Sergiu Nicolaescu - Tunarul no. 1 al filmului romanesc!

[White1]

Total de acord cu tine in ceea ce priveste limbajul.Totusi "jeg,nulitate" sunt cuvinte usoare aici,am vazut si mult mai vulgare,si nu inteleg de ce se tolereaza(scuzati off-topicul).

[athos1973]

N-am vrut sa citez expresiile celelate,mult mai triviale.Exista aici o violenta verbala de neinchipuit pentru un forum public de cultura (fie ea si cinematografica)...

[djinjis]

mda? pai cum faceti voi aici "comunicate oficiale" ascunsi in spatele unor nick-uri anonime, bah? da ca umblati voi cu minciuna, nu-i problema?

[Pashpix]

Radu Mazăre, protagonist într-o comedie marca Sergiu Nicolaescu?

Regizorul Sergiu Nicolaescu pregăteşte un nou film. Până aici nimic nou, talentatul regizor fiind într-o continuă vervă cinematografică. Noul proiect va fi de această dată o comedie care este adresată societăţii actuale. Filmările vor începe pe 1 august a.c.

"Pregătesc un nou film. E o comedie, destul de critică la societatea actuală. Filmările încep la 1 august. E posibil ca primarul Mazare să joace în filmul meu şi o să merg la mare pentru a vorbi cu el", a spus Sergiu Nicolaescu, luni, în emisiunea "Acces direct", de la Antena 1. În ceea ce priveşte posibilitatea de a părăsi ţara, Nicolaescu a afirmat: "Cei care au plecat din ţară sunt laşi şi trădători. Am avut momente în viaţă când am regretat că nu am plecat din ţară, dar mi-am revenit repede. Consider că cei care au plecat din ţară au fost trădători şi laşi", a mai afirmat Nicolaescu făcând referire la vremurile istorice grele din trecut.

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu: "Mi-aş dori să fac primul film românesc 3D"

BUCUREŞTI (MEDIAFAX) - Regizorul Sergiu Nicolaescu a declarat, într-un interviu că şi-ar dori să facă primul film 3D românesc şi că are în plan o continuare a comediei "Poker". La 81 de ani şi cu o listă de 50 de filme regizate în spate, Sergiu Nicolaescu a spus că şi-ar dori să facă primul film 3D românesc, dacă ar avea condiţii pentru realizarea unui asemenea proiect.

"Un film 3D nu poate fi gândit modest. Ar trebui să fie un film de dimensiuni puternice, istorice. Ar putea fi despre Primul sau Al Doilea Război Mondial. Asta ar merita făcut", a declarat Sergiu Nicolaescu.

Totodată, Sergiu Nicolaescu a dezvăluit că vrea să revină în toamnă cu o continuare pentru comedia "Poker" din 2010. "«Poker» este a doua comedie din carieră, după «Nea Marin Miliardar», şi voi începe să lucrez la o continuare. Despre ce va fi? Poveste de viaţă de astăzi, o lume nebună, un haos total. Va fi despre viaţa de astăzi din România. Vor fi în continuare o parte din actorii care au fost în primul «Poker»: Horaţiu Mălăele, Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan. Nu pot încă să vă spun ce alte nume noi vor mai juca în film", a precizat Sergiu Nicolaescu.

Totodată, Sergiu Nicolaescu - care a jucat peste 35 de roluri, de la comisarul Moldovan la Mircea cel Bătrân, mareşalul Averescu sau Carol I, şi a regizat peste 50 de producţii - spune că nu are un regizor preferat. "Fără doar şi poate Alfred Hitchcock mi-a plăcut foarte mult. M-am inspirat din drama europeană, în special din cea franceză de exemplu pentru «Orient Express»", a spus Sergiu Nicolaescu.

El a vorbit în interviu şi despre cineaştii tineri, care i-au atras atenţia. "Un regizor tânăr foarte bun este Cristi Puiu, dar mai sunt şi alţii. Însă au nevoie de filme mari în care să-şi dovedească talentul. Asta este problema lor. Actorii de astăzi nu se impun pentru că nu au unde să se impună şi cu ce să se impună", consideră Sergiu Nicolaescu.

În plus, Sergiu Nicolaescu a recomandat şi cinci filme clasice, pe care le apreciază, respectiv "Zbor deasupra unui cuib de cuci", "Psycho", "Taxi Driver", "Portocala Mecanică" şi "Scarface".

[dragonfly_drk]

Sergiu Nicolaescu: "Mi-aş dori să fac primul film românesc 3D"

La naiba. I-au luat-o alţii înainte. Ar trebui să citească mai des ziarele domnul Nicolaescu.

[Pashpix]

Gigi Becali nu a vrut să joace într-un film de Sergiu Nicolaescu

"Mi s-a propus să joc într-un film. Mi-a propus Nicolaescu. Am luat scenariul, dar i-am pus două condiţii: 1. Să fiu rolul principal, 2. Să nu mă atingă nicio femeie în film. A zis că acceptă. Mi-a adus scenariul, îi zicea "Ultimul corupt" sau cam aşa ceva. Eu eram pe un rol de parlamentar, mi se pare parlamentar european. A plecat şi m-am uitat pe el. Mă chema Belciug. Direct în coşul de la toaletă, la WC l-am pus! Păi tu îmi dai scenariu în care mă cheamă Belciug? Cum să mă cheme Belciug?!? Pe mine să mă cheme ceva frumos, să mă cheme Leul, Tigrul, să mă cheme Ursu, să mă cheme Războinicu, dar Belciug? Băi eşti nebun? Cum ar fi să mă strige în film «Băi Belciug!». L-am luat şi direct în coşul de la WC l-am pus. Cum să-l cheme pe Becali Belciug? Ai înnebunit la bibilică?", a spus Gigi Becali.

[rifa]

hahaha hahaha hahaha.

Nicolaescu e expirat dar ura pe care o vad pe-aici e hilara. A facut candva niste filme bune... separati omul de arta.

Ca om nici eu nu-l suport si pot spune cu inima deschisa ca e un frustrat si un imbecil, probabil si un betiv notoriu tinand cont ca se imbata cu propria prostie si grandoare.

Ca regizor insa pot spune doar ca e expirat sau... muribund.


Cat despre UNATC... UNATC-ul in Romania a ajuns de rasul lumii. O gramada de impresii si o indoctrinare "artistica" totala... Acolo mai mult se modeleaza si se manipuleaza un talent si nu se lasa sa se dezvolte singur... Vad multi care ajung acolo si devin cei mai mari snobi. Vor toti sa fie "diferiti" sa nu faca parte din "mase"... Devin ipocriti si foarte creduli. Ajung sa dea vina pe sistem si nu pe lipsa de talent. Exemplele pot continua. Desigur, sunt si exceptii... Rare.

Din punctul meu de vedere nu ai nevoie neaparat de o scoala pentru a fi un bun regizor, actor, director de imagine sau scenarist... Iti trebuie doar talent, pasiune, dedicatie si imaginatie... In Romania inca se pune accent pe CV.

