Margaux Hemingway

Margaux Hemingway, pe numele complet Margot Louise Hemingway, s-a născut la data de 16.02.1954, în Portland, Oregon, SUA, și a decedat la data de 01.07.1996, în Santa Monica, California, SUA (sinucidere prin supradozaj). A crescut într-o fermă din Ketchum, Idaho. A fost fiica lui Jack Hemingway, fiul celebrului scriitor Ernest Hemingway, premiat cu Nobel, și a lui Byra Louise Whittlesey („Puck”). A avut două surori, Mariel (născută în 1961) și Joan, (născută în 1950). La vârsta de...

Margaux Hemingway, pe numele complet Margot Louise Hemingway, s-a născut la data de 16.02.1954, în Portland, Oregon, SUA, și a decedat la data de 01.07.1996, în Santa Monica, California, SUA (sinucidere prin supradozaj). A crescut într-o fermă din Ketchum, Idaho. A fost fiica lui Jack Hemingway, fiul celebrului scriitor Ernest Hemingway, premiat cu Nobel, și a lui Byra Louise Whittlesey („Puck”). A avut două surori, Mariel (născută în 1961) și Joan, (născută în 1950). La vârsta de 21 de ani, după melodrama Lipstick (1976), Margaux avea o carieră de film în devenire, un contract promoțional de 1 milion de dolari cu parfumul Faberge și fața ei pe coperțile revistelor din întreaga lume. Dar, totul s-a pierdut. Sora ei, Mariel Hemingway, al cărei rol în Ruj (1976) fusese sugerat de Margaux, a avut un succes mult mai mare. A început să bea mult; a avut două căsătorii ratate. În 1988, s-a înscris la Centrul de reabilitare Betty Ford. Încercările de a se recupera, de a renunța la alcool, de a-și reînvia cariera au eșuat și, până la 41 de ani, nu mai avea aproape nimic. Locuia singură într-un studio, fără copii, fără iubit, cu puțini prieteni. Vecinii au informat polițiștii că nu a fost văzută zile întregi și, la 1 iulie, au intrat printr-o fereastră de la etajul 2. Înregistrările dentare trebuiau utilizate pentru a-i confirma identitatea. Numele ei de familie însemna avere, bogăție și creativitate, dar Margaux Hemingway, a muncit din greu de-a lungul carierei pentru a-și croi propria soartă în familia Hemingway. Margaux a lucrat în diverse locuri de muncă din zona Sun Valley înainte de a călători la New York, la mijlocul anilor 1970. Cu frumusețea ei izbitoare, și-a făcut repede un nume ca model. Ea a fost primul model plătit cu un milion de dolari SUA pentru o prezentare de produse cosmetice și pentru a apărea pe zeci de coperte ale revistelor de modă. Munca ei pentru parfumul Faberge „Babe” a dus la recunoaștere pe plan național, așa că nu a fost o surpriză faptul că a ajuns la Hollywood. În 1976, a fost lansată melodrama Lipstick (1976). Margaux a avut rolul principal și, la sugestia ei, sora ei mai mică, Mariel Hemingway, a fost distribuită într-un rol secundar. Deși filmul a avut meritele sale, nu a găsit nici o favoare în rândul criticilor de la Hollywood. Cu toate acestea, Mariel a câștigat laude și a continuat să apară într-o serie de filme importante de la sfârșitul anilor 1970 și începutul anilor 1980. În ciuda căderii ei, Margaux a continuat să lucreze ca model și actriță, ocazional, apărând în filmul de groază cu buget redus, Killer Fish (1979) alături de „Lee Majors” și Karen Black. Margaux a atras mai multă atenție prin viața ei socială turbulentă, frecventând Studio 54 din New York și participând la numeroase petreceri și evenimente pline de farmec. În această perioadă, alcoolul a început să-i marcheze destinul, ulterior devenind dependentă de el. În anii 1980 a apărut în câteva filme, în special Over the Brooklyn Bridge (1984), un film pe care l-a menționat ulterior drept favoritul ei. Margaux a petrecut mult timp călătorind și petrecând timp cu al doilea soț, Bernard Foucher. În 1984, Margaux a petrecut mult timp în Miami, Florida, și s-a angajat la realizarea producției Hemingway: Winner Take Nothing (1998), în Cuba. Documentarul a relatat munca celebrului ei bunic Ernest Hemingway și a implicat-o să călătorească prin Europa și SUA. Căsătoria ei cu Foucher s-a încheiat la mijlocul anilor 1980. Margaux a petrecut timp la clinica Betty Ford pentru a face față problemelor ei cu alcoolul. Se îngrășase, cariera ei era în declin, a doua căsătorie fără copii se încheiase. În 1988, Margaux a ieșit din