"Nunta mut?"

[Proletar]

Hehe, da' nu mä mir.
De când l-au pus äia sä prezinte telecinemateca, Toca se crede comentator de film.
Asta nu e criticä, nu e analizä - e pamflet.

dar nu e alexandru tocilescu - regizorul de teatru, e alt tocilescu, un individ despre care deschisese un topic rocky, cu ceva timp in urma, daca mai tii minte...

[Pitbull]

A, da?
Scuze, atunci - m-am gräbit.

[civica65]

Crimele impotriva satului romanesc incepusera chiar din 1946. Citez dintr-o carte-document, scrisa de Cicerone Ionitoiu.

“Groaza intrase în þãrani, pe bunã dreptate, deoarece în multe pãrþi s-au produs crime. Pe 9 Aug.1946 a fost împuºcat Gheorghe Mihai, omul satului Vâlsãneºti ajuns avocat ºi venit sã le vorbeascã consãtenilor la Piteºti. A fost omorât în Tribunal, acolo unde ar fi trebuit sã se împartã dreptate ºi aceasta s-a fãcut în timp ce pe trotuar se afla Constantin Doncea ºi Nicolae Ceauºescu cap de listã la comuniºti, în jud. Argeº. ªi cu aceastã ocazie au mai fost morþi ºi þãrani numeroºi rãniþi. La Suceava, în celãlalt colþ de þarã fusese omorît în casã TraianÞãranu,pe l9 Iunie 1946, fiindcã îl gãzduise pe Ion Mihalache ºi pe ziaristul american Ruben Markam”

“Cotele au fost în aºa fel mãrite încât nu producea pãmântul cât trebuia sã predau. Obligativitatea de predare a laptelui Întrecea cu mult cantitatea pe care o puteam mulge dela cele douã vaci. De asemenea trebuia sã predau bovine ºi ovine pentru a acoperi cota de carne la care eram impus. Pentru a face faþã cumpãram de pe piaþã animale, la preþuri foarte mari. Sumele primite pentru produsele predate erau foarte mici, bani daþi în bãtaie de joc. De teama închisorii trebuia sã acopãr cotele impuse. Anii urmãtori au adus noi mãriri de cote ºi mai
drastice. In doi ani consecutivi, 1947, 1948 mi s-a luat tot grâul de la arie, fãrã sã-mi se lase vreun bob”

“Niciodatã moartea unui om n-a adus mai mare bucurie decât aceia a lui Stalin din 5 martie 1953. Dupã moartea lui Stalin, în aprilie 1953, în România se încearcã sã se stabilizeze preþurile care o luaserã razna ca în Cehoslovacia, Germania rãsãriteana, în toate tarile "surori". In România se recunoaºte cã datoritã industrializãrii forþate, producþia agricolã a rãmas în urma comiþându-se chiar abuzuri. Dacã regimul se vede obligat de rezistenta þãranilor ºi mai ales de atmosfera creatã dupã moartea lui Stalin, sã reducã cu 10% cotele obligatorii, în schimb agraveazã sancþiunile împotriva celor ce nu-ºi predau cotele la timp, mergând pânã la ridicarea pe loc a bunurilor casnice pentru acoperirea datoriei”

[Led-Ze-Pencil]

Foarte bune exemplele, civica.
Jos palaria! (de comisar)

Pe bune!
Si mai e o chestie care nu a fost luata in calcul: primul film. E deja o marota afirmatia: primul film te lanseaza, al doilea film te consacra. Dar are sens. De ce? Pentru ca la primul film se presupune ca ai avut mult timp sa te gandesti, al doilea l-ai facut in goana ceasului, ca sa nu-ti treaca timpul. (Poate de aia zic multi de E pericoloso sporgersi ca e cel mai bun al lui Nae. Sau poate de aia e cel mai bun)
So, a avut timp sa se gandeasca. Din tinerete cand i-a zis Cotescu povestea nuntii mute si pana s-a hotarat sa faca filmul. Asta ar presupune timp de studiu cat pentru un premiu Nobel.
Dar... nimic. Nici macar gafa cu a pune nunta joi, cand inca nu murise Stalin, n-a evitat-o. Ce scuze mai are?

[herbert]

tocmai 7 pagini de discutii si cronici blindate...
teoria strica omenia. asa ca, pe scurt: "Nunta muta" e o incercare de film mediocru... tre' sa i se spuna lui Malaele, poate se lasa.
sorry, daca am ranit sensibilitati, prietenii, prospectari strategice... si tot calabalacul din lumea noastra cinematografica mica.

[civica65]

Foarte bune exemplele, civica.
Jos palaria! (de comisar)

Mersi.