Si sistemul e corupt nu zic nu. Cunosc personal un baiat care nu e la UNATC dar face scenarii. Am citit ultimul sau scenariu. L-a prezentat unor profesori universitari. Toti au ramas socati de calitatea scenariului. A incercat saracul sa faca rost de banet pentru film. L-au respins toti pe motive gen.... CV (pentru ca nu a facut UNATC-ul) sau "o sa va sunam noi"... S-a gandit la un moment dat sa vanda scenariul ca sa poata sa-si filmeze singur un alt film... I s-au oferit 1000 de dolari....

Pai asta nu e bataie de joc? In ce fel promoveaza acesti golani cinematografia in Romania cand ei impart bani numai celor care fac parte din cultul lor plin de figuranti si partari? ...

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu: „Am scos toţi evreii din sinagogă“

În copilărie, în timpul războiului, Sergiu Nicolaescu a ajutat peste o sută de evrei din Timişoara să scape de soldaţii nemţi care îi ţineau prizonieri în lăcaşul de cult. Regizorul Sergiu Nicolaescu a avut o copilărie fabuloasă, desprinsă parcă din filme. Toată viaţa sa stă sub semnul unei hiperactivităţi moştenite de la tatăl său.

„Adevărul": Aţi realizat peste 70 de filme. De unde atâta energie?

Sergiu Nicolaescu: Eu sunt un om al muncii. Muncind mult, cu pasiune, am reuşit în toate domeniile pe care le-am încercat. Am, probabil, o genă bună. Mama e dintr-o familie foarte veche, Cambrea, confirmată de pe vremea construirii Mănăstirii Tismana, la 1435. Un unchi de-al meu a studiat originea acestui nume şi a descoperit că provine de la Cambré, o regiune din Franţa care a dat nişte cruciaţi care s-au oprit la Istanbul. Probabil că unul dintre ei a luat pământuri în zona asta a Europei. S-ar putea să fie sau să nu fie adevărat, cert este că numele Cambrea, romanizat, a existat în 1435. Tata, român macedonean, inginer de profesie, inspector pe Banat şi Transilvania, era un om anormal de muncitor. Eu nu-mi aduc aminte să fi stat la masă cu el. Nu a fost afacerist, dar a câştigat bine. Tata muncea în stilul meu: imens. Nu am fumat, nu am băut niciodată. Îmi explic, într-un fel: mama era fumătoare. Îmi dădea ţigara ei şi-mi spunea să i-o aprind. Niciodată n-am avut curiozitatea să fumez.

Cum era copilul Sergiu Nicolaescu?

Încă din şcoala primară eram un copil isteţ. M-am născut în Târgu-Jiu, dar la cinci ani ne-am mutat în Timişoara, unde am stat până la 17 ani. Am locuit pe strada Paris nr. 19. Copilăria mea a fost fantastică. Plecam de-acasă dimineaţa şi mă întorceam seara, iar mama, ciudat, nu-mi făcea observaţie. Toată ziua mă jucam pe un maidan de lângă noi. Conduceam o bandă de vreo 40 de copii - una dintre cele mai puternice bande de copii din Timişoara. Ne jucam cu săbii, refăceam toată istoria Franţei. Din 40 de copii, fiecare ajungea o dată rege. Pe urmă trecea pe gradele inferioare şi rămânea pe acel grad cât era capabil să-l ţină. Aveam arme albe, dar şi arme de război.

De unde aveaţi arme?

Vizavi de casa noastră era o cetate turcească, în Parcul Militar. Mai era şi o bisericuţă cu un deal sub care am descoperit inima subteranelor din Timişoara, oraşul fiind fostă cetate turcească. Am ajuns prin subterane la pivniţe, la cazărmi unde erau de la uniforme până la obuze şi arme, pe care le furam. Desfăceam obuzele, scoteam plumbul, scoteam praful de puşcă, îl aruncam în stradă şi îl aprindeam ca să speriem fetele. Spitalul Militar era vizavi de o sinagogă. Şi într-o sâmbătă, nemţii care erau la spital au pus o mitralieră la fereastră şi au zis: „Nu iese nimeni, tragem în ei". Şi au rămas evreii în sinagogă. Eu aveam şi evrei în banda mea şi aşa am aflat. Ajunsesem în sinagogă, prin subterane... Numai că furasem de acolo o carte veche, şi în momentul acela, îmi zic, cum să mă duc acolo? Până la urmă am luat cartea şi le-am dus-o înapoi. Ei miraţi, către mine: „Dar cum ai ajuns aici?". Şi eu le-am spus: „Dacă vreţi, vă scot de aici". Şi am scos toţi evreii din sinagogă, prin subterane. Nu spun cum arăta sinagoga după trei zile, cât au stat închişi acolo peste o sută de oameni. Nu s-a uiat nimeni la carte, erau atât de bucuroşi că au ieşit!... La un moment dat am primit o scrisoare de la un evreu plecat în Israel.

Aţi fost un mic Oskar Schindler, deci...

E prima dată când povestesc asta, să ştii.

Ca licean, tot aşa de inventiv eraţi?

Am terminat liceul la 16 ani şi jumătate şi am dat Bacalaureatul în aceeaşi toamnă. Am dat examen la trei facultăţi şi am fost admis la toate trei: la Belle Arte - aveam talent la desen şi pictură - la Ofiţeri de Marină şi la Politehnică. Ştiam toate bătăliile navale că i-am uimit pe profesori! Am preferat Şcoala de Ofiţeri de Marină, unde am stat aproape doi ani, după care, tata fiind arestat, am căutat să scap - ca viitor ofiţer aş fi avut o „pată" la dosar. În '48, am venit la Bucureşti şi am intrat muncitor la Fabrica Ford. M-am dus din nou la Politehnică. Am dat examen la Politehnică şi la Matematici, am reuşit la amândouă şi din urmă mi-au recunoscut examenul la Belle Arte. Îmi câştigam existenţa desenând coperţi de reviste şi cărţi pentru copii. Am fost repartizat la Sadu, în Gorj, dar datorită faptului că făceam sport de performanţă, atletism şi rugby, am rămas în Bucureşti, ca angajat la IOR. La IOR am stat între '52 şi '54. În '54 au vrut să mă avanseze: aveam origine sănătoasă, fusesem muncitor! Şi am fost făcut director tehnic la cel mai mare SMT din România. Aveam 2000 de mijloace mobile şi în momentul acela m-am speriat. Atunci am făcut schimb cu un coleg care locuia lângă IOR, care fusese repartizat în cinematografie, la Buftea. Aşa am ajuns, întâmplător, în cinematografie.

Ce făceaţi la Buftea?

Am fost trimis la construcţia studiourilor cinematografice. Un consilier sovietic alesese Buftea, iar eu i-am demonstrat că era mult mai practic să construiască studiourile în Floreasca, nu la 28 de km de Bucureşti. El mi-a zis: „Serghei, tu nu înţelegi ce înseamnă socialismul. Între Buftea şi Bucureşti va fi un tren din cinci în cinci minute". În '55, am venit la Studioul Sahia ca şef de serviciu tehnic. Aveam 25 de ani şi am început să învăţ cinematografie. Acolo veneau Gheorghiu-Dej şi Maurer să vadă filme franţuzeşti şi americane. Pentru că vorbeam foarte bine franceza şi germana, le traduceam unele filme. Amândoi mă luau în sală cu ei. În felul acesta i-am cunoscut foarte bine.

