


http://www.youtube.com/watch?v=ruu3xbOeZCU

http://www.youtube.com/watch?v=YthLx...ext=1&index=27

Faleze de nisip :
http://www.youtube.com/watch?v=-xyg2xXxWwI

[Pauline Kael]

Toata lumea stie ca a fost interzis.Ai dat-o in filme cenzurate.Ha.

[Floydman]

Doresc sa contribui la aceasta mica (microscopica, deocamdata) emulatiune privind istoria romanilor (corect, nu doar a Romaniei) de pe forumul cinemagia.

Sunt convins ca oamenii (mai ales tinerii martzafoi si ageamii de care scriam in postul anterior, dar si tinerii cu cap din ziua de azi, cum ar fi cei de pe forumul asta) , trebuie sa isi cunoasca istoria, din motive evidente, explicate de clasici ca Herodot, Balcescu, Chicos Rostogan si Pit.

"- finke sa nu mai repetir greselile si sa pastrati valorile cele de seama din trekut, boilor si vitavercea, ca n-aveti aplikatiune! "


De aceea recomand un foarte bine sintetizat si impartial (desigur,e o opinie) articol despre istoria romanilor intre 1965 si 1989, care ar putea sa se regaseasca oricand intr-un manual de istorie, de preferat nu inainte de pagina cu Andreea Esca.



Se cheama "Viata lui Nicolae Ceausescu" si a aparut in editia pe noiembrie 2007 a revistei National Geographic Romania - paginile 38- 70 . Autor: Catalin Gruia. Fotografiile sunt foarte bine alese!

Deci - succes la citirea articolului recomandat :lol: - eu am numarul respectiv poate la un forumiting aduc copii xerox celor care doresc sa il citeasca.


PS: apropos, stiti ca s-a facut un studiu recent la nivel european privind gradul de intelegere a textelor la prima citire? nu vreti sa stiti cum sta esantionul romanesc :lol: . va zic: o maaaare parte din populatie nu intelege un text "cult" (e.g. - text de beletristica, sau articol de ziar serios) la prima citire, in sensul ca nu este in stare sa sintetizeze corect ideea citita, din prima. :sick:

O destul de mare parte din esantion- atentie! - cade la acest test si in CAZUL IN CARE TEXTUL "CULT" ESTE INLOCUIT CU UN TEXT "TABLOID".
:huh:


Nu spun exact procentele pentru ca nu le-am retinut exact. oricum la textul cult pare ca trecea de 50 % iar la cel tabloid de 20-30% din esantion.

[Floydman]

aceeasi recomandare calduroasa, pt doua saituri deosebit de valoroase pentru cei care vor sa se documenteze in privinta Epocii de Aur


www.latrecut.ro

http://fototeca.iiccr.ro/

[Led-Ze-Pencil]

http://www.bizcity.ro/img/db/article...?ts=1231505939

mai multe detalii in articolul:
http://www.bizcity.ro/eveniment/alim...ire-44778.html

[nume]

Doresc sa contribui la aceasta mica (microscopica, deocamdata) emulatiune privind istoria romanilor (corect, nu doar a Romaniei) de pe forumul cinemagia.

Sunt convins ca oamenii (mai ales tinerii martzafoi si ageamii de care scriam in postul anterior, dar si tinerii cu cap din ziua de azi, cum ar fi cei de pe forumul asta) , trebuie sa isi cunoasca istoria, din motive evidente, explicate de clasici ca Herodot, Balcescu, Chicos Rostogan si Pit.

"- finke sa nu mai repetir greselile si sa pastrati valorile cele de seama din trekut, boilor si vitavercea, ca n-aveti aplikatiune! "


De aceea recomand un foarte bine sintetizat si impartial (desigur,e o opinie) articol despre istoria romanilor intre 1965 si 1989, care ar putea sa se regaseasca oricand intr-un manual de istorie, de preferat nu inainte de pagina cu Andreea Esca.

