"Supravietuitorul"

[Pitbull]

Bravo, Emanache. Adânc gräit-ai. Ia un bubon si taci.

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu, inconjurat de femei frumoase la premiera filmului sau, "Supravietuitorul"

Mireille-Astrid Popa (Realitatea Romaneasca)

Recent, la CinemaPro a avut loc premiera filmului "Supravietuitorul", in regia si scenariul lui Sergiu Nicolaescu.
La eveniment, au fost prezenti numeroase personalitati, precum si sau regizori, actori: Sergiu Nicolaescu, Ioan Carmazan, Ion Iliescu, Cristi Brancu si iubita sa, Oana Turcu. Frumoasa Zarada si tanarul comisar Moldovan sunt doua personaje care nu mai au nevoie de nicio prezentare si care in "Supravietuitorul", mult-asteptatul film al regizorului Sergiu Nicolaescu, prind viata in interpretarea Ilenei Lazariuc si a lui Petr Falc, doi actori care au venit special in tara pentru a participa la premiera de gala a filmului lui Sergiu Nicolaescu.

Pentru ca este primul sau film in care interpreteaza un rol consistent, Ileana Lazariuc a parasit Parisul pentru a putea pasi pe covorul rosu de la CinemaPRO, alaturi de Petr Falc, frumosul actor de 32 de ani, pentru care rolul din "Supravietuitorul" marcheaza debutul in lungmetraj. Cu un total de 31.000 de metri de pelicula, utilizata in 41 de zile de filmare, la care si-au adus contributia 45 de actori in distributie si 84 de persoane in echipa tehnica, alaturi de 1.332 de persoane in figuratie, "Supravietuitorul" este o productie grandioasa care a beneficiat de 12 locatii de filmare, printre care Praga, Palatul Snagov si teatrul Odeon.

Dupa ultimul film care il avea protagonist pe de-acum celebrul comisar, "Duelul" (lansat in 1981), Sergiu Nicolaescu a fost obligat de cenzura comunista sa opreasca seria. Asta pana acum cativa ani, cand i-a venit ideea unei continuari, ideea care s-a materializat curand in scenariul filmului "Supravietuitorul" scris de regizor impreuna cu jurnalista Adina Mutar si produs de MediaPro Pictures. De aceasta data, actiunea se desfasoara pe doua coordonate temporale: intr-o prima faza, la sfarsitul anilor '70, cand comisarul Moldovan se trezeste prins intr-un joc periculos, in care fostii prieteni si mai ales fostii dusmani isi fac aparitia. Reintalnirea cu aceste personaje inseamna pentru Moldovan rememorarea unor episoade din viata, iar aici intervine cel de-al doilea plan, amplasat in anii '40.

Alaturi de Sergiu Nicolaescu, la premiera au participat si Mihai Toderiuc - producator executiv; Adina Mutar - scenariu;
Mihai Orasanu - coloana sonora; Viorel Sergovici - imagine; Nita Chivulescu - montaj; Petr Falc - actor; Vladimir Gaitan - actor; Ion Dichiseanu - actor; Lucian Viziru- actor; Cristina Rus - actor; George Mihaita - actor; Tudor Mihaita - actor si Cristi Iacob - actor.

Comisarul Moldovan este prezent, in premiera, nu numai pe ecranele de cinema, ci si pe telefoanele mobile. Mediafax Mobile Services, divizia din cadrul Mediafax care furnizeaza continut multimedia pentru principalii operatori de telefonie mobila din Romania, a dezvoltat "Supravietuitorul" - primul joc bazat pe un film romanesc. Jucatorii pot castiga telefoane mobile si invitatii la Hollywood Multiplex daca participa la un concurs, pana la 3 iunie (www.supravietuitorul.ro/joc).

"Am facut filmul Supravietuitorul cu dragoste si acest lucru se simte si se vede. Daca dumneavoastra, spectatorii, veti vedea filmul, veti vorbi in asa maniera incat sa avem spectatori multi, inseamna ca mi-am implinit visul", a spus regizorul Sergiu Nicolaescu, la finalul spectacolului de gala. Intrebat daca se considera un supravietuitor, Sergiu Nicolaescu a precizat: "Da, in viata sunt un supravietuitor. Din acest moment, filmul a iesit si-si face datoria. Pe fetele din film le-am ales pe vazute; erau mult mai multe, dar le-am ales pe ele (Ileana Lazariuc, Simona Patruleasa, Cristina Rus). Eu niciodata nu ma insel cand aleg actorii. In mod sigur cu actorii din acest film voi mai colabora si la altele".