Ca produs cinematografic, Nunta Muta este bunicel. Dar daca e sa-l luam la bani maruntzi, strict din punctul de vedere al adevarului istoric, este o minciuna ordinara, o dezinformare de ultima speta.
Eu inteleg ca romanul mai face haz de necaz, dar cum sa le prezinti tinerilor de astazi ipoteza ca regimul comunist era perceput ca o gluma in satele anului 1953? Daca in realitate un taran precum cel interpretat de Dan Condurache indraznea sa faca bascalie de omul partidului, in cel mai bun caz s-ar fi ales cu o bataie zdravana in beciurile Securitatii, dar cel mai probabil i-ar fi putrezit oasele la Canal. Comunismul insemna teroare pentru tarani inca de la sfarsitul anilor 40. Daca prin 1946-47 poate mai erau unii care sperau in ajutorul marilor puteri, avand in vedere ca Romania avea inca un rege in fruntea tarii, in 1953 nu mai era cazul. Sa nu uitam ca 1948 era anul nationalizarii, iar marile arestari fusesera deja efectuate. Atunci cum sa spui ca in 1953 mai putea fi vorba de gluma?
Rusine, Malaele!

[Led-Ze-Pencil]

Daca in realitate un taran precum cel interpretat de Dan Condurache indraznea sa faca bascalie de omul partidului, in cel mai bun caz s-ar fi ales cu o bataie zdravana in beciurile Securitatii, dar cel mai probabil i-ar fi putrezit oasele la Canal.

Daca nu ma insel, Condurache era un fost mosier, lasat fara pamant de comunisti... Eu asa am inteles in hahaiala aia care era in crasma. Si aici e alt fals: cat o fi fost el de redus la saracie prin confiscarea pamantului, mosierul nu statea la carciuma cu toti taranii.

Si acum daca tot am reinviat topicul (nunta de argint?) mai am o nedumerire: ce draqu e cu acadelele alea de sunt peste tot? Alea rotunde multicolore de le sug mirii la circ? Nici nu stiu daca existau asa ceva la noi, dar nu conteaza asta. Ce e cu ele de-s asa importante? Pe afis, pe fluturasi, pe site - unde sunt elementele de baza pt navigare - peste tot acadele multicolore.

Erau la circ cu ele, iar filmul este despre o nunta. Ce simbol mai e si asta? Ale cuie?

[Disciple]

Mai Civica la cat de prost e personajul Gogonea cu toata teama tot nu te-ai fi putut abtine sa nu il iei peste picior.
Personajul lui Dan Condurache pare mai degraba intelectual decat mosier si intelectualii nu erau neaparat bogati.Si la o adica si ceilalti tarani aveau pamanturi...de ce nu ar sta la masa cu ei?

Eu zic ca va pierdeti timpul incercand sa cautati greseli peste tot.Sunt sigur ca ati omis din vedere ca Malaele este la debut in regia de film.Si debutul lui matura pe jos desi e cam mult spus cu alte abominatii de filme ale unor regizori(sa le spunem experimentati) care nu realizeaza cat de expirati sunt.

Eu am intampinat filmul pozitiv scriind o cronica pozitiva despre el.E probabil sa imi dati peste nas cu greselile dupa care ati tot scormonit de-a lungul a cateva pagini,dar daca pe mine m-a facut sa il revad de 4 ori nu voi fi imbecil sa incep sa caut acul in carul cu fan.

[Led-Ze-Pencil]

Mai Civica la cat de prost e personajul Gogonea cu toata teama tot nu te-ai fi putut abtine sa nu il iei peste picior.

Stii cat de prost era Ceausescu? Dar stii cati s-au abtinut sa-l ia peste picior, în faþã?
Vreo 23 de milioane.

Eu am intampinat filmul pozitiv scriind o cronica pozitiva despre el.E probabil sa imi dati peste nas cu greselile dupa care ati tot scormonit de-a lungul a cateva pagini,dar daca pe mine m-a facut sa il revad de 4 ori nu voi fi imbecil sa incep sa caut acul in carul cu fan.

Treaba ta, dreptul tau, parerea ta. Nu-ti cere nimeni sa-l critici. Daca ti-a placut, ti-a placut.

[civica65]

Mai Civica la cat de prost e personajul Gogonea cu toata teama tot nu te-ai fi putut abtine sa nu il iei peste picior.

Mai Discipole,

Majoritatea comunistilor erau prosti. Pe asta s-a bazat implementarea regimului. Li s-a bagat pumnul in gura intelectualilor, oamenilor politici, studentilor, chiaburilor...si toate scursurile societatii au devenit activisti de frunte. Ceausescu e un exemplu elocvent!
Inca o data repet, comunismul nu a fost deloc o gluma! Pe langa batai si puscarie, erau si alte metode de constrangere. Bunicul meu, din cauza "originii chiaburesti", a ajuns la un moment dat electrician, desi era om cu doua facultati terminate intr-o vreme cand si promovarea Bacalaureatului era un motiv indreptatit de mandrie.