Cam asta era ideea, ma rog, unii se manifesta asemenea celor ce nu pot digera decat tabloide cu personaje gen Simona senzual.

www.latrecut.ro

http://fototeca.iiccr.ro/

Fototeca era pusa si-n primul post, deocamdata astept actualizari.

Din numarul de ieri al Jurnalul epopeea fugii "rusinoase" a lui Belodedici (a facut valva) si in cel de azi (inca neactualizat) - "osul de peste din gatul lui Ceausescu" - Silviu Brucan.

http://digital.jurnalul.ro/articole/118175/

[Proletar]

da, www.latrecut.ro e un site foarte interesant.
pacat ca n-a mai fost actualizat de ceva vreme...
bine, acolo e vorba mai mult de o istorie sentimentala a celor traitori sub comunism, cu multe episoade din copilaria celor care au adus pe site mostre ale Epocii de Aur.

[nume]

da, www.latrecut.ro e un site foarte interesant.
pacat ca n-a mai fost actualizat de ceva vreme...

E destul de slabutz in ilustratie, cred ca a fost lasat de izbeliste pt. ca material ar fi destul.
2 melodii (una postata si pe latrecut.ro) si a 2-a, care m-i se pare mult prea tare :

http://www.youtube.com/watch?v=-ZZO4jb2HrA

http://www.youtube.com/watch?v=mNG5KGEVMjU

[nume]

Adevarul e o palida umbra a ziarului de alta data, intamplator am dat peste asta, interesant scris, cu atat mai mult cu cat vine de la un Marean Vanghelie al presei :

http://www.adevarul.ro/articole/se-traia-mai-bine.html

Adevarul plagiaza reteta de succes a Jurnalui (suplimente, cd-uri, carti fete flori filme si baieti + Adevarul de acum 20 de ani, mult mai slabutz ca Scanteia Jurnalului):

http://www.adevarul.ro/articole/a-fo...unismului.html

[Pauline Kael]

"Adevarul "era misto prin anii '90.mai precis,jumatatea si sfarsitul anilor '90..CTP ..heee,unde sunt zapezile de altadata?Si am fost tare dezamagita de faza cu Bogdan Chireac cu afacerile veroase,aveam o stima pt ..N-am mai citit "Gandul " online,dar nici nu ma atrage
Hai sa povestim fiecare ce isi aminteste din epocade aur,sau din labelepoc..De cravata de pioneri,de cartile citite la lumina lampii de gaz,de ...
Nume,peace.And consideration.
Uite,si eu am fost pioner(dupa o idee preluata din Dilema Veche):


Se vede ca n-au mai avut inele si au innodat-o..cravata adica.
Si acestea,nu-mi apartin,le-am luat de pe net:

Da buey ce ne mai scoatea in careu, de fapt am fost intr-o grupare paramilitara in toata regula.
Ca se numea pionieri sau hitlerjugend tot aia era.
Era o vorba misto azi in UTC maine in RFG.
moama ce de trese galbene shi insigne...shnurul cela bleu shi galben...fusta ceea plisata neagra shi basca, footooi basca ma-sii! shoshetele albe, lungi ce nu-mi acopereau niciodata genunchii permanent julitzi.
dap...shi careul de sfarshit de an cand ne dadeau premiile cu parintzii nerabdatori pe margine ce ne tzineau buchetele de flori shi coronitzele facute acasa.
Daca imi amintesc eu bine, inelul a venit cam deodata cu panglica tricolora cusuta pe marginea cravatei rosii