"A fost extraordinar sa joc in acest film. A fost o experienta unica, din care am invatat foarte multe! Am fost o echipa in acest film si ne-am inteles foarte bine. Mi-a placut foarte mult rolul pe care l-am interpretat", ne-a spus Ileana Lazariuc. Incantat de ultimul film al lui Nicolaescu s-a aratat si Ion Iliescu, acesta precizand ca "filmul face legatura intre doua generatii".

[Ghostface]

OMUL SÃPTAMÂNII: Sergiu Nicolaescu: ;Dacã adun 50.000 de spectatori, e bine

Un telefon la seful penitenciarelor din Romania si cred ca cifra poate fi cu mult depasita. Sa ii duca pe vietasi saptamanal la film si poate bate recordul tuturor filmelor sale.

"- Ba... te duc la <Supravietuitorul>!!!!!! Mai furi?
- Nuuuu... Nu mai fur sefule... Orice numai la filme de serje nu!!"

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu, "sabotat" la premiera filmului sau

S-a stins lumina, dar a "supravietuit"

SUCCES. „Cinema Pro“ a gazduit, saptamina trecuta, premiera filmului Supravietuitorul, regizat de inegalabilul Sergiu Nicolaescu
(Revista VIP)

Astfel, in prezenta mai multor prieteni si per�*sonalitati, Ni�*co�*la�*es�*cu si-a vazut visul cu ochii, dupa ce a traversat o perioada teribila din punct de vedere medical.
De la pre�*miera nu a lipsit nici Ileana Lazariuc. Ileana, venita fara Ion Ion Tiriac, si supravegheata de un body�*guard, a socializat cu toata lu�*mea, a dat autografe si s-a fo�*tografiat cu fanii. O alta atrac�*tie a serii a fost Simona Pa�*tru�*leasa. Actrita de ocazie, in filmul lui Nicolaescu, a ajuns si ea singura la eveniment si pa�*rea foarte bine dispusa. In�*ter�*pre�*ta Cris�*ti�*na Rus, alta pro�*tagonista a filmului, a intirziat la lansare din cauza traficului, asa incit, atunci cind a ajuns, a urcat di�*rect pe scena.

Ion Iliescu, aplaudat la intrarea pe covorul rosu

Lumea politica a fost re�*pre�*zentata la eveniment doar de Ion Iliescu. „Putin, da’ bun“, caci fos�*tul presedinte a descins ca o mare vedeta, direct dintr-o li�*mu�*zina, fiind aplaudat la in�*tra�*rea sa pe covorul rosu. Din breasla regizorilor nu au lipsit Nae Caranfil si Ioan Carmazan. Printre alte vedete prezente la eveniment s-au mai numarat: Vladimir Gaitan, Ion Di�*chi�*seanu cu sotia si fiica, Lucian Viziru cu iubita, Geor- ge Con�*stan�*tin, Jean Con�*stan�*tin, An�*drei Blaier, Gabriel Co�*ta�*bita si altii.

„Aprindeti, fratilor, lumina!“

Gazda evenimentului, Ser�*giu Nicolaescu, a parut a fi cam obosit. Regizorul a urmarit pro�*iec�*tia din picioare, si din cind in cind mai iesea afara, simtind nevoia sa ia „o gura“ de aer proaspat. Finalul filmului a fost pe cit de emotionant, pe atit de stresant. In timp ce regizorul a urcat pe scena si a inceput sa-si strige actorii, iar acestia au venit unul cite unul, in aplauzele publicului, la un moment dat lumina din sala s-a stins. „Aprindeti, fratilor, lumina!“ - a inceput sa strige, nervos, regizorul. „Halal organizare!“, a continuat el. In citeva momente, defectiunea s-a remediat, dar glasul lui Nicolaescu a inceput sa tremure din cauza nervilor...

[Pashpix]

Dinozaurul supravietuitor

Iulia Blaga
Luni, 14 Aprilie 2008

Sergiu Nicolaescu a stiut mereu sa intoarca orice lucru in favoarea sa. Dovada ca, dupa ce s-a mentinut la suprafata curentilor si inainte de ‘89, si dupa, isi permite sa explice azi ca e numit dinozaur pentru ca a supravietuit. Probabil ca, pe langa "omul recent", un alt specimen trebuie listat in insectarul postdecembrist – supravietuitorul (cu varianta sa paradoxala, "dinozaurul supravietuitor"). In grava confuzie de valori de azi, minusurile sunt trecute prin turbion si-si schimba sensul. Rotatia poate fi neobservabila pentru publicul tanar, care nu doar ca e nascut recent, dar n-are decat o perceptie superficiala asupra perioadei de dinainte de ‘89.
Sau poate e mai in varsta, si atunci priveste noile filme ale lui Sergiu Nicolaescu cu un soi de nostalgie care n-are legatura decat cu propria lui copilarie. Oricum, manipularea e subtila, dar pare nu constienta, ci dictata mai degraba de legile supravietuirii, care sunt instinctive, irationale.


