Riccardo Tozzi

Riccardo Tozzi s-a născut la 19.08.1947, în Roma, Italia. Cunoscut antreprenor, producător de film și poducător de televiziune, el a fondat Cattleya, a fost președinte al ANICA. Și-a pierdut tatăl la scurt timp după naștere. A urmat Liceul Gimnazial Augusto și a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Roma La Sapienza, în economie internațională. După un an petrecut în birourile Banco di Roma, în 1975, și-a început cariera cinematografică la Sacis (filiala Rai),...

Riccardo Tozzi s-a născut la 19.08.1947, în Roma, Italia. Cunoscut antreprenor, producător de film și poducător de televiziune, el a fondat Cattleya, a fost președinte al ANICA. Și-a pierdut tatăl la scurt timp după naștere. A urmat Liceul Gimnazial Augusto și a absolvit Facultatea de Drept a Universității din Roma La Sapienza, în economie internațională. După un an petrecut în birourile Banco di Roma, în 1975, și-a început cariera cinematografică la Sacis (filiala Rai), ocupându-se de coproducția și vânzările internaționale a numeroase filme, multe dintre ele fiind printre cele mai de succes producții ale timpului. Printre ele se numără: Părintele Maestru de Paolo și Vittori Taviani (Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes, în 1977), The Tree of Clogs de Ermanno Olmi (Palme d’Or la Festivalul de Film de la Cannes,1978), Orchestra Rehearsal de Federico Fellini, Identificarea unei femei de Michelangelo Antonioni. A colaborat cu Sergio Silva la realizarea ficțiunii La ipopra. În 1986 a fost chemat la Mediaset pentru a crea structura de producție la televiziune. A regizat-o până în 1997, comandând crearea a aproximativ 1500 de ore de producție și ajutând la crearea unora dintre cele mai mari succese ale televiziunii comerciale italiene. Pentru grupul de televiziune a supravegheat și producția multor filme, printre care Jane Eyre de Franco Zeffirelli, Asediul de Bernardo Bertolucci, Il dolce cinema, documentarul lui Martin Scorsese despre cinematografia italiană. În 1997 a fondat compania de producție Cattleya, coordonând sectoarele și urmărind personal dezvoltarea proiectelor. Cu Cattleya a produs peste șaizeci de filme, inclusiv mari succese de critică și de public precum Ceai cu Mussolini de Franco Zeffirelli, Nu mă sperii de Gabriele Salvatores, Don’t Move de Sergio Castellitto, Caterina Goes to the City de Paolo Virzi, Romanzo Criminale de Michele Placido, Bestia din inimă de Cristina Comencini (nominalizare la Oscar 2005), Fratele meu este un singur copil de Daniele Luchetti (Palme d’Or pentru Elio Germano la Festivalul de Film de la Cannes, 2010), Lecții de ciocolată de Luca Lucini, Welcome to Sud de Luca Miniero, Terraferma de Emanuele Crialese (Premiul special al juriului la cea de-a 68-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția și candidat la Oscar 2012 pentru Italia), ACAB-All Cops Are Bastards de Stefano Sollima, Romanzo di una massacre de Marco Tullio Giordana, Educația siberiană de Gabriele Salvatores, Miracolele sunt acceptate de Alessandro Siani, Suburra de Stefano Sollima. De asemenea, produce mai mult de zece seriale de televiziune și a contribuit în ultimii ani la transformarea panorama serialelor de televiziune, dând viață unor produse de anvergură internațională precum Criminal Novel-The Series și Gomorrah-The Series. În 2015, a explorat noi formate producând serialele web Non c'è problema și Connessioni: 10 întâlniri sentimentale cu La Repubblica. Din 2007 ocupă funcția de președinte al Secției Producători din ANICA, iar în mai 2011 a fost ales președinte al ANICA, funcție pe care a deținut-o până în 2016. În iulie 2011 a fost numit vicepreședinte al CCI-Confindustria Cultura Italia. În octombrie 2017, a anunțat că a vândut 51% din Cattleya companiei engleze Itv Studios. În plan personal, a fost căsătorit cu regizoarea și scriitoarea italiană Cristina Comencini cu care are un fiu, DJ Luigi Tozzi. Este tatăl vitreg al celor doi copii ai Cristinei Comencini, politicianul Carlo Calenda și scenarista Giulia Calenda. Când Carlo Calenda a fost numit ministru al Dezvoltării Economice în 2016, Tozzi a demisionat din funcția de președinte al ANICA pentru a evita suspiciunile unui conflict de interese.