cam ce imi amintesc eu de atunci:
febrilitatea din dimineatza in care urma sa fiu facut pionier, suprapusa peste frica de a nu uita cumva "juramantul" sau de a nu fi intrebat ceva la care sa nu stiu sa raspund...
dezamagirea crunta ca nu am fost facut "ceva", comandant de grupa, de detasament, casier, responsabil cu ... ceva... (mult mai tarziu am aflat sau am realizat ca numirile alea erau regizate, si ca Tovarasa Invatatoare, buna prietena cu mama, m-a scos intentionat de pe toate listele)...
jucatul "de-a Ciresarii" unde toti baietii isi doreau sa fie Ursu, nu numai datorita fizicului "impresionant" si a calitatilor sportive ale personajului, ci si pentru ca ni se parea ca iubirea dintre el si Lucia e mult mai "carnala" mai fizica decit cea dintre Victor si Laura... nimeni nu vroia sa fie Dan sau Ticut sau Ionel... imi amintesc chiar o duminica dimineatza cind ne-am intalnit, un grup cam nehotarat, vreo doua Marii, trei Lucii, doi Victori, si citziva din ceilalti, cu hotararea - nu prea ferma dupa cum am vazut mai apoi - de a merge sa "exploram" Subteranele Turcesti" din Calea Sagului. Cineva a descoperit ca nu aveam la noi nici o lanterna, nici o harta, nici o bucata de sfoara, dupa care altcineva a zis ca fiind duminica trebuie sa ajunga la 12 inapoi acasa la masa, si fiind ora 10 jumate nu prea mai are mult de "explorat"... dupa care am descoperit ca nici unul dintre noi nu stia unde sunt celebrele "Subterane Turcesti"... eu si cu un Ticut fiind, de altfel, cam singurii care stiam unde e cartierul Calea Sagului... asa ca am explorat nitel parcul catedralei si toneta cu inghetzata Pinguin, (la cutie rotunda de furnir si cu lopatica de lemn!) dupa care am plecat fiecare pe la casele noastre...
Aveam"cor" unde cantam despre tara,ceausescu,pionierii pana imi venea rau.O data in timpul unei serbari am lesinat pe scena...stressul cotidian.Imi amintesc ca nu ne lasau sa glumim cu nimic,ne amenintau pe la diferite concursuri ca daca facem glume proaste,parintii nostrii vor avea de suferit.Nu intelegeam prea bine,dar din instinct ne era frica.Ascultam pe la fasarsitul anilor '80 ce vorbeau parintii si toate rudele de la Brasov" sa nu spuneti ce vorbim,sa nu spuneti ca am fost la biserica".Toti ne feream unii de altii ca ascultam"Vocea Americii" sau "Europa libera" dar toti ascultau seara pe intuneric,cand bineinteles nu era curent.Cand " da curentul"filmul de la teveu era pe terminate sau telejurnalul.Citeam la lumina lampii sau jucam sah,tintar,ca orice familie obisnuita din Romania.

La scoala copiii profesorilor erau privilegiati,ai mei fiind doar muncitori,dar n-aveam problemeLa olimpiada judeteana sau pe tara n-au mai putut face nimic.

Era frumos in tabere si excursii,dar si acolo trebuia sa-ti porti de grija cam singurFaceam practica la mere si cartofi,iar cei mari(fetele de-a noua aveau probleme cu diferiti indivizi).Ne placea la practica ,dar era obositor si umilitor,in schimb peisajele si joaca sunt de neinlocuit.

Gata tovarasi.Mai vin pe-aici.

[nume]

Din pacate ultimile 2 nr. nu sunt deocamdata reactualizate iar ziarul se gaseste forte greu .... semn ca lumea e interesata la maxim. Ultimele numere erau ca Basescu si cat gaz consuma economia lu' nea Nicu fata de cea de azi (ca tot e tema gazelor rusesti). O noua ofranda adusa Tovarasei (emotionanta):

SCRISOAREA CPEX :

Mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu,


La aniversarea zilei dumneavoastrã de naºtere – zi de aleasã sãrbãtoare petnru naþiunea noastrã – ºi a îndelungatei activitãþi revoluþionare, vã adresãm, din adâncul inimilor, într-o vibrantã unitate de gând ºi simþire cu întregul popor, cele mai calde feli�*citãri, urãri de sãnãtate ºi fericire, de ani mulþi ºi rodnici de viaþã, plini de satisfacþii ºi împliniri, împreunã cu tovarãºul Nicolae Ceauºescu, marele Erou între eroii patriei strãbune, înflãcãrat patriot ºi revoluþionar, genial fãuritor de istorie ºi strãlucit ctitor de þarã nouã, conducãtor vizionar al mersului neabãtut al României pe calea socialismului – spre comunism.

