Martin Bormann

Martin Bormann s-a născut în Halberstadt, Germania, pe 17 iunie 1900. Era fiul vitreg al unui functionar, Theodor Bormann, si al Antoniei Bernhardine Mennong, recasatorita dupa moartea primului sot, cu care il avusese pe Martin.

S-a inscris in armata germana la sfarsitul primului razboi mondial, renuntand la studiile universitare. Pentru putin timp, in ultimele luni de razboi, a fost tunar intr-un regiment de artilerie. Apoi a aderat la organizatia de voluntari Freikorps Roßbach, responsabila de multe violente de-a...

Martin Bormann s-a născut în Halberstadt, Germania, pe 17 iunie 1900. Era fiul vitreg al unui functionar, Theodor Bormann, si al Antoniei Bernhardine Mennong, recasatorita dupa moartea primului sot, cu care il avusese pe Martin.

S-a inscris in armata germana la sfarsitul primului razboi mondial, renuntand la studiile universitare. Pentru putin timp, in ultimele luni de razboi, a fost tunar intr-un regiment de artilerie. Apoi a aderat la organizatia de voluntari Freikorps Roßbach, responsabila de multe violente de-a lungul frontierei letone.

S-a inscris in Partidul National Socialist al Muncitorilor Germani (NSDAP). In 1924 a fost găsit vinovat si arestat pentru complicitate la uciderea fostului sau invatator, dar a fost eliberat dupa numai un an.

In 1929 s-a casatorit cu fiica unui consilier al lui Hitler, Gerda Buch, o tanara de 19 ani. Martor la nunta le-a fost Adolf Hitler. Au avut impreuna 10 copii, dintre care au trait 9. Hitler a fost nasul de botez al unuia dintre copii si mai tarziu, Bormann a fost martor la casatoria fuhrerului cu Eva Braun.

In NSDAP a fost mai intai ofiter regional de presă în Thuringia și apoi manager de afaceri, în 1928. A avansat repede si, din 1933 pana in 1941, a fost secretarul personal al lui Rudolf Hess. A fost ales în Reichstag, parlamentul german. I-a castigat repede increderea lui Hitler si i-a administrat finantele, apoi a controlat averile oficialilor, indeosebi pe cele apartinand membrilor cercului intim al fuhrerului. Era incult, brutal dar foarte perseverent, asa ca in curand a devenit indispensabil.

In 1942 a devenit secretarul cancelariei. Aparent anonim, neimportant, s-a dovedit a fi un maestru al intrigilor si manipularilor politice. I-a impiedicat deseori pe Goebbels, Goering sau Himler sa ajunga la Hitler. Avea in sfarsit putere si controla securitatea, legislația, numirile și promovarile in functii. A creat un sistem de spionaj in armata, a incercat sa distruga bisericile crestine.

Borman a fost un rasist, extrem de zelos in persecutarea si exterminarea evreilor. El este cel care a semnat decretul din octombrie 1942, care prevedea eliminarea radicala a evreilor si folosirea fortei in taberele din est.

Când a devenit clar că Germania va pierde al doilea război mondial, Bormann a încercat să străpungă liniile Armatei Roșii.

Bormann a asistat personal la sinuciderea lui Goebbels și a familiei sale și, în final, la sinuciderea lui Hitler însuși. Se spune ca inainte de a se sinucide, Hitler i-a ordonat lui Bormann să se salveze și să fugă din buncar.

Dupa ce a iesit din acel buncar, in 1945, pe 30 aprilie, soarta sa este neclara. Unii spuneau ca a fost ucis de rusi, altii ca a fugit in Italia, Brazilia sau Chile. Oricum, i s-a pierdut urma.

Pe 29 octombrie 1945, Bormann a fost pus sub acuzare în contumacie de Tribunalul Militar International de la Nuremberg si a fost condamnat la moarte în absență, in 1946.

In 1972 au fost identificate ramasitele sale lângă Reichstag, în Berlinul de Vest. In 1973, un tribunal vest-german a pronuntat oficial moartea lui Bormann.