18 milioane de spectatori

Cum aţi început să faceţi filme?

Când am venit la Sahia, începuseră filmările sub apă la nivel mondial: primul scufundător şi primul film făcut de un neamţ, Hans Haaz. Am văzut filmul şi am vrut să mă apuc şi eu de filmări submarine. Am construit aparate şi am făcut al şaselea film din lume sub apă la mare adâncime, la 35-40 de metri în Marea Neagră, „Scoicile nu au vorbit niciodată". Pe urmă m-am apucat de macrofilmări. Şi aşa am făcut un scurtmetraj de opt minute, „Memoria Trandafirului" pe care l-am trimis la Cannes. L-au văzut americanii şi l-au cumpărat cu 20.0000 de dolari, o sumă foarte mare - cel mai scump film vândut de români fiind „Tudor Vladimirescu", cu 3.000 de dolari, cumpărat de italieni. Datorită acestui film, am ajuns la Cannes, la vârsta de 34 de ani. Din acel moment a început cariera mea internaţională. Am cunoscut doi oameni, doi evrei plecaţi din România, Henry Deutchmeister şi Paul Helmann. Ei mi-au dat şansa de a face o carieră internaţională.

Cum?

La început, oferindu-mi să fac un film după Jules Verne, „Castelul din Carpaţi". Apoi Deutchmeister, care era unul dintre cei mai importanţi producători independenţi din lume, m-a trimis la Bucureşti. „Sergiule, mergi la Bucureşti şi fă un film istoric". Şi atunci am făcut „Dacii", producţie internaţională, cu Pierre Brice, Marie José Nat, George Marchal, trei mari actori francezi, în 1967. Filmul a fost vândut în lumea întreagă şi aşa a început cariera mea internaţională. Era ceva! Apoi am făcut un alt film istoric mare, „Bătălia pentru Roma", cu Orson Welles şi Laurence Harvey şi încă 14 actori străini.

Pe urmă au venit multe alte propuneri din Franţa, Italia, Germania. Am făcut 27 de filme internaţionale... Am lucrat într-un ritm de 2,4 filme pe an. Am stabilit recorduri. Anul trecut, pe site-ul imdb.com „Mihai Viteazul" era pe locul trei, la filme istorice, după „Lista lui Schindler" şi „Submarinul". Succesele mele nu s-au datorat decât muncii mele. Nimeni n-a mai făcut ce am făcut eu şi din păcate nimeni n-o să mai facă.

De unde aplecarea pentru istorie?

Făceam din patriotism. Eu am cântat pentru prima dată într-un film „Deşteaptă-te române". Am filmat pentru prima dată într-un film românesc preoţi, biserici, colinde. Subiectul din „Osânda" este dominat de biserică. Aveam împotriva mea însuşi regimul prosovietic. Maurer, care era de o inteligenţă şi o cultură deosebite, a rămas uimit de „Dacii", pentru că simţea fiorul românesc pe care îl transmitea. Filmele mele plăceau, eu aduceam 18 milioane de spectatori la cinema. De ce? Pentru că trezeam mândria în români, demnitatea, le dădeam naţionalism de bună calitate. Şi până la urmă, acest lucru s-a văzut la Revoluţie. Pe mine mă cunoşteau oamenii, au făcut legătura cu mine, prin filmele mele, la Revoluţie. Dar ce s-a întâmplat după Revoluţie este trist. S-au distrus toate condiţiile pricopsite pe care le aveam: industria grea, industria chimică, agricultura. Unde sunt azi? Eu m-am dus la Revoluţie ca la propria mea înmormântare, cu toată demnitatea de care eram capabil. Am mers pe aceeaşi linie pe care am făcut şi filmele. Sunt singurul regizor care nu a scos după Revoluţie, din filmele sale, „limbile" faţă de regim. Nu am fost prieten cu Ceauşescu, dimpotrivă!

L-aţi cunoscut pe Ceauşescu?

Da. De trei ori m-am întâlnit cu el, de trei ori am dat mâna cu el. Niciodată nu m-a privit în ochi.

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu a început filmările pentru lungmetrajul "Ultimul corupt"

Regizorul Sergiu Nicolaescu a început, marţi, filmările pentru cea mai recentă producţie a sa, "Ultimul corupt", care îi reuneşte în distribuţie pe Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan, Cătălina Grama (Jojo) şi George Mihăiţă, informează Studiourile MediaPro. Lungmetrajul "Ultimul corupt" este o continuare a filmului "Poker" (2010) semnat tot de Sergiu Nicolaescu.

Astfel, mafiotul Titel Pangică (Horaţiu Mălăele) a devenit doctor în ştiinţe şi a donat bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale: de la vânzător de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan), continuă să ajute nevestele disperate să ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanele. Iubita lor "prin rotaţie", Monica Lăcustă, interpretată de Cătălina Grama (Jojo), a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Riţiu), pe care l-au aşteptat mai rău ca pe Godot în "Poker".

Marcel - general din serviciile secrete - trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a celor de la Bruxelles: să aresteze un corupt. Şi cine este mai la îndemână pentru acest lucru decât unul dintre prietenii de-o viaţă?

În mod firesc, rolurile principale sunt continuate tot de către cei care le-au dat viaţă în "Poker". Însă, de data aceasta, regizorul şi-a îndeplinit şi dorinţa de a-l avea pe George Mihăiţă în distribuţie - el îi va da viaţă lui Hristu Belciug, vicele lui Titel. Actorul va fi unul dintre ingredientele-cheie care vor puncta mult mai savuros comedia satirică. Sergiu Nicolaescu se declară absolut încântat de prezenţa marelui actor la cadru. "Mă bucur că, de data asta, George nu a mai fost implicat în alte proiecte şi a acceptat propunerea mea. I-am dat un rol important şi acum mă pot mândri că am completat o distribuţie chiar strălucită", spune regizorul.

Prima zi de filmare a avut loc la Palatul Snagov, loc în jurul căruia gravitează întreaga acţiune - vila lui Titel. În primele secvenţe trase, Jojo este mai sigură pe ea ca niciodată, iar Valentin Teodosiu şi Horaţiu Mălăele sunt într-o formă de zile mari. Sergiu Nicolaescu va realiza filmul "Ultimul corupt" într-un timp foarte scurt - 26 de zile, iar filmările vor avea loc, în afara Palatului Snagov, în mai multe locuri din Bucuresti şi împrejurimi, cum ar fi Studiourile MediaPro din Buftea, Casa Presei Libere, în Parcul Izvor, la Udrişte şi la Glina. Planurile regizorului presupun şi o perioadă de postproducţie optimizată, astfel încât filmul să fie gata de lansare cât mai curând.