Comisarul Moldovan in varianta 2008 a fost reciclat. Sergiu Nicolaescu a declarat saptamana trecuta ca, dupa al cincilea film din seria Comisarului, "Duelul" (1981), cenzura comunista i-a pus pumnul in gura. De aceea n-a mai aparut nici un film cu Comisarul Moldovan pana in 1989. Prin acest turbion inocent al masinii de spalat a trecut si biografia Comisarului. Daca autorul sau a fost persecutat de regimul comunist, a fost si eroul persecutat. Din film, aflam ca a facut cinci ani de inchisoare la Fagaras, intre 1960 si 1965 (ceea ce mi se pare jignitor pentru adevaratii persecutati politic), si ca a iesit datorita curajului si norocului: supravietuise ruletei rusesti cu care se delectau, pariind, securistii. "Supravietuitorul" se desfasoara pe doua planuri temporale – anii 1943 si 1978, Comisarul Moldovan fiind interpretat de manechinul ceh Petr Falc si de Sergiu Nicolaescu. Petr Falc e chiar un manechin in film. Vocea lui Sergiu Nicolaescu, lipita la postsincron, ii acopera intreaga prezenta, dar impresia e bizara. Aproape ca te-ai astepta ca toate personajele sa vorbeasca cu vocea lui Sergiu Nicolaescu (un fel de "Being John Malkovich").

Filmul e la fel de egocentric cum era "Orient Express", doar ca pe alt stil. "Supravietuitorul" s-ar dori un ramas bun al acestui ultim samurai. Finalul neclar il ajuta sa intre mai usor in legenda.

Epoca de aur a Comisarului a apus de fapt in ‘89, singurele indicii care ii semnalizeaza trecerea sunt silueta lui Falc, vocea lui Sergiu Nicolaescu si felul in care sunt puse luminile pe strazile Bucurestiului, noaptea. In rest, filmul e un ghiveci care alatura elemente care nu rimeaza. In 1978 – spune filmul –, intr-un "oras oarecare din Europa" se aduna securisti cu evrei bogati de dinainte de razboi si se platesc polite la cazinouri unde se joaca ruleta ruseasca.

Jandarmi mascati, engleza de balta amestecata cu romana, dialoguri prost scrise si lungi, dar asezate coronita peste lovestory-ul legendar dintre Cristian Vasile si Zarada, Miss Lori, Simona Patruleasa, Ileana Lazariuc goala, Jean Constantin, pot-pourri muzical de cafenea, o urmarire lesinata pe acoperis (Comisarul nu mai poate fugi), una cu masina prin Praga, obositoare aceleasi panoramari ale Vltavei, urmate de cadre de interior din Bucuresti – cam asta aduce "Supravietuitorul", film scump altfel.

In sesiunea din 2006 a iesit primul la concursul de finantare organizat de CNC. A avut nota 9,17 la scenariu si a primit 1.800.000 de lei, "4 luni, 3 saptamani si 2 zile" de Cristian Mungiu venind doar pe locul patru.

[legardere]

Mai oameni buni, nu ca as vrea eu sa fiu "rautacios" dar nu am stiut ca forumul asta e revista presei pe o anumita tema.
Apreciez ca sunt oameni care isi dau interesul sa ne scuteasca de munca de a mai scotoci nternetul in cautarea articolelor respective (bine ca nu stiu cati dintre noi ar fi destul de interesati de acest subiect pentru a le cauta )
Oare ma insel eu sau scopul nostru pe acest forum este acela de a analiza/discuta (sau a ne bate/scoate ochii unii altora, mai mult sau foate agresiv) pe tema celei de-a 7-a arte, si pe marginea filmelor.
Ma insel cumva? Va rog sa ma lumineze si pe mine cineva :shock:

[herbert]

iata o cronica inteligibila dspr Supravietuitorul (in peisaj apare si Ioana si e strecurata o recomandare de vizionare...).
http://agenda.liternet.ro/articol/68...etuitorul.html
am zambit citind formularea: "Dacã Nicolaescu ar avea un bun simþ al ridicolului probabil cã s-ar opri din a mai face filme."
de ce tocmai "un bun-simt al ridicolului"?
e suficient doar simtul ridicolului...