Cu prilejul acestui înãlþãtor moment sãrbãtoresc, dorim sã vã aducem – asemenea tuturor fiilor patriei – cel mai fierbinte omagiu ºi sã vã exprimãm cele mai profunde sentimente de stimã, preþuire ºi recunoºtinþã, de înaltã cinstire pentru îndelungata ºi eroica dumneavoastrã activitate în rândurile gloriosului nostru partid comunist, în lupta plinã de abnegaþie, desfãºuratã cu fermitate ºi spirit revoluþionar în marile bãtãlii de clasã, antifasciste ºi antirãzboinice, pentru cauza celor mulþi, pentru binele ºi fericirea þãrii, pentru victoria revoluþiei ºi construcþiei socia�*liste în patria noastrã ºi înãlþarea României pe culmi tot mai luminoase de progres ºi civilizaþie.

Intrând încã din anii tinereþii în rândul eroicului nostru partid comunist, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, v-aþi format ºi cãlit la ºcoala asprã a luptei revoluþionare desfãºurate de forþele cele mai înaintate ale socie�*tãþii, de masele largi populare împotriva nedreptei orânduiri burghezo-moºiereºti, a exploatãrii, fascismului ºi rãzboiului, pentru eliberarea socialã ºi naþionalã, pentru împlinirea aspiraþiilor de progres ºi bunãstare ale poporului ºi edificarea unei orânduiri mai drepte ºi mai bune pe pãmântul românesc. Îndeplinind numeroase ºi importante sarcini încredinþate de partid, aþi desfãºurat o activitate dârzã ºi neînfricatã pentru atragerea ºi moblizarea tineretului, a femeilor, a muncitorilor în lupta pentru apãrarea drepturilor ºi libertãþilor democra�*tice, cetãþeneºti, pentru înlãturarea asupririi sociale ºi înfãptuirea deplinei egalitãþi în drepturi între toþi cetãþenii þãrii, pentru asi�*gurarea integritãþii ºi independenþei patriei. V-aþi afirmat, încã de atunci, înaltele calitãþi de militant revoluþionar ºi patriot înflãcãrat, trãsãturile comunistului de înaltã þinutã moralã care slujeºte cu exemplarã dãruire cauza nobilã a clasei muncitoare, a poporului, a partidului comunist, idealurile de bunãstare ºi progres ale întregii naþiuni. Numeroase sunt paginile memorabile din istoria patriei ºi a partidului care vorbesc despre strãlucita activitate revoluþionarã pe care aþi desfãºurat-o, cu neasemuit curaj, pentru a înfãptui, fãrã ºovãire, misiunile de mare rãspundere încredinþate de partid în momente decisive ale luptei sale. O asemenea paginã, de luminoasã cutezanþã revoluþionarã, dârzenie ºi eroism, înscrisã în istoria naþionalã, o constituie marea demonstraþie muncito�*reascã, antifascistã ºi antirãzboinicã de la 1 Mai 1939, în organizarea ºi desfãºurarea cãreia – împreunã cu mult sitmatul ºi iubitul conducãtor al partidului ºi statului nostru, tovarãºul Nicolae Ceauºescu – aþi avut un rol hotãrâtor.