Filmografia lui Sergiu Nicolaescu cuprinde peste 50 de lungmetraje, dintre care cele mai cunoscute sunt "Atunci i-am condamnat pe toţi la moarte" (1971), " Cu mâinile curate" (1972), "Osânda" (1976), "Ultima noapte de dragoste", "Nea Mărin miliardar" (1979), "Ciuleandra" (1985), "Mircea" (1989), "Coroana de foc" (1990), "Triunghiul morţii" (1999), "Orient Express" (2004), "15" (2005), "Supravieţuitorul" (2008).

Dacă filmul "Orient Express" a fost cea mai vizionată premieră românească a anului 2004, probabil că cea mai impresionantă producţie semnată de regizorul Sergiu Nicolaescu a fost "Mihai Viteazul" (1979), cu Amza Pellea în rolul principal - creaţie de referinţă în istoria filmului românesc.

[Pashpix]

Regizorul Sergiu Nicolaescu a încheiat, miercuri seara, filmările pentru cea mai recentă producţie a sa, "Ultimul Corupt", care îi reuneşte în distribuţie pe Valentin Teodosiu, Vladimir Găitan, Cătălina Grama (Jojo), George Mihăiţă şi Horaţiu Mălăele, informează MediaPro Pictures.

Horaţiu Mălăele a fost protagonistul ultimului cadru filmat, marcând unul dintre momentele cheie ale poveştii. Senatorul Titel Pangică, personajul interpretat de Horaţiu Mălăele, participă la un meci de fotbal cu un gest populist care ar trebui să îi întărească poziţia politică. Ceva mai devreme el îi adunase la o masă pe toţi prietenii săi, printre care Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), care nu a renunţat la interesele sale politice în ciuda umilinţei la care a fost supus, pe Horia Vrabete (Vladimir Găitan), chirurgul estetician care duce o viaţă excentrică, pe Hristu Belciug (George Mihăiţă), secundul său în partid, şi pe Monica Lăcustă (Cătălina Grama), amanta şi aliata sa de încredere. După toate aventurile pe care le au împreună, în ciuda intrigilor pe care le ţes şi a capcanelor pe care şi le întind de-a lungul poveştii, ei rămân prieteni uniţi de o complicitate subînţeleasă şi profitabilă pentru toţi.

În timp ce detaliile momentului de pe stadion s-au filmat miercuri seară, cadrul general a fost filmat pe Naţional Arena la meciul de inaugurare din 6 septembrie. Deşi nu a fost uşor, regizorul a reuşit să obţină aprobarea de a filma la un eveniment atât de important din dorinţa de a surprinde la modul cel mai sincer şi natural reacţia publicului român. Mulţimea impresionantă şi atmosfera de la acel meci nu ar fi putut fi reproduse cu toate eforturile regizorale, aşa că Sergiu Nicolaescu are acum pe peliculă un moment cu totul special care va adăuga filmului său o notă de autenticitate.

De altfel, Nicolaescu recunoaşte că filmările la "Ultimul Corupt" nu au fost foarte uşoare şi mărturiseşte că este un perfecţionist: "Mă bucur că am avut o echipă minunată care s-a înscris în termenele fixate, chiar dacă uneori au fost exagerate. Sunt fericit că am terminat filmările în condiţiile pe care mi le-am dorit şi sper să iasă un film bun".

Lungmetrajul "Ultimul corupt" este o continuare a filmului "Poker" (2010), semnat tot de Sergiu Nicolaescu.

Sergiu Nicolaescu a realizat filmul "Ultimul Corupt" într-un timp foarte scurt - 26 de zile, iar filmările au avut loc la Palatul Snagov, loc în jurul căruia gravitează întreaga acţiune, dar şi în mai multe locuri din Bucureşti şi împrejurimi, cum ar fi Studiourile MediaPro din Buftea, Casa Presei Libere, în Parcul Izvor, la Udrişte şi la Glina. Planurile regizorului presupun şi o perioadă de postproducţie optimizată, astfel încât filmul să fie gata de lansare cât mai curând.

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu, premiat la MedFilm Festival în Italia

România participă cu 30 de filme la prestigiosul Festival de Film Mediteranean (MedFilm Festival) care are loc la Roma, în perioada 19–27 noiembrie. Cunoscutul regizor şi actor Sergiu Nicolaescu va fi premiat pentru întreaga carieră, alături de actorul egiptean Omar Sharif.

România participă la Festival de Film Mediteranean, ajuns la a XVII-a ediție, cu producțiile cinematografice ale ultimilor doi ani, alături de aproximativ alte 100 de filme din țări mediteraneene, în cele şapte secţiuni ale festivalului. În cadrul Festivalului de Film Mediteranean marele regizor şi actor român Sergiu Nicolaescu va fi premiat pentru întreaga carieră, alături de actorul egiptean de talie mondială Omar Sharif.

Sergiu Nicolaescu, marele regizor al anilor '70-'80 (cu celebrul rol “Comisarul Moldovan”) a trecut granițele cu producțiile nominalizate la Oscar: “Mihai Viteazul” (1972), “Osânda” (1977), “Ciuleandra” (1986) şi “Noi, cei din linia întâi” (1987) și „Orient Expres” (2004).

În Festivalul de Film Mediteranean de la Roma vor rula filmele “Marți, după Crăciun”, în regia lui Radu Muntean și “Crulic - Drumul spre dincolo”, al Ancăi Damian, Morgan, regizat Marian Crișan. Tot în cadrul festivalului se va difuza în premiera în Italia un film românesc, iar alte 6 filme românești vor fi în vitrina speciala a festivalului. Tot în cadrul festivalului va fi integrat și Festivalului de Film Românesc de la Roma, Pro Cult Cinema Festival, aflat la III-a ediție, care va prezenta în aceeași perioadă 12 lungmetraje, scurtmetraje și filme documentare.

Pro Cult Cinema Festival se derulează cu sprijinul: Ambasadei României la Roma, Academiei Române din Roma, Institutului Cultural Român, Centrului Național al Cinematografiei, Grupului de prietenie interparlamentară România-Italia, Ministerului Culturii și Patrimoniului Național, Ministerului Dezvoltării Regionale și Turismului. Iar MedFilm Festival este susținut de Președinția Republicii Italiene, de Reprezentanțele Comisiei Europene și ale Parlamentului European, de Ministerul Afacerilor Externe și Dezvoltării Economice, de Primăria din Roma și de Consiliul Regiunii Lazio.