[Led-Ze-Pencil]

Da, subiectul e prea dureros inca pentru a face o comedie bufa despre el.
Ar vrea cineva sa faca o comedioara despre ce s-a intamplat la Auschwitz? Ma indoiesc; si daca s-ar gasi vreun nerod sa faca asta, ar fi blamat definitiv. Si ajung din nou la La vita e bella, comedie in care insa elementul tragic e pastrat intact. Si unde factorul comic e introdus parca anume ca sa putem indura mai usor tragedia. Ca invelisul dulce al antibioticelor amare.

[Disciple]

Mai Discipole,

Majoritatea comunistilor erau prosti.

Pai da...se intitulau "revolutionari de profesie" :lol:
Ca mai erau cizmari,ceferisti,strungari,gunoieri,cersetori,hot i,etc. nu se pune.Erau doar pasiuni. :lol:

[marmatia]

Parca am citit sau vazut un interviu dat de Malaele in care spunea ca desi a zis ca nu o sa mai faca film dupa NUNTA MUTA acum se vede nevoit sa se contrazica pentru ca a intrat in sevraj. Mi-a placut expresia "am intrat in sevraj".

Pai daca-i dependent de filme proaste avem o problema.

De ce nu-l ia cineva de mina ca sa-l plimbe un pic pe la cinemateca, pe la UNATC/MEDIA/etc si prin alte locuri frecventate de cei ce vor sa faca film?
Cu blindete sa-i sopteasca in ureche comentarii la imaginile de pe ecran sau la cele auzite in salile de curs si abia apoi sa-i dea drumul in lume ca sa faca alte filme ca NUNTA MUTA.

[gionloc]

pai daca va face alte filme ca nunta muta, mai bine ii spunem de pe-acum sa vada de alte treburi.

[Led-Ze-Pencil]

da sevrajul asta nu se poate vindeca si altfel, cu pastile?

[Led-Ze-Pencil]

Si ca sa vedeti ca nu sunt carcotas, uite, filmul are pana acum 10.202 de spectatori si ma bucur. Ii urez cat mai multi. Duceti-va oameni sa-l vedeti!

In rest, ramane cum am stabilit.

[gionloc]

un articol din jurnalul national

link

[Led-Ze-Pencil]

un articol din jurnalul national

link

Da' esti prea modest.
"Un articol"? Unul oarecare?
O BOMBA!
Domnul Malaele se apara intr-un hal far' de hal. Jenant!
Ce zicea la premiera cum ca " recunosti un lucru bun dupa numarul prostilor care se grabesc sa-l critice" e nimic, e o mangaiere pe crestet.
Urmati linkul si cititi, ca merita.

[Pitbull]

Päcat, e orgolios.
Sigur, cele trei cronici sunt doar greseli (grave) ale unor profesionisti (excelenti) - dar Horatiu nu trebuia sä se atace. Uite, vezi, ästa e cusurul lui - prea se aprinde!

[Led-Ze-Pencil]

Iata articolul, sa nu se piarda cumva din arhivele Jurnalului National.
>>
Cinefagii / Horaþiu Mãlãele ºi croncãnicarii
Motto: "În fântâna din care bei apã sã nu dai cu pietre!". (proverb)


(În atenþia lui Andrei Gorzo, Ileana Bârsan ºi Lucian Maier)

INTRODUCERE
Mã numesc Horaþiu Mãlãele ºi, aºa cum scrie în cartea mea de muncã, sunt "prestator de servicii culturale cãtre populaþie".
În urma unui exces programat, am fãcut public unul dintre proiectele mele obsedante, care s-a numit ºi se numeºte "Nunta mutã". Este un film. Este un film ce vorbeºte lumii despre dictaturã ºi consecinþele ei în plan comunitar ºi, respectiv, familial. Este un film ce povesteºte cui va dori despre o perioadã bleste�*matã a acestui pãmânt, când frica, foamea ºi frigul au cãlcat în picioare viaþa pãrinþilor noºtri. Este un film trist cu mult umor. Costa Gavras spunea despre el, dupã o vizionare la Paris: "Râdem, reflectãm, nu plângem, dar de multe ori ne vine".
Stilistica filmului a fost rânduitã pe douã culoare uºor depistabile ºi pentru profan ºi pentru iniþiat. Unul realist, care adunã cele douã coperþi, iar celãlalt realist-fantastic, povestea propriu-zisã, motiv pentru care am recurs la acest comentariu de tip brechtian, acest "verfremdungseffekt", aceastã îngroºare în zona personajelor, textului, costumelor, decorului etc. Criteriile care au fundamentat aceastã opþiune privesc în exclusivitate pe cel ce s-a încumetat sã facã un asemenea demers.
ªi iatã ce-a ieºit!