Întregul partid ºi popor dau, de asemenea, cea mai înaltã apreciere prezenþei dumneavoastrã active, nemijlocite în viaþa politicã a þãrii în noua erã deschisã, antifascistã ºi antiimperia�*listã din August 1944. Manifestând aceeaºi putere de muncã ºi abnegaþie, aceleaºi înalte calitãþi de comunist, de militant patriot, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, aþi desfãºurat în rândurile partidului, ale organizaþiilor revolu�*þionare de tineret ºi femei o susþinutã activitate politico-ideolo�*gicã ºi organizatoricã, partipând cu toatã energia la lupta pentru democratizarea þãrii, pentru cucerirea ºi consolidarea puterii politice a clasei muncitoare, pentru înfãptuirea obiectivelor re�*voluþiei ºi construcþiei socialiste.

Cãlãuzindu-vã dupã teza de inestimabilã valoare teoreticã ºi practicã, fundamentatã de secretarul general a partidului, potri�*vit cãreia socialismul ºi comunismul nu se pot construi decât pe baza celor mai noi cuceriri ale creaþiei umane, dumneavoastrã, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, aþi acþionat ºi acþionaþi cu înaltã rãspundere pentru ca ºtiinþa ºi cultura româneascã sã cunoascã o dezvoltare multilateralã, pe baze moderne.

Eminent om de ºtiinþã, savant de largã recunoaºtere internaþionalã, animat de un puternic spirit revoluþionar în gândire ºi acþiune, înzestrat cu o remarcabilã forþã de înþelegere ºi anticipare a cerinþelor viitorului, dumneavoastrã manifestaþi în acelaºi timp o neobositã preocupare pentru desãvârºirea propriei opere ºtiinþifice, impresionantã prin dimensiunile sale, care îmbogãþeºte ºi perfecþioneazã cunoaºterea într-unul din domeniile de mare importanþã pentru economia naþionalã – chimia – sporind prestigiul ºi autoritatea internaþionalã a ºtiinþei româneºti.

În înaltele rãspunderi ce vi s-au încredinþat, aþi adus ºi aduceþi, stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, o contribuþie de cea mai mare importanþã la dezvoltarea, perfecþionarea ºi modernizarea învãþãmântului românesc de toate gradele, astfel încât ºcoala sã fie în mãsurã sã asigure procesului complex al dezvoltãrii economice sociale a þãrii cadre cu o temeinicã pregãtire profesio�*nalã, de specialitate ºi un larg orizont cultural, cu o concepþie înaintatã, materialist-dialecticã despre lume ºi viaþã, adevãraþi oameni noi ai epocii noastre de cutezãtoare aspiraþii ºi rodnice împliniri socialiste ºi comuniste.

Este, de asemenea, larg apreciatã contribuþia deosebitã pe care o duceþi la dezvoltarea artei ºi culturii naþionale, la îndrumarea ºi desfãºurarea cu succes a marii competiþii de masã – Festivalul naþional al muncii ºi creaþiei "Cântarea României" –, la conti�*nua îmbogãþire a vieþii spirituale a poporului, la formarea ºi educarea omului nou, înaintat al societãþii noastre socialiste.

Prin contribuþia dumneavoastrã nemijlocitã, de cea mai mare însemnãtate, la transpunerea neabãtutã în viaþã a politicii partidului în domeniul vieþii spirituale, patria noastrã dispune astãzi de o ºtiinþã, de un învãþãmânt ºi o culturã înaintate, puse în sluj�*ba progresului multilateral al þãrii, cãlãuzite, mai mult decât oricând, de marile ºi perenele valori ale umanismului socialist, de indealurile ºi aspiraþiile cele mai înalte ale poporului român.