clinică cu energie pozitivă. Ea și-a vândut povestea către People Magazine și a început să lucreze din nou la cariera sa de film. Filmul francez La messe en si mineur (1990) a fost filmat în 1989, iar la mijlocul anului 1990, a apărut pe paginile revistei Playboy. Această mișcare a atras cu siguranță atenția și nu a trecut mult timp până când s-a alăturat unui thriller erotic la începutul anilor 1990. Fred Olen Ray a distribuit-o ca „celelalte femei” în magazinul de închiriere de videoclipuri Inner Sanctum (1991), un rol care presupunea nuditate. A fost umbrită de Tanya Roberts și a fost distribuită într-o serie de roluri mici în Love Is Like That (1992), Deadly Rivals (1993). Margaux și-a schimbat ortografia numelui în Margot pentru a reaminti oficial sobrietatea ei, în 1993. În 1994, a fost lansat Double Obsession, filmat în Boulder, Colorado, Margaux jucând alături de actrița engleză Maryam D' Abo. Și-a reluat rolul Anna Rawlins alături de Michael Nouri, Sandahl Bergman, Tracy Brooks Swope în Inner Sanctum II (1994). În 1995, cariera ei de film a fost dificilă, au fost zvonuri despre depresia ei, lucru pe care l-a divulgat prea des în cadrul unor emisiuni de chat cu vedete precum „Geraldo Rivera”. În Vicious Kiss (1995), Margaux a jucat alături de Monique Parent într-un rol care nu era măgulitor pentru imaginea și cariera ei. Mai multe zvonuri au abundat atunci când călătoria ei în India a fost întreruptă în 1995, provocând o frenezie asupra sănătății sale mentale. S-a recuperat la casa familiei Hemingway din Idaho și, în ciuda entuziasmului ei de a fi povestitoare și moderatoare pentru documentarul „Animal Guide” al Animal Planet, părea că se zbate. În iulie 1996, Margaux a fost găsită moartă în noul ei apartament din Santa Monica. Un prieten devenise îngrijorat după ce nu o mai văzuse o vreme. Moartea a fost decisă ca sinucidere prin supradozaj ceva mai târziu, o hotărâre cu care sora ei, Mariel, actriță și ea, nu era de acord. Margaux Hemingway s-a dovedit a fi o altă vedetă într-o serie nefericită de tragedii de la Hollywood, în ciuda faptului că a încercat atât de mult în ultimii ani de viață să-și mențină cariera. Vocea ei husky și sprâncenele sale vor fi amintite în mod pozitiv doar în lumea modei. Backroads to Vegas (1996), ultimul ei film, a fost lansat în 1999, iar un film biografic programat a fost abandonat. Margaux fusese un ecologist și călător pasionat, și aceasta era calea pe care o urma cariera ei. Un deceniu mai târziu, amintirea ei a fost estompată, dar problemele sale personale pot servi ca un amintire amară a cât de greu poate fi jocul faimei. În plan personal, ea a fost căsătorită cu Erroll Wetson, din 1975 până în 1978; au divorțat; cu Bernard Foucher, din 1980 până în 1987; au divorțat. A murit fără o cauză probabilă, găsită în apartamentul ei din Santa Monica, California, de prieteni. Cabinetul legist din Los Angeles a concluzionat că Margaux Hemingway s-a sinucis luând o supradoză de sedativ. A fost a cincea persoană din familie care s-a sinucis. Aproape de sfârșitul vieții sale, cariera sa a fost redusă la lucruri precum autografierea cărților de tranzacționare cu rating R pentru revista Playboy și lucrul la o linie telefonică psihică. A fost găsită moartă la 35 de ani de la sinuciderea bunicului ei, scriitorul Ernest Hemingway, al cărui tată, frate și soră s-au sinucis. Margaux a luat o supradoză de Klonopin, o benzodiazepină utilizată pentru tratarea anxietății și a unor tipuri de convulsii epileptice. A fost înmormântată la Cimitirul Ketchum, din Ketchum, Idaho. Sora lui Margaux, Mariel, a declarat: „A fost găsită cu picioarele sprijinite pe o pernă, cu o carte în poală. Asta nu sună ca cineva care s-a sinucis. Legistul a spus același lucru. De asemenea, sora mea a fost oarecum o regină. Dacă s-ar fi sinucis, ar fi lăsat un bilet lung numind pe toți cei cărora le-a greșit-o vreodată". Mariel a continuat spunând că la trei săptămâni după moartea lui Margaux s-a anunțat că s-a sinucis și că cel mai probabil presa a spus acest lucru pentru că „a făcut o poveste mai bună”. Ea a spus că legistul inițial a raportat că Margaux a murit cel mai probabil din cauza unei crize epileptice.