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu, la Academia Română din Roma

Sergiu Nicolaescu, unul dintre regizorii români din generaţia veche, a fost premiat pentru întreaga sa carieră sâmbătă, 19 noiembrie, la Roma, în cadrul Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest, unde România, Egiptul şi Tunisia sunt invitate de onoare. Prezentarea unui colaj din filmele acestuia le-a trezit emoţii chiar şi italienilor. Organizatorii italieni ai celei de-a 17-a ediţii a Festivalului de Film MedFest, în desfăşurare la Roma până pe 27 noiembrie, au decis împreună cu organizatorii români ai secţiunii ProCult Cinemafest să-i acorde premiul pentru întreaga carieră lui Sergiu Nicolaescu. Sâmbătă seara, într-o atmosferă de sărbătoare la Auditorium Della Conciliazione din Roma, regizorul român a fost aplaudat de un public numeros. Pentru Adrian Grigor, directorul administrativ al organizaţiei ProEvent, Sergiu Nicolaescu reprezintă un simbol al copilăriei lui, petrecute în România. "Am fost surprins să cunosc o persoană simplă şi cu o aură simbolică. La premiere, am fost foarte emoţionat şi mândru că am participat la organizarea festivalului", a mărturisit Adrian Grigor pentru Agerpres. Prestigiosul premiu i-a fost conferit lui Sergiu Nicolaescu de actorul Omar Sharif, invitat special în cadrul aceluiaşi eveniment. Sharif, cunoscut în Italia pentru filmele sale alături de simbolul cinematografiei italiene Claudia Cardinale, s-a declarat onorat să-l premieze pe regizorul român. "Din punct de vedere istoric, Sergiu Nicolaescu reprezintă România peste hotare şi este un lucru pozitiv că italienii au cunoscut şi un alt aspect al cinematografiei româneşti, dincolo de regizorii tineri care s-au afirmat la festivalurile internaţionale. Totuşi, eu consider că premiul este mai mult românesc, dorit de acea generaţie de imigranţi nostalgici", a explicat pentru Agerpres Horia Corneliu Cicortaş, preşedintele Forumului Intelectualilor Români din Italia.

Sergiu Nicolaescu a fost premiat şi duminică, într-un cadru restrâns la Academia Română din Roma, de juriul festivalului ProCult Cinemafest. ProCult Cinemafest a luat naştere în urmă cu trei ani din intenţia de a face cunoscute filmele româneşti la Roma. Anul acesta, festivalul cinematografiei româneşti a devenit parte integrantă a Festivalului de Filme Mediteraneene MedFest din capitala Italiei. Proiecţia documentarelor româneşti s-a mutat din sala de conferinţe a Academiei Române din Roma, la Casa del Cinema (în Parcul Villa Borghese) şi la Auditorium della Conciliazione. Din juriul românesc fac parte Dan Chiorean, actor al Teatrului Naţional din Cluj Napoca, regizorul Marian Crişan, actorul Adrian Păduraru şi directorul Centrului Naţional al Cinematografiei Eugen Şerbănescu.

[idbog]

benone neagoe are o casa de nebuni, permanent certuri si scandaluri la usa, daca te duci la usa la el nevastasa sare la bataie, RUSINOS http://www.youtube.com/watch?v=IL0Z86jZlEs

Scris de Benone Neagoe (Revista Agenda clujeana)

63 de filme, 48 de lung metraj, 9 seriale de televiziune, 6 filme documentare, 14 scenarii, 28 de roluri. O viaþã activã, mai mult decât plinã. Trãitã la maxim, fãrã regrete. Sergiu Nicolaescu. Cel mai prolific regizor al cinematografiei române a aniversat în aceastã primãvarã 77 de ani de viaþã ºi 50 de profesie. Pe lângã munca din spatele camerelor de filmat, a purtat coroana de foc, a condus oºti, s-a bãtut în ring, a intrat în triunghiul morþii dar a rãmas nemuritor.

Primii paºi în cinematografie i-a fãcut în 1956, în calitate de operator de filmãri sub apã. Debutul ca regizor, precum ºi primul sãu succes, s-au produs în 1966-1967 cu lungmetrajul Dacii, o capodoperã româno-francezã. Cu sãbiile s-a întâlnit încã din copilãrie, când conducea lupte serioase, purtate între prietenii sãi. Se jucau de-a indienii ºi de-a muºchetarii. Se întreceau în rãzboaie navale ºi bãtãlii medievale. Mai târziu, în amfiteatrele ªcolii de Ofiþeri de Marinã, s-a specializat în istorie, viaþa personalitãþilor, uniforme militare ºi arme. În anii ’70 de -monstreazã o realã voinþã de a-ºi însuºi tehnici narative ºi de montaj, preluate din cinematograful ame- rican, pe care le aplicã filmelor sale de acþiune ºi suspans. Este genul pe care îl stãpâneºte cel mai bine. Recunoaºterea sa oficialã se datoreazã superproducþiilor istorice. Pro Video a lansat, de curând, pe DVD colecþia f ilmelor sale. Posturile de tele- viziune le reprogrameazã la ore de vârf, amintind cumva de fastul peliculelor de gen, marca Hollywood. De-a lungul carierei sale, Sergiu Nicolaescu a dat serioase mâini de ajutor cinematografiei româneºti. A pus umãrul la construirea ºi con solidarea studioului Sahia ºi Buf- tea, a creat garderobe civile ºi militare pentru filmãri, a pus la punct o ºcoalã de cascadori cu care a realizat lucruri imposibil de imaginat pânã atunci. Tematica filmelor sale, inspiratã îndeosebi din realitatea româneascã pre- zentã sau trecutã, este foarte variatã, folosind uneori, surse literare de prestigiu. A alcãtuit o frescã a societãþii româneºti ºi a elaborat o epopee naþionalã. Intrat prin revoluþie în viaþa politicã postcomunistã, „Comisarul” a devenit în 1990, senator. La 77 de ani, Sergiu Nicolaescu lucreazã cu sârg. Consiliul Naþional al Cinematografiei i-a acordat ba- nii necesari pentru a-ºi finanþa proiectul cinematografic intitulat Supravieþuitorul. Regizorul ºi-a propus sã-l reînvie pe Comisarul Moldovan în versiunea de bãtrâneþe.

A.C.: Sunteþi, domnule Sergiu Nicolaescu, precum un soldat în prima linie. Care merge mereu înainte. De unde aceastã vitalitate la 77 de ani?
S.N.: Am avut noroc, pentru cã am fost mereu sãnãtos. De altfel, în familia mea au fost doar longevivi. Tatãl meu, ca sã dau doar un exemplu, a trãit 92 de ani. Nu vreau sã trãiesc atâta, dar îmi doresc sã fiu la fel de activ cum a fost el.

A.C.: Sunteþi nãscut în zodia Berbecului. Vã regãsiþi în ca-racteristicile semnului zodiacal?
S.N.:Sunt un exemplu de Berbec. Cu ascendentul în Leu. E o combinaþie ciudatã. Sunt un om al dracului, luptãtor, perseverent, cu simþul dreptãþii. M-am nãscut într-un an de foc, deci chiar cã am toate caracteristicile semnului zodiacal.