Întreaga dumneavoastrã activitate, îmbinând în mod armonios vocaþia muncii de creaþie ºtiinþificã a savantului-cetãþean cu patosul luptei revoluþionare a eminentului militant comunist, constituie pentru noi toþi un luminos exemplu de slujire cu nemãrginit devotament a cauzei partidului, a înfloririi ºi propãºirii naþiunii noastre socialiste, ne însufleþeºte tot mai pu�*ternic în activitatea pe care o desfãºurãm pentru înfpãtuirea neabãtutã a hotãrârilor Congresului al XIII-lea ºi Conferinþei Naþionale ale partidului, a mobilizatoarelor îndemnuri adresate de marele nostru conducãtor, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, în magistrala Expunere prezentatã la ºedinþa comunã a Plenarei Comitetului Central al Partidului Comunist Român, a organismelor democratice ºi organizaþiilor de masã ºi obºteºti.

În aceastã zi de scumpã sãrbãtoare pentru þarã ºi popor, animaþi de cele mai înãlþãtoare gânduri, dorim sã vã exprimãm, mult stimatã tovarãºã Elena Ceauºescu, sentimentele noastre de aleasã stimã ºi preþuire ºi sã vã adresãm, din adâncul inimilor, urarea fierbinte de viaþã îndelungatã ºi fericitã, plinã de mari realizãri ºi satisfacþii, multã sãnãtate ºi putere de muncã pentru a contribui pe mai departe, împreunã cu încercatul revoluþionar ºi genialul conducãtor al partidului ºi statului, tovarãºul Nicolae Ceauºescu, la înaintarea patriei noastre, independente, libere ºi demne, pe calea fãuririi societãþii socialiste multilateral dezvoltate, a înfãptuirii visului de aur al întregii naþiuni – comunismul.

Cu cele mai profunde sentimente de gratitudine ºi afecþiune tovãrãºeascã, vã adresãm, cu toatã cãldura inimilor noastre, dumneavoastrã ºi iubitului nostru conducãtor, tradiþionala urare:
"LA MULÞI ANI!"

[Proletar]

eu cred cã pe fãuritorii de osanale îi apuca în timpul scrisului un fel de delir, o beþie a slãvirii nemãsurate.
sunt convins cã unii dintre ei chiar aveau trãiri orgasmice.

[StefanDo]

oare le citea?

[Pitbull]

Nu stiu dacä le citea, dar îmi amintesc o scenä, de la o orgie de-asta cu poezii si cântece la C.C., de ziua ei sau a lui sau a pizdelor mä-sii:

Tineti minte cä la orice spectacol din-ästa, ea se hlizea ca proasta-n bâlci (la propriu). Evident, soimii patriei recitau niste "Tovräsä Elena Ceausescu / Mämica noasträ bunä a tuturor...", etc. Ei bine, ea se rânjea la ei, si-si misca buzele sincron cu versurile - adicä, silentions, îsi recita singurä poezelele, pe care deja le stia pe de rost.

[Pauline Kael]

Nicu,Elena ,Ion

[nume]

eu cred cã pe fãuritorii de osanale îi apuca în timpul scrisului un fel de delir, o beþie a slãvirii nemãsurate.
sunt convins cã unii dintre ei chiar aveau trãiri orgasmice.

Asta impresie am avut-o si eu. Azi la sevici i-am terorizat pe cei care lucreaza cu mine, citind scrisoarea CPEX-ul cu voce tare si cu o intonatie de "epoca". O colega mai in varsta mi-a zis sa ma opresc pentru ca o apuca tremuratu', mi-a zis ca-i pare ca s-au intors vremurile odioase. Doi mai tineri erau uimiti de apogeul pupincurismului....

Eu sunt convins ca cei doi savurau la maxim momentele astea (care erau zilnice) ca citeau sau l-i se citea (mai repede) si ca o considerau ca o forma de arta si ca poporul cred la fel si e extaziat. De aici si programul tv de 2 ore care era numai cu ei, exceptand desenele de duminica si cate un film romanesc care era de cele mai multe ori intrerupt de pene de curent. Cine avea lampa cu gaz (si mai ales gaz) era smecher....