[Pitbull]

Da, si pe mine m-a zgâriat în cornee acel "bun"...
Cum la ora asta Gionloc tre' sä fie încä-n taxiul ce-l duce acas' de la berile ce tomnai bäuräm, l-astept sä se desmahmurizeze si sä räspunzä.
(El bäu doar apä platä, deci nu va dura mult.)

[Mister Movie]

hai ca pare interesant. vorbim de un regizor care a lansat un personaj bun, dar cu care a facut filme proaste. el si cu geroge lucas. gresesc cumva?

[Pashpix]

Ce vorbiti, oameni buni?....Iote aici cea mai adevarata cronicheta...

Crezul lui Sergiu Nicolaescu

La conferinta de presa care a urmat vizionarii filmului Supravietuitorul, o adevarata capodopera a filmului politist romanesc si mondial, Sergiu Nicolaescu, care semneaza scenariul, regia si interpreteaza rolul principal in acest film, a facut o dezvaluire senzationala, ca in proza "Tinerete fara de tinerete" a lui Mircea Eliade: a povestit cum a supravietuit si cum a renascut dupa ce a fost operat de un hematom la cap.
Cazuse de pe scari in timpul filmarilor, „nici nu mi-a venit sa cred ca mi se intampla mie una ca asta, spunea domnia sa, mie, care am facut cascadorie si eram antrenat ca un sportiv”! (Asa s-a intamplat si cu Neil Armstrong, a completat Ion Dichiseanu, a pus piciorul pe luna, dar s-a accidentat cazand in cada de baie). Apoi hematomul s-a agravat si s-a operat, dupa care „am reinvatat sa merg, sa mananc, sa vorbesc si sa scriu. Timp de doua luni am fost mut, n-am putut sa scot o vorba. Si cum am reinvatat sa vorbesc? Am constatat ca mintea mi-e intreaga si mi-am adus aminte de un cantec, drag mie, "Desteapta-te, romane", pe care in ’90 l-am propus ca imn national. Si am inceput sa cant "Desteapta-te, romane" si sa-mi aduc aminte de cuvinte. Apoi am inceput sa fac si alt exercitiu, sa-mi amintesc de regizorii de film pe care ii apreciam, Iulian Mihu, Andrei Blaier, Dan Pita... Si asa a inceput renasterea limbii mele”.

Evident, nu ma indoiesc ca si-a adus aminte si de „Zaraza”, melodia care contine focusul in jurul caruia s-a brodat povestea filmului Supravietuitorul. Este primul film romanesc, din cate stiu eu, care pleaca de la o melodie celebra, cantata in anii ’40 de Cristian Vasile, si care devine secenariu si film. Mai exista ceva asemantor, dar in opera. Puccini a plecat de la melodia „Floarea de iasomie” si a compus Turandot. Si „Zaraza”, iata, are parte de o valorificare cinematografica formidabila! Povestea ei a mai facut si subiectul unei povestiri din cartea lui Cartarescu "De ce iubim femeile", intr-o versiune romantata, dezvoltata pe rivalitatea dintre Cristian Vasile si Zavaidoc.

Cristian Vasile (1908 - 1985) a fost un cantaret de muzica usoara, avand voce de tenor. In perioada interbelica, el a cantat in special la restaurantul „Vulpea Rosie”. Cel mai cunoscut cantec al sau a fost, desigur, „Zaraza”, o versiune romanizata a unui tango uruguayan cu acelasi nume compus in anul 1929 de catre Benjamin Tagle Lara si interpretat de Ignacio Corsini. Adaptarea in limba romana apartine textierului Nicolae Kiritescu. Si alte slagare sunt legate de numele lui Cristian Vasile: „Nusha”, „Nunuto”, „Iubesc femeia”, „Aprinde o tigare”, „Nu!”, „Pentru tine am facut nebunii”, „Pe cer s-a stins o singura stea”, „Pe bolta cand apare Luna” sau „Minte-ma!”.