"Cu ce sã încep?" retorizeazã ºi Gorzoul, adicã unul din vajnicii noºtri cinefagi, dându-ne o lecþie de auto-învestire ºi perspectivã. Cu alte cuvinte, "de oriunde aº începe acest film, pot mesteca ºi înghiþi tot, pentru cã am gura mare, obrazul gros ºi maþu' ung". Nu numai cã zice dar, împreunã cu comesenii Bârsan ºi Maier, se ºi pun pe treabã ºi cu o lãcomie suspectã, în aceastã nãprasnicã insurecþie devoratoare, aruncã-n pântece fiecare ce apucã, amestecând recuzita cu replicile, decorul cu actriþele, forma cu fondul, montajul cu reflectoarele, adicã în�*tregul meu film, ba ºi bucãþi din alte filme, resturile unui chiolhan anterior. O ingurgitare nesãnãtoasã ºi confuzã la limita toxiinfecþiei intelectuale. Cu dinaintea goalã ºi rãsuflarea grea se reped la troaca conceptelor ºi a sintagmelor sforãitoare ºi se pun pe un leorpãit zgomotos de unde rãzbat, aproape onomatopeic, cuvinte precum: teatralitate, filmografie, trecut, viitor compromis, limitele vulgaritãþii, creativitate, artã pentru artã, culturã pentru culturã, blabla pentru blabla. Când totul a fost devorat, cu burþile rotunjite, cu privirea ºireatã ºi moale, se îndreaptã, greoi ºi tãcuþi, în culisele culturii, unde se pun la pândã pentru o viitoare ºi mai grasã victimã.

NU!
Nu, dragi tovaraºi, Gorzo, Maier sau Bârsan, nu cred în aceastã formã autoritarã, tranºant-stalinistã, în a judeca râvna unui om.
Nu cred în aceastã cronicã demolatoare, ce se învârte în jurul verbului "a plãcea". Lucru ãsta poate sã-l facã ºi Costicã Chioru din Buduhala, dar nu niºte ziariºti profesioniºti învestiþi sã se ocupe de culturã. O aceeaºi obsedantã cronicã bãºcãlioasã, în care se schimbã doar numele inculpatului, cuprinzând invariabil raportarea la opere clasice sau la o capodoperã virtualã, îngrãmãdirea fãrã nici o noimã a celebritãþilor, mimarea efortului ºi ascunderea în spatele cuvintelor zornãitoare este un act de fãþãrnicie, de diletantism camuflat.
Cred cã un cronicar cu o culturã serioasã (nu numai cinematograficã, domnule profesor Gorzo!) nu trebuie sã rãmânã în zona aceluiaºi traseu stilistic. Este dãunãtor ºi frustrant. "Orice consecvenþã duce la dracu" decidea Kant - neamþu';. Iar Bãrbulescu - românu' spunea ºi mai pe ºleau cã "sunt oameni atât de proºti, încât nu pot sã traverseze strada. Ei se nasc, trãiesc ºi mor pe acelaºi trotuar".
Nu diferenþa de gust mã neliniºteºte, ci agresivitatea, reprezentaþia de mahala a acestei troici ce a spart bariera ºi a intrat în oraº. Indiferent de idealurile ce ne animã, fie ele ºi culturale, cred cã un asemenea exerciþiu de exhibiþionism în spaþiul comunitar, cu o mânã rãtãcitã de spectatori, este o formã jalnicã de prostituþie intelectualã. Agresivitatea spectacolului trãdeazã cabala, asocierea la un scop ascuns ºi urât mirositor.

Domnule Andrei Gorzo,
Domnule Lucian Maier,
Doamnã Ileana Bârsan,

Dacã în urma acestui articol, veþi avea un spontan atac la conºtiinþã, urmat de o analizã sumarã, primiþi asigurarea respectului meu contemporan.
Dacã nu, vã condamn la iertare, melancolie ºi îngândurare. Am zis!
Horaþiu Mãlãele
<<<

Ce o vrea sa zica prin "Nu diferenþa de gust mã neliniºteºte, ci agresivitatea, reprezentaþia de mahala a acestei troici ce a spart bariera ºi a intrat în oraº. [...] Agresivitatea spectacolului trãdeazã cabala, asocierea la un scop ascuns ºi urât mirositor."

Ca este o conspiratie impotriva lui? :shock: :o :lol:
(Pacat ca nu exista emoticonul de tavalit pe jos de râs)