[nume]

http://digital.jurnalul.ro/articole/...hetelului.html

http://digital.jurnalul.ro/articole/...oldatilor.html

interesante cele 2 comentarii de la bucataria soldatului.

[Led-Ze-Pencil]

iata un articol, poate va lamureste:

"Jurnale personale:4 ianuarie 1989
29/12/2008

Jean mã anunþã cã e Ana Blandiana aici, cu Romi. Au fost la munte de Revelion, s-au oprit în oraº, în trecere. La amiazã ºi-au dat întâlnire la librãrie, deciºi sã ia împreunã o cafea. Sã vin ºi eu. Îi arãt cã mi-e imposibil, abia am scãpat de nevralgie, trebuie sã stau blocat în casã, la cãldurã. Sã vinã ei, cu toþii, la mine. Îl chem ºi pe M.

Au venit. Aratã foarte bine amândoi, strãduindu-se chiar pentru asta. Ea sã mã îmbrãþiºeze, o avertizez cã s-ar putea sã am gripã, dar ea: "N-are importanþã, tot te sãrut, doar eu am curaj, nu?". Cochetãria cu care spune acest cuvânt, cu subtext, de la intrare. Repede apoi, istorisirea aventurii lor. A depus douã memorii, cum fusese sfãtuitã, texte scurte, identice, pentru ambele cabinete. Dar nici un rãspuns, fireºte. Atunci s-a dus la Dere, sã-i cearã sã afle el, pentru ea, care e situaþia, sã meargã mãcar la generalul Olteanu, sã-l întrebe.

Ea pusese trei chestiuni: 1. Dacã strãini, ziariºti sau alþii o vor întreba despre condiþia ei, ce poate sã le rãspundã? 2. Ce e cu rubrica ei de la "România liberã"? 3. Ce e cu cãrþile ei, cu dreptul ei de semnãturã etc. Dupã o sãptãmânã, Dere a chemat-o. N-a mai trecut în încãperea alãturatã, fãcând semn la pereþii cu microfoane, cum face acea micã scenã de obicei, a rãmas în cabinetul sãu, dar s-a postat în picioare, în mijlocul încãperii, rostind frazele cu voce tare ºi rãspicat, ca ºi cum ar fi sugerat cã doreºte sã fie înregistrat întocmai. La întrebarea nr. 1 i se rãspunde: poate spune ce vrea ea. 2 – sã nu spere în vreo rubricã, în nici un caz la RL, de altfel, în curând, toate rubricile fixe vor dispare... 3. Interdicþia de semnãturã e de lungã duratã, sã nu-ºi facã nici un fel de iluzii. Ca atare, zice ea, s-a calmat.

κi vede de treabã, de scris, nu mai are nici un fel, nu mai are nici un fel de iluzii. E chiar bucuroasã cã s-a întâmplat aºa. Dar Moºu, o întreb, ce-a zis, cum a reacþionat? Se face cã nu mã aude, nu rãspunde, trece la altele. ªi mai târziu, când mai strecor numele Moºului, tot aºa, evitã orice comentariu. Povestesc însã cu mult haz anecdotele ce abundã în jurul ei. Au apãrut tot felul de prieteni, binevoitori, suporteri etc. Mulþi suspecþi. Într-o dupã-amiazã, la Comana, toamna era încã frumoasã, s-a decis sã se izoleze acolo, s-au pomenit cu o maºinã la poartã, din care au coborât doi bãrbaþi ºi o femeie. Volubili, de parcã s-ar fi despãrþit doar ieri. Nu ºi-i aminteau însã deloc. Le-au spus cã s-ar fi cunoscut cu 15 ani în urmã, la o nuntã la Poiana Braºov, la cutare... Da, ei au fost acum 15 ani la acea nuntã, unde erau peste o sutã de invitaþi; i-au poftit în casã, cafele, discuþii. Unul dintre musafiri s-a apucat sã povesteascã ce-a pãþit unul care s-a sãturat de munca lui de savant ºi a încercat sã iasã. L-au gãsit mort.