A.C.: Înainte de a începe sã faceþi film aþi fost student al ªcolii Militare de Marinã. Ce vã amintiþi din perioada aceea? Cum aþi ajuns cadet, de ce aþi ales Marina, de ce aþi renunþat la ea?
S.N.: Eu am terminat liceul în ºase ani, în loc de opt. Pentru cã am fãcut patru clase în doi ani. La 16 ani am susþinut Bacalaureatul. Am avut nevoie de o dispensã de vârstã pentru a susþine examenul de la ªcoala de Marinã. Am obþinut-o, ºi am intrat primul, cu nota 10. Asta se întâmpla în 1947. Am ales Marina pentru cã îmi plãcea, încã de copil. Cunoºteam toate bãtãliile navale. ªtiam fiecare navã de rãzboi. Tonaj, tunuri, calibru. Dupã un an de facultate, unchiul meu, Gheorghe Gambrea, cel care avea sã-mi fie mai târziu model pentru comisarul Moldovan, a venit la mine ºi mi-a spus cã ar fi mai bine sã pãrãsesc Armata pentru cã tatãl meu fusese arestat politic ºi, în aceste condiþii, nu mai aveam nici o ºansã sã continuu ªcoala de Marinã. Sigur cã mi-a pãrut rãu. Fusese visul meu cel mai frumos. Întotdeauna mi-au plãcut uniforma, disciplina, spiritul militar. Pãstrez niºte amintiri extraordinare din perioada aceea. Noi am fost promoþia care am preluat de la ruºi Bricul Mircea. Era capturã de rãzboi. Cât timp am fost elev, am locuit pe Bric. Mâncam doar fasole ºi varzã dar eram mulþumiþi. Noi am fãcut parte din prima Promoþie Roºie al cãrei scop a fost înlocuirea ofiþerilor din Armata Românã. Pentru a „împrospãta” grupul ofiþerilor au fost acceptaþi pe nava ºcoalã muncitori care nu aveau nici mãcar liceul. Noi fãceam cursuri cu ei, dupã-amiaza. Îi învãþam cã „A + A = 2A”...

A.C.: Ne-aþi rãsfãþat, de-a lun-gul anilor, cu filme istorice ºi de acþiune. Sunt genurile dumneavoastrã preferate?
S.N.: Nu. N-am agreat doar fil- mele istorice ºi de acþiune. Eu am fãcut ºi Ciuleandra, ºi Ultima noapte de dragoste..., ºi Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte ºi Osânda...

A.C.: Sunteþi un romantic sau un sentimental, domnule Nicolaescu?
S.N.:Sunt ºi romantic ºi sentimental. Dar mãsurat. Atât cât e nevoie. În filmele mele obiºnuiesc sã amestec duritatea ºi acþiunea cu sentimentalul ºi romanticul. Poate cã de asta mã ºi iubeºte publicul. Ultimul meu film, despre comisarul Moldovan la bãtrâneþe, este chiar romantic...

A.C.: Existã un film dintre cele pe care le-aþi realizat, care vã reprezintã în cel mai înalt grad?
S.N.: Nu, n-aº putea alege unul anume. Totuºi, Mihai Viteazul.Atunci i-am condamnat pe toþi la moarte, Mircea ºi Osânda îmi sunt cele mai apropiate de suflet.

A.C.: Pentru Sergiu Nicolaescu filmul a însemnat viaþã, sau viaþa a însemnat film?
S.N.: Pentru mine, filmul a fost viaþa mea.

A.C.: Care a fost cea mai emoþionantã dovadã de afecþiune venitã din partea publicului?
S.N.: Toate întâlnirile mele cu publicul au fost emoþionante, toate au dovedit dragostea pe care mi-o poartã acesta. Sunt, fãrã nici o îndoialã, omul cu cel mai mare succes la spectatori. Am fãcut multe filme, unul singur politic, dupã 1990. Este vorba despre filmul în douã pãrþi, Începutul adevãrului - Oglinda. Nu m-am numãrat printre cei care s-au ridicat împotriva regimului, pentru cã n-am crezut niciodatã cã un asemenea regim poate sã cadã. Dar nu am fãcut nici un fel de concesie sistemului. Pentru cã era împotriva firii mele. Vreau sã vã spun cã în filmele mele s-au întâmplat anumite lucruri în premierã pentru cinematografia românã. De pildã: prima bisericã vãzutã într-un film românesc a fost în Mihai Viteazul. În filmele mele s-au cântat, pentru prima datã, Deºteaptã-te române ºi Treceþi batalioane române Carpaþii. Era în 1977. Tablourile regelui Mihai, al lui Antonescu sau al lui Zelea Codreanu pe pereþi, s-au vãzut, pentru prima oarã, tot în filmele mele. Pentru perioada aceea era, sã recunoaºtem, un act de curaj sã arãþi astfel de lucruri. Iar eu le-am arãtat.

A.C.: Aþi fost în Kosovo, în Afganistan ºi în Irak. Aþi realizat chiar ºi un film documentar cu ºi despre militarii români aflaþi în teatrele de operaþii. Ce v-a impresionat mai mult în zilele în care le-aþi fost alãturi?
S.N.: În teatrele de operaþii am fost de 12 ori. Îmi amintesc de multe ori drumurile acelea. ªi le-aº mai face ºi acum, dacã ar mai fi posibil. Am însoþit patrulele în misiuni, am stat de vorbã cu luptãtorii noºtri, le-am aflat gândurile ºi frãmântãrile interioare, i-am filmat, am fãcut chiar un documentar cu ei. M-au impresionat multe lucruri acolo. De la cãldura sufocantã ºi aerul greu de respirat, la bombardierele A-10 ºi supersoldaþii din Forþa multinaþionalã în uniforme de culoarea deºertului.

A.C.: Mai este ceva ce aþi dori sã faceþi în film ºi încã nu s-a împlinit?
S.N.: Sunt multe lucruri pe care aº vrea sã le mai fac, dar care, din pãcate, nu se mai pot realiza. Acum, deºi suntem liberi, Armata nu mã mai poate ajuta cu nimic, pentru cã nu mai are nici unitãþi, nici tehnicã de luptã, nici oameni. S-au petrecut lucruri ciudate în Armatã. S-au topit tancuri, s-au tãiat þevile tunurilor, s-au vândut arme. Tot ce a avut Armata, ºi a avut lucruri deosebite, s-a dus pe apa sâmbetei. Mi-aduc aminte cã cineva mi-a spus la un moment dat: domnule Nicolaescu, sunt 1000 de sãbii cãzãceºti, într-un depozit de la Târgoviºte. ªi le-am gãsit. Cu acelea am fãcut Mihai Viteazul. Tot ceea ce se vedea la mine, în film, au fost arme adevãrate: sãbii, scuturi, armuri...
A.C.: Ce rol consideraþi cã este mai solicitant: cel de producãtor, scenarist, regizor sau actor?
S.N.: Tot ceea ce am fãcut în film mi s-a pãrut normal. Ca regizor, era mai uºor pentru mine sã fac eu rolul, în locul actorului. Intram în cadru ºi jucam. Nu trebuia sã mã mai chinui cu indicaþiile pentru o scenã, sau alta. Primul rol, i-l datorez lui Titus Popovici. El mi-a spus cã am talent de actor. Apoi, regizorii Savel Stiopu, Dinu Cocea ºi Francisc Munteanu, m-au solicitat ºi încurajat la rândul lor.

A.C.: Obiºnuiþi sã fiþi spectator la filmele altora?
S.N.: Da. Sunt un foarte bun spectator al filmelor americane. Bune.