Asadar, „Zaraza” are toate ingredientele tangoului sud-american, cu tot misterul, seductia si violenta lui. Acest gen imbina iubirea pasionala si moartea. Geniala a fost ideea lui Nicolaescu de a recepta intr-un film pulsurile acestui cantec. Faptul in sine dezvaluie o latura necunoscuta inca a sufletului marelui cineast, care se dovedeste un autentic artist, sensibil la esenta acestei lumi, care este misterul si indeosebi misterul feminin. Intriga filmului, partea lui melo, sta chiar in cantec. Sa reamintim faimosul lui refren:
Vreau sa-mi spui frumoasa Zaraza
Cine te-a iubit,
Cati au plans nebuni pentru tine
Si cati au murit.
Vreau sa-mi dai gura-ti dulce, Zaraza,
Sa ma-mbete mereu,
De a ta sarutare, Zaraza, vreau sa mor si eu.

In acest spirit apar si personajele principale, un fel de Romeo si Julieta autohtoni: Cristian Vasile si Zaraza, o fata cumparata de la o satra de tigani. Si cine a cumparat-o? Un evreu, Goldberg, care il cumparase si pe Cristian Vasile, si el tot tigan, ca sa cante la casino-ul sau (secvente filmate la Casa Oamenilor de Stiinta). Ba el mai cumparase o vedeta a timpului, pe celebrul Zavaidoc (1896 – 1945), care si el o iubea in taina pe Zaraza, desi marele lui amor a fost Ciresica.

Dar Goldberg nu s-a multumit doar cu atat, a dorit sa fie si stapanul trupului Zarazei, dar ea la un moment dat il paraseste, fiindca s-a indragostit de Cristian. Dragostea lor frumoasa si pasionala nu e privita cu ochi buni de Goldberg si, in cardasie cu o gorila de tigan, cu care facea tranzactiile cu cantareti, pune la cale uciderea Zarazei. Istoria spune ca gelosul ar fi fost Zavaidoc, care si-a pus protectorii s-o omoare. Si intr-o dimineata, un ticalos deghizat in cersetor ii iese in cale si ii taie gatul cu un brici. Pe urmele ticalosului, un anume Haral, alearga comisarul Moldovan, care ii cunostea bine pe Cristian Vasile si pe Zaraza, fiind un fel de protector al lor, caci era in tema cu afacerile lui Goldberg. El il va urmari pe Haral, il va ajunge si il raneste cu ultimul glont pe care il mai avea pe teava. Haral nu moare, dar il vedem insemnat pe fata peste 30 de ani, intr-un oras din Europa, unde este adus si comisarul Moldovan, care intre timp supravietuise inchisorilor comuniste, model fiind pentru regizor unchiul sau, Gheorghe Cambrea, inchis de comunisti in 1950, timp de 15 ani.

Moldovan scapase ca prin minune de sub tortura ruletei rusesti instituite in puscarie de catre comandantul inchisorii din Fagaras, un colonel rus, in cardasie cu Goldberg, care era initiatorul jocului de-a moarta, unde cei sacrificati erau detinutii, dar Moldovan are norocul sa supravietuiasca. Si astfel, peste ani, comisarul, care, dupa ce iesise din inchisoare, fugise din tara si practicase clandestin acelasi joc al mortii, este descoperit de Goldberg si adus la cazinoul lui, numit „Gold & Black”, si unde se juca o ruleta imbunatatita, inventata de el, o ruleta si mai senzationala, ruleta ruseasca incrucisata, cu doi parteneri care trag unul in celalalt. Miza e pe bani grei. Moldovan nu accepta sa intre in joc decat daca i se plateste un milion de dolari avans. Goldberg accepta. Dupa ce da un telefon. Si asa descoperim ca seful din umbra al lui Goldberg este acelasi colonel rus, iar Haral e si el un gangster din lumea intelopa. Si aici, deci peste ani, urmeaza o serie de razbunari. Moldovan il va ucide pe Haral in urma unei incaierari intr-un cimitir, iar Goldberg ii pune fata in fata la ruleta ruseasca incrucisata pe comisarul Moldovan si pe Cristian Vasile, devenit un Lover cu mintile ratacite. In timp ce are loc ruleta, cu suspansul neobisnuit (un glont din sase, doua din sase, pana la cinci din sase), cei doi fosti prieteni isi amintesc povestea Zarazei. La ultima incercare, comisarul trage in aer, iar Cristian se sinucide. In acest timp are loc si o rafuiala intre Goldberg si colonel, care il ucide pe temutul evreu. Apoi vrea sa ia banii din seif si sa dispara. Apare insa la timp Moldovan, care il va ucide pe cel care i-a facut viata un calvar.