Altul, care n-a respectat nu ºtiu ce "indicaþii", a avut un accident fatal de maºinã. ªi i-a þinut aºa, într-un serial cusut cu aþã albã. Altã datã, s-au pomenit cu vizita unui tânãr, aproape adolescent, care pãrea un admirator ingenuu al poetei, dar, dupã insistenþe, cãci mai nu scotea o vorbã, le-a spus cã el venise cu încredere la ea, cã el sperase cã ea o sã-l sprijine, sã-l ajute, sã i se alãture, cãci el pregãtea un... atentat.

Le-a arãtat ºi un dispozitiv oarecare, cãruia îi lipsea doar focosul. Nebun? Provocator? Atentator cu adevãrat? Au început ei sã-l potoleascã, sã-i vorbeascã de vârsta lui, de viaþa pe care o are în faþã, de viitor ºi fericire etc etc. Poate are nevoie de bani? I-au oferit. Nu, avea portofelul plin. Zicea cã a rupt-o cu pãrinþii, cã erau activiºti pe la CC, cã îi e scârbã, cã s-a sãturat, cã a fugit de acasã, cã dacã nici ea nu-o sã-l ajute, ce rost are sã mai trãiascã? Le-a trecut prin gând cã e în stare sã se arunce în faþa trenului (cãci urma sã se întoarcã seara cu un tren la Bucureºti). R. L-a condus deci la garã, l-a urcat în tren, tot vorbin-du-i pãrinteºte, încercând sã-l tempereze. Dispãrut. Cine fusese? Speriaþi cã ar putea fi cu adevãrat ºi un disperat, cã ar putea fi prins, cã ei înºiºi pot intra la apã pentru "omisiune de denunþ", "complicitate" cum s-a întâmplat cu atâþia în anii ’50! S-au decis deci sã plece de la Comana, sã se izoleze în casa lor de la Bucureºti, sã nu rãspundã la telefoane. Dar ºi acolo, vecini care-i spioneazã, unul fãrã îndoialã în slujba savantului, mai e ºi o maºinã suspectã care e parcatã în dreptul casei lor, ceva mai sus, cu un bãrbat ºi o femeie în ea, fãrã rost, zile în ºir.

Un medic-savant poet, CD, care-i cautã ºi el cu o insistenþã maximã. E drept, totdeauna au avut asemenea "amici" neaºteptaþi, poate sinceri admiratori sau veleitari în ale literaturii sau, pur ºi simplu, snobi º.a.m.d. De pildã, un tânãr arheolog, care vine la Comana în fiecare an, matematic, de Sf. Petru, nechemat, neanunþat, vine cu precizie de mecanism.
Mircea Zaciu, Jurnal. IV, Editura Albatros, 1998, p. 360-362"

[nume]

Azi Tovu' ar fi implinit anii, tara s-ar fi zbatut intr-un "vibrant omagiu", curentul nu s-ar mai fi oprit iar la prima televiziune din viata noastra ar fi curs program de 12 ore plin cu ode, urari de bine si de sanatate din partea "oamenilor muncii". Cum spun si cei de la Jurnalul "romanii i-au incheiat lui Ceausescu cartea de munca in '89", f. interesant numarul de azi al Scanteii + CD supliment.

http://1989.jurnalul.ro/articole/118594/

Alte "rasfoiri" :
-cozile interminabile la benzina
http://1989.jurnalul.ro/articole/118...ternativa.html

-teatru' sub Ceausescu
http://1989.jurnalul.ro/articole/118...ensionata.html

-jucarii
http://1989.jurnalul.ro/articole/118...i-patriei.html

-cozi
http://1989.jurnalul.ro/articole/118...i-externe.html

Interesante si retetele zilei, dintre care spicuim "sarmale cu salam si usturoi"...