A.C.: Cum vi se par filmele noii generaþii?
S.N.romiþãtoare. Pentru o anumitã epocã, pentru sãrãcia în care ne facem profesia, existã câþiva regizori tineri buni, care promit mult. Asta însã nu justificã atitudinea unora dintre ei faþã de vechea generaþie de regizori.

A.C.: Mai e profitabilã producþia de filme în România?
S.N.: Nu.

A.C.: Sãlile de cinema se transformã constant în cazinouri, în baruri sau bodegi. Cum comentaþi aceastã realitate?
S.N.: Asta s-a urmãrit. În România vechiului regim au fost construite între 80 ºi 90 de sãli de cinema. Acum, au mai rãmas în jur de 20. Toate celelalte au fost prãduite. De ele au profitat anumiþi oameni. Cea care a pierdut este cinematografia românã, pentru cã nu existã nicãieri în lume, cinematografie fãrã sãli de cinema.

A.C.:Intrarea dumneavoastrã în politicã a estompat imaginea cineastului?
S.N.: Da. Categoric, da. ªi am simþit-o. Acesta este ºi motivul pentru care am ieºit din politicã. Acum, aº putea spune cã mã bucur de maximum de popularitate.

A.C.: Aþi revenit, dupã mulþi ani, în zona de acþiune care a cucerit mulþi spectatori. Care a fost motivul reîntâlnirii cu comisarul Moldovan?
S.N.: În urma unei idei, am scris un scenariu pe care-l consider de excepþie. E vorba de o perioadã trecutã, romanticã, din România, în care l-am reânviat pe comisarul Moldovan, la vârsta pe care o am eu, acum. Pot sã vã spun doar atât: mi-a ieºit un film bun.

A.C.: Finalizarea lui e aproape. Pe când premiera?
S.N.: Pe la sfârºitul lunii No- iembrie. La Bucureºti, la Cluj, în toatã þara.

A.C.: Care este obiectivul dumneavoastrã profesional imediat urmãtor?
S.N.: Pentru viitor, mã gândesc la douã noi filme, care ar presupune o colaborare cu Armata. Primul, se va intitula Trenul morþii. Al doilea, Candele de zãpadã. Ele necesitã tehnicã militarã, armament, muniþie, oameni în uniformã. Pentru cã este vorba de perioada celui de-al Doilea Rãzboi Mondial.

A.C.: ªi, în sfârºit, un mesaj pentru cititorii „Agendei Clujene”?
S.N.: Veniþi sã vedeþi Supravieþuitorul. Vã asigur cã este un film bun.[/quote]

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu revine pe marile ecrane, pe 17 februarie, cu filmul "Ultimul corupt din România"

Dacă în urmă cu aproape doi ani Sergiu Nicolaescu lansa "Poker", prima comedie realizată de la monumentalul "Nea Marin Miliardar" încoace, pe 17 februarie, regizorul îşi lansează noul film, "Ultimul corupt din România", în cinematografele din toată ţara.
În contextul în care "Poker" a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o "Ultimul corupt din România".

O producţie MediaPro Pictures, "Ultimul corupt din România" îi readuce în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Ritiu, Cătălina Grama (Jojo) şi Mircea Diaconu, care îşi reiau cu măiestrie rolurile din "Poker", dar şi alte nume mari ca Nae Lazarescu şi Vasile Muraru, care vor da viaţă unor noi personaje savuroase în noua poveste.

Cu un scenariu semnat de Adrian Lustig, "«Ultimul corupt din România» este un film de actualitate, al societăţii de astăzi, un film comic, dar în acelaşi timp şi critic", aşa cum îl descrie regizorul Sergiu Nicolaescu.

De aceasta dată, astfel, mafiotul Titel Pangică (Horaţiu Mălăele) a devenit doctor în ştiinţe şi a donat bani pentru un muzeu memorial închinat vieţii şi operei sale: de la vânzător de rame în Obor la senator. Custodele muzeului este bunul său prieten Claudiu Viţelaru (Valentin Teodosiu), căruia i-a furat locul de senator. Partenerul lor de poker, chirurgul plastician Horia Vrabete (Vladimir Găitan), continuă să ajute nevestele disperate să ia viaţa în piept cu ajutorul silicoanele. Iubita lor "prin rotaţie", Monica Lăcustă, interpretată de Cătălina Grama (Jojo), a ajuns să aibă şi ea o funcţie în guvern. Apare, în sfârşit, şi Marcel (Ion Riţiu), pe care l-au aşteptat mai rău ca pe Godot în "Poker". Marcel - general din serviciile secrete - trebuie să rezolve eterna şi fascinanta cerinţă a Bruxellesului: să aresteze un corupt. Şi cine e mai la îndemână pentru asta decât unul dintre prietenii de-o viaţă? Care dintre ei?

[imoral]

Sergiu Nicolaescu a fost implicat si in destule scandaluri de-a lungul vremii ca un exemplu acuzele aduse lui Szoby Cseh cand la facut :[b]Sergiu Nicolaescu despre Szoby Cseh[/B]: Este idiot. .Cand la acuzat,ca a cooperat cu securitatea dar hai sa ne intrebam el nu a facut la fel nu a fost preferatul regimului?
In rest ca si regizor e clar ca a fost este si va ramane cel mai mare regizor al poporului romanesc .

[Pashpix]

Sergiu Nicolaescu: "Ultimul corupt din România este o ironie la societatea actuală"

Regizorul Sergiu Nicolaescu a declarat, într-un interviu acordat MEDIAFAX, că cel mai recent film al său - "Ultimul corupt din România" -, care va fi lansat în cinematografe pe 17 februarie, este o ironie la societatea actuală, subiectul fiind tratat sub forma unei comedii.

Reporter: "Ultimul corupt din România" este urmarea filmului "Poker". De ce aţi vrut să faceţi o continuare a filmului?

Sergiu Nicolaescu: Pentru că am avut actori foarte buni. Am reuşit ca primul film să fie un film interesant. Al doilea scenariu era mai bun decât primul. Sunt actori de excepţie în al doilea film, mai mulţi decât în primul.

Rep.: Cum v-aţi reîntâlnit cu actorii cu care aţi lucrat în Poker, au evoluat personajele lor? V-aţi gândit la ei când aţi creat personajele?

S. N.: Important este cât s-au gândit ei la personajul respectiv. Or, cunoscând personajul, le-a fost mai uşor în al doilea film. Intraseră deja în rolurile respective. Am avut actori foarte buni: Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Mircea Diaconu, Ion Riţiu, Ion Dichiseanu, George Mihăiţă. În afară de asta, e şi ultimul corupt care este Nae Lăzărescu. Sunt actori absolut senzaţionali cu care m-am împăcat. Îi cunoşteam dinainte. Eu lucrez în general cu aceiaşi actori şi atunci am lucrat cu multă bucurie şi cu multă satisfacţie. Am terminat filmul în 23 de zile. A fost un film care a mers uns.

Rep.: De ce se numeşte "Ultimul corupt"? Va exista vreodată un ultim corupt în lume, în politică, oriunde?