Tot acest paienjenis de crime se imbina cu povestea romantica a Zarazei, numita aici Zarada. Gloante si amor. Dulce ca Zaraza este glontul iubirii. Filmul are de toate, femei frumoase si barbati chipesi, spatii selecte, suspans, senzatii tari conduse cu o mana de fier de Sergiu Nicolaescu, iar daca n-ar fi fost concesia pe care trebuia s-o plateasca producatorului, Media Pro Pictures, adica burta cu Loredana Grozea, care isi face show-ul in casino-ul lui Goldberg, care o cumparase, ca si pe o alta blonda amanta, continuandu-si practica de odinioara, filmul ar fi fost fara cusur.

Povestile paralele, intamplarile identice, substituirea fizionomiilor, la diferite varste, sunt excelente pentru un film politist, care se bazeaza pe coincidente. Evident, Goldberg ar fi putut avea drept cantareata o negresa, sa spunem, dar n-a vrut Sergiu Nicolaescu. Dincolo insa de acest supradimensionat moment din casino (filmat la Teatrul „Odeon”), nimic nu mai deranjeaza, este superprofesionist regizat, jucat, filmat (Viorel Sergovici) si montat (Nita Chivulescu). Desigur, mai am un regret, pe care i l-am spus si regizorului la conferinta de presa, ca in film nu auzim muzica originala a lui Cristian Vasile si Zavaidoc si ca interpretii au facut play-back dupa alte voci. Cica s-a incercat, dar placile erau vechi, vocile uzate, nu s-au potrivit si echipa de sunetisti, in frunte cu Mihai Orasanu, i-a cerut regizorului sa renunte la aceasta idee.

Cu melodiile originale, Nicolaescu i-ar fi atras desigur pe spectatorii de varsta sa, dar eu cred ca ei se vor multumi si cu imitatorii lor, care o fac foarte bine. Filmul are o inconfundabila pecete Nicolaescu, adica elemente specifice creatiei sale, recognoscibile atat in celelalte cinci filme ale seriei comisarului Moldovan, cat si intr-un film ca Ringul (1984), a carui structura o urmeaza si Supravietuitorul. Si in Ringul este vorba despre o rafuiala peste ani, undeva, in Europa, intre doi adversari dintr-un fost lagar nazist, doi boxeri, un prizonier si un ofiter SS. Si acolo, eroul, pe nume Andrei, are doua virste, e jucat de doi actori. Aceasta structura de privire in oglinda, de intriga paralela, cu personaje in doua ipostaze in timp, tanar si batran, este si foarte spectaculoasa cinematografic, creeaza o continua atractivitate.

Cu exceptia lui Ion Dichiseanu in colonelul rus, lucrat la computer in ipostaza tineretii, cat si a Zarazei, bineinteles, care moare tanara, celelalte personaje au „dubluri”. In primul rand, formidabil e Sergiu Nicolaescu, care si-a asumat rolul varstei sale, in batranul comisar Moldovan, de parca se joaca pe sine. Dublura sa tanara este actorul ceh Petr Falc, debutant, descoperit in Cehia, la Praga, unde au avut loc filmarile pentru orasul european. Moldovan are drept ajutoare doua personaje pitoresti, o mai veche cunostinta, Limba (Jean Constantin), si un sofer de taxi (Cristian Iacob, eroul din filmul "15").

Zarada si Cristian Vasile, in prima ipostaza, de Romeo, sunt jucati de doi tineri foarte potriviti in roluri, fascinanti chiar, Ileana Lazariuc si Lucian Viziru. Ei realizeaza cea mai frumoasa scena de dragoste din filmul romanesc. Cristian Vasile batran e o fabuloasa creatie a lui Ion Ritiu, cu un facies memorabil, un actor ocolit pe nedrept de ceilalti cineasti, in afara lui Sergiu Nicolaescu. Magnific este si George Mihaita in Haral batan, aducand ceva din primarul Revizorului, grozava fiind si ideea cu Tudor Mihaita, fiul sau, in Haral tanar. In doua ipostaze e si Uri, sluga lui Haral, jucati de Tudor Munteanu si George Alexandru. In fine, in Goldberg sunt la fel de impecabili Cristian Motiu si Vladimir Gaitan, care are si o tentativa de a evreiza vorbele, pacat ca nu a facut-o in toata partitura. De altfel, teribil in acest film este ca intrezarim un fel de crez politic al regizorului, de parca ar fi pus societatii romanesti, istoriei sale de ieri si de azi, oglinda in fata. Ca si ieri, evreii fac tranzactiile cu tiganii, iar romanii sunt asemenea Supravietuitorului, supravietuiesc si ei, frumos insa, fiindca mana destinului nu poate fi fortata de evrei si tigani la infinit.