S. N.: E o ironie. "Ultimul corupt din România"... Îţi dai seama... ultimul corupt din România nu va fi niciodată, dar e interesant că filmul captează societatea de astăzi şi sub forma unei glume. Sub forma unei comedii am tratat acest subiect. E un film foarte plăcut. M-am gândit de ce are nevoie spectatorul nostru astăzi şi cred că are nevoie să şi râdă, să îi şi placă ceva, nu numai accidente, morţi, crime, lucrurile care se transmit în general în presa scrisă şi în televiziune.

Rep. : Va exista şi o parte a treia?

S. N.: Nu ştiu, în funcţie de succes. Dacă filmul va avea succes, atunci va putea exista şi o parte a treia.

Rep.: "Poker" a fost una dintre premierele care au avut un mare succes la public. Dumneavoastră faceţi filme de foarte mult timp. Credeţi că de-a lungul timpului publicul s-a schimbat, preferinţele publicului s-au schimbat sau publicul caută acelaşi lucru?

S. N.: Publicul nu se schimbă... M-am întâlnit cu un copil de 6-7 ani la alimentară, care mă cunoştea. Zice: "Nu sunteţi cutare din «Pistruiatu'»?", "Eu sunt". S-au strâns imediat 5-6 copii. Erau nişte copii lângă o alimentară, care cerşeau. Ei... lucrul ăsta este deosebit, ca oamenii să te recunoască, să te privească cu plăcere, să-ţi spună lucruri frumoase. Şi eu răspund la fel, pentru că filmele mele le-am făcut pentru spectatori şi m-am gândit întotdeauna la ei. Nu le-am făcut concesii. Asta nu am făcut niciodată. Dar am ţinut cont de părerea sau plăcerea pe care o au ei să vină la filmele mele. În sensul acesta am construit şi filmul de care e vorba, "Ultimul corupt". Eu mă gândesc la spectator, de ce are nevoie spectatorul român, publicul... sigur că sunt şi alte generaţii. Generaţiile mai în vârstă mă cunosc mai bine. Uite şi exemplul pe care vi l-am dat, copiii care mă recunosc. Asta înseamnă recunoaşterea unei cariere şi mă face sensibil la ceea ce continuu să dau publicului.

Rep.: "Ultimul corupt" este o comedie pe teme politice. Personajele din "Ultimul corupt", ca şi cele din "Poker", fac parte din politica românească. Sunt şi influenţe din politica actuală românească?

S. N.: Eu nu fac niciodată politică prin filme. Eu prin filme am făcut educaţie, filme istorice, filme poliţiste, prin care tot arătam evenimente istorice anume, ale unei anumite perioade, drame, adaptări cinematografice ale unor romane celebre şi bineînţeles comedii. Nu încerc să fac politică prin film. E departe de mine aşa ceva. Dar e clar că societatea de astăzi mă inspiră. Deci personajele nu se potrivesc cu nimeni, să ne fie clar, nu se potrivesc. Dar e o ironie la societatea actuală, fără îndoială.

Rep.: Credeţi că mai există loc de umor în societatea de astăzi, în politica de astăzi, având în vedere toate crizele politice şi sociale?

S. N.: Încerc să-i fac loc.

Rep.: Puteţi să ne spuneţi ce alte planuri aveţi?

S. N.: Mai aveam un film pe care aş fi vrut să îl fac, "Candele de zăpadă", după un scenariu de Vadim Tudor. Din păcate, filmul nu se mai poate realiza pentru că există subiecte şi scenarii care nu se mai pot realiza în ţară la noi. Nu mai avem tehnică, nu mai avem bani, nu mai avem cineaşti specialişti. Cred că va trebui să renunţ la el. Vadim Tudor crede că va găsi pe altcineva. Să dea Dumnezeu!

Rep.: Era vorba de condiţii tehnice speciale?

S. N.: Era vorba de Al Doilea Război Mondial...

Rep.: Şi era foarte greu din punct de vedere tehnic?

S. N.: Astăzi nu mai există armată, nu mai există echipament, nu mai există tunuri, nu mai există nimic. Or eu sunt obişnuit să am armată, să am arme originale. Eu am avut armele originale şi în Primul Război Mondial şi în Al Doilea Război Mondial (filmele care au avut ca subiect aceste perioade, n.r.). Deci, vedeţi dumneavoastră, panourile pe care le aveţi aici (în camera în care s-a desfăşurat interviul, n.r.) sunt cu lucrurile originale care mi-au fost de model. Sunt şi obiecte, de exemplu săbiile acestea care sunt făcute de mine tot din metal. Ar trebui ascuţite şi sunt folosibile. Sunt din metal excepţional, făcute la o fabrică de aviaţie, şi armuri de metal. Eu nu am lucrat cu armuri din plastic, cu săbii din lemn, la mine totul a fost de metal.

Cel mai recent film regizat de Sergiu Nicolaescu, "Ultimul corupt din România", o producţie MediaPro Pictures, va avea premiera pe marile ecrane româneşti pe 17 februarie. În urmă cu aproape doi ani, Sergiu Nicolaescu lansa "Poker", prima comedie realizată de la monumentalul "Nea Marin Miliardar" încoace.

În contextul în care "Poker" a fost vizionat de aproximativ 25.000 de spectatori şi a devenit una dintre cele mai de succes premiere româneşti ale anului 2010, încurajat, dar şi alimentat de subiecte tot mai savuroase pe aceeaşi temă, Sergiu Nicolaescu a considerat firească o continuare, pe care a intitulat-o "Ultimul corupt din România".

"Ultimul corupt din România" îi readuce în rolurile principale pe Horaţiu Mălăele, Vladimir Găitan, Valentin Teodosiu, Ion Riţiu, Cătălina Grama (Jojo) şi Mircea Diaconu, care îşi reiau cu măiestrie rolurile din "Poker", dar şi alte nume mari ca Nae Lazarescu şi Vasile Muraru, care vor da viaţă unor noi personaje savuroase în noua poveste.

[nume]

"Ultimul film al domnului Nicolaescu văzut de subsemnatul a fost "Poker", după care am simţit nevoia să mă spăl cu spirt pe ochi.

Nu pot să nu mă întreb cum ar fi arătat următoarele bijuterii cinematografice ale maestrului dacă trăia 100 de ani."

Restu' aici:

http://www.gandul.info/puterea-gandu...aescu-10426080

[Mercutio]

imi pare rau pentru CTP, il credeam mai acatarii in spirit. moartea unui om, bun, rau, e ceva sacru. la moartea unui om pastrezi un moment de liniste. toata trancaneala pe seama lui SN in momentul acesta, la moartea lui, imi suna a profanare de morminte. nu c-as fi un mare iubitor al operei lui, dar nu mi se pare omeneste. nu mai au simtul sacrului romanii. asta e.

[Liviu-]

Lasa ca oricum marea de elogii aduse celui mai mare regizor compenseaza pt cateva mici pareri, chiar daca astea vin de la persoane cu o anumita cultura cinematografica. Sigur, poate compenseaza si cele cateva mii de injuraturi pe care si le iau cei ce indraznesc sa zica ceva despre marele om.

PS: O sa-mi aduc totdeauna aminte cum profesorul meu de romana din liceu ii lua filmele la misto.