Acest film vine intr-un moment foarte potrivit, pentru a demonstra ca Sergiu Nicolaescu este liderul incontestabil al filmului de succes, este simbolul cineastului care face film pentru marele public si care demonstreaza ca acest crez, de a aduce publicul in sala la filmul romanesc, este o preocupare urmarita pe parcursul intregii sale cariere.

Cand cineastii noului val, in ciuda unor merituoase premii internationale, abia aduna doua, trei mii de spectatori intr-un an, Sergiu Nicolaescu ii face in cateva zile. Desigur, Cannes este un festival politic si asa cum a dat Palme d’Or unui roman, pentru un film modest, maine va da acest premiu unui cineast din Albania, fiindca si Albania a intrat in NATO si trebuie incurajata. Cannes s-a compromis cu premiile acordate, iar lectia primita de Mungiu de la americani este semnificativa.

Indiscutabil ca americanii ar aprecia un film ca Supravietuitorul, caci e facut superprofesionist in stilul lor, dar mai ales in stilul lui Nicoleascu, care nu se dezminte, care isi pune in joc aici toata experienta sa din filmele anterioare, apeland la toate cliseele care i-au adus celebritatea. Nu putem, acum, cand a implinit 78 de ani (pe 13 aprilie), decat sa-i uram viata cat mai lunga, ca sa-si puna in practica si alte proiecte, cum ar fi comedia la care ne-a anuntat ca lucreaza in prezent!

Autor: Grid Modorcea

[Pashpix]

buna, nu-i asa?

[Proletar]

pur si simplu incredibil!
eu sunt convins ca nici lui Sergiu Nicolaescu nu-i place sa citeasca asa ceva.

[gionloc]

de ce tocmai "un bun-simt al ridicolului"?
e suficient doar simtul ridicolului...

''bun'' ma gindeam ca trebuie sa aiba rolul de a intari ''simt al ridicolului''. ca un pronume de intarire. are nevoie de simt al ridicolului - si eu nu pot sa imi imaginez ca nu il simte, ridicolul, doar ca isi minte simturile - de aceea e nevoie sa fie ''bun'' - nealterat, adica. apoi e si ideea de bun-simt ca respect pentru spectatori (si pentru sine, eventual).

@Pitbull - acum am ajuns acasa, acasa, in cluj. aseara era deja tirziu, nu am vrut sa mai deranjez buna mea gazda insistind pe la calculator, cu luminile prin casa, etc.

[Mister Movie]

Cand cineastii noului val, in ciuda unor merituoase premii internationale, abia aduna doua, trei mii de spectatori intr-un an, Sergiu Nicolaescu ii face in cateva zile. Desigur, Cannes este un festival politic si asa cum a dat Palme d’Or unui roman, pentru un film modest, maine va da acest premiu unui cineast din Albania, fiindca si Albania a intrat in NATO si trebuie incurajata. Cannes s-a compromis cu premiile acordate, iar lectia primita de Mungiu de la americani este semnificativa.

dragut! :w00t: da' a contat si curiozitatea. ca si la mungiu de altfel, acel 'ia sa vedem de ce a luat asta premiu'...

[Pitbull]

Säracu' Grid...
Si cât promitea - pe vremea când eram noi colegi la "Expres Magazin", si împreunä am compus, în redactie, (eu primul vers, el al doilea), celebra poemä:
Foaie verde Everac,
Mie-mi vine sä mä cac.

[Pashpix]

Zi-le, Loredana!

Anca Gradinariu (Adevarul Cultural si Artistic)

Ultima oarã când am fost la un film de Nicolaescu, un timiºorean a azvârlit cu punga de chipsuri în ecran, acuzându-l cã ar fi furat Revoluþia.

La „Supravieþuitorul", nu s-a aruncat decât cu cuvinte, abrazive ºi ele, direcþionate spre soþia producãtorului care confiscase vreo 20 de minute din „acþiune", arãtând tot ce poate – þâþe, coapse ºi faptul cã e o copie la mâna a ºaiºpea a tuturor divelor pe care vrea sã le imite.

ªtiam cã acest „sequel" e proiectul de vanitate al unui regizor îmbãtrânit, dar nu ºtiam cã ascunde unul cu mult mai dizgraþios – cel al lui Andrei Boncea de a face din Lori o vedetã de cinema (a reuºit s-o introducã pânã ºi în toate coproducþiile filmate la Buftea).

Ajutat de voin�*þa slãbitã a autorului, de puternicul curent nostalgic pe care-l stârneºte singurul erou cult pe care l-a dat cinematografia româneascã – comisarul Moldovan – ºi de imensa maºinãrie publicitarã Media Pro – un studio care a distrus orice proiect autohton pe care a pus mâna –, a reuºit cel mai extins product placement din câte mi-a fost dat sã vãd recent pe ecran (la concurenþã cu „Spider Man", dar ãla a fost fãcut cu bani privaþi ºi nu cu complicitatea unei instituþii de stat cum e CNC).

Scena în care apare „Lori" (al cãrei prenume de scenã s-a scurtat direct proporþional cu þinutele de scenã ºi invers proporþional cu vârsta) se întâmplã „undeva în Europa", în anul ’78, un loc unde s-a strâns, miraculos, jumãtate din România, printre care toþi prietenii ºi duºmanii comisarului, ºi asta fãrã sã fie nevoie de mirajul cãpºunilor.

Acolo „în Europa", un cabaret gãzduieºte la scenã deschisã o variantã mai hardcore la clasica ruletã ruseascã, introdusã ca un concurs de Miss. Idioþenia devine ceva mai logicã atunci când descoperi cã secvenþa e fãcutã doar ca Lori sã ne cânte un potpuriu care dureazã cam 15 minute, fãrã vreo legãturã cu intriga (deja aiuritoare).

Poveste prosteascã, replici stupide

De ridicol, e ridicol – este însã ºi amuzant? Nu. E ca un coºmar de care nu vrei decât sã te scuturi. Publicului venit „la caternicã" i se oferã un comic relief anemic în momentele cu Jean Constantin – care, mãcar, apucã sã înjure cu nãduf – ºi în cele în care regizorul se închipuie încã un action star ºi este urmãrit de o gaºcã de vlãjgani copleºitã de agilitatea seniorului.

Tot ce mai rãmâne e o poveste atât de prosteascã încât nici nu meritã sã fie amintitã, vocea spartã a lui Nicolaescu reverberatã din douã guri (cehul Peter Falc e dublat neverosimil în rolul comisarului la tinereþe) ºi cele mai stupide replici pe care vi le puteþi imagina („Avem un dialog total idiot", spune un personaj.

ªi cine sã-l contrazicã?). „Supravieþuitorul" e doar prilej pentru Media Pro de a-ºi etala actualele ºi viitoarele achiziþii: buzele ºi þâþele Ilenei Lazariuc, buzele ºi privirea tâmpã a lui Lucian Viziru, buzele ºi þâþele Nicoletei Luciu (pardon, ale Simonei Pãtruleasa) etc.

[Pashpix]

Grid dixit: "Acest film vine intr-un moment foarte potrivit, pentru a demonstra ca Sergiu Nicolaescu este liderul incontestabil al filmului de succes, este simbolul cineastului care face film pentru marele public si care demonstreaza ca acest crez, de a aduce publicul in sala la filmul romanesc, este o preocupare urmarita pe parcursul intregii sale cariere" .

[Pitbull]

Säracu' Grid...
Si cât promitea - pe vremea când eram noi colegi la "Expres Magazin", ºi împreunä am compus, în redacþie, (eu primul vers, el al doilea), celebra poemã:
Foaie verde Everac,
Mie-mi vine sã mã cac.

The 2008 hit:
Foaie verde Sergiulicã,
Aº cordi, da' n-am puþicã.

[Pashpix]

:lol: :lol: :lol:
Tare asta, Pitbull!

Pentru ca in general citesc zilnic cam toate ziarele, am observat ca lansarii Supravietzuitorului i s-au alocat spatzii generoase in toate publicatziile. Am incercat sa fac un mic bilantz, pentru a vedea cam ce impresie a facut pelicula in randul jurnalistilor.

POZITIVA: Jurnalul Natzional, Tricolorul, VIP, Ziua, Pro TV Magazin, Compact, Cronica Romana, Taifasuri

NEUTRA: Gandul, Libertatea, Click, Ziarul, CanCan, 7plus, Realitatea Romaneasca, Gardianul

NEGATIVA: Cotidianul, Evenimentul Zilei, Adevarul, Romania Libera, MAXIM, Time Out Bucuresti

[Pitbull]

Interesantä initiativä.
Te rog sä continui statistica!