Ingmar Bergman

[16mm]

nu mai am rabdare sa termin trilogia winter light, through a glass darkly, the silence...
am inceput cu ultimul and i can't help but noticing cum o sursa de insipiratie directa ar fi fost paul delvaux - the visit. nykvist nu a preluat ostentativ dar e acolo; mi-e frica de filmul asta (cum nu l-am terminat inca, revin dupa) din cauza asta.

sunt paranoica inutil sau ati vazut si voi?! sper sa nu fac o confuzie dementa pt ca nu am essential surrealists langa mine dar cronologic e posibil cum silence e prin '60, daca bine imi aduc eu aminte iar delvaux e 1897-1994 cu multe picturi prin '40. (somehow nu gasesc nicicum delvaux the visit pe internet, this has never happened to me before, God!)

...

(moved to cel mai recent film vizionat, teza are de asteptat)

[Cartman]

Filmele lui Bergman le gasiti pe odc, va faceti ca nu stiti? Eu de acolo le-am tras, si nu ma simt vinovat.
Am vazut The Seventh Seal in copilarie si n-am putut uita scena cu sahul. Altfel tot ce imi mai aminteam era atmosfera misterios-infioratoare si fatza cenusie a mortii. M-am straduit sa retin numele lui Ingmar Bergman. Ani de zile am asteptat sa-l revad, iar intre timp cineva a inventat odc-ul.
Acum am in calculator The Seventh Seal, Persona si Wild Strawberries. Intrati pe dc si trageti cu incredere. Pentru cei ce trag Bergman las mereu slotul conectat.

[Airlight]

http://www.bfi.org.uk/sightandsound/review/2575/

FYI.

[Petre]

Astazi (sambata, 8 octombrie), la ora 22:00 pe Tvr Cultural putem viziona filmul Surasul unei nopti de vara (SOMMARNATTENS LEENDE - Suedia, 1955 ) in regia lui Bergman .

[anouk]

de o luna si se dau pe tvr cultural in fiecare sambata la 22 filme de bergman, asa am descoperit "hour of the wolf" si "the passion of anna"... o experienta vizuala dincolo de cuvinte, altceva nu pot sa spun

[Leonard]

vãzut ultima jumãtate din The Serpent's Egg pe TVR Cultural. cel mai interesant film de Bergman. cu David Carradine (ex-actorul meu favorit de pe vremea cînd juca în Kung Fu) - am auzit cã ar fi singurul actor american distribuit de Bergman ºi joacã surprinzãtor de bine - ºi Liv Ullmann. se desfãºoarã pe timpul holocaustului. e color, are montaj mai dinamic, ceva violenþã (deºi elipticã uneori - nu aratã prim plan cînd neamþul îi sparge capul lu ãla, ci îl aratã doar plin de sînge dupã aia), vorbit în englezã (ºi puþin germanã). foarte tare monologul doctorului (cu niºte idei aproape post-moderne) de la sfîrºit ºi secvenþele cu experimentele arãtate. 7,8/10
se pare cã Bergman a fãcut ºi filme miºto de la un moment dat, dar probabil cã tocmai astea sunt subevaluate. alea lãudate de toþi mi se par niºte porcãrii.
apropo, cã mi-am adus aminte, am revãzut la tv Persona acum cîteva sãptãmîni. cam tot aceeaºi impresie ca la prima vizionare. devine interesant mai pe la mijloc doar. ce m-a deranjat a fost faptul cã e alcãtuit numai din conversaþii filosofice (interesante ce-i drept). vizual e foarte static, nu are mai nimic deosebit (în afarã de chestia cu prim planul cu jumãtãþile de cap de la sfîrºit nu mi-a rãmas nimic în memoria vizualã). putea foarte bine sã scrie un roman sau un eseu despre ce a vrut sã spunã, nu sã facã un film. dacã dialogurile ar fi lipsit, ar fi fost o nulitate. nu mi se pare nicidecum o capodoperã cinematograficã. pe ansamblu tot 7/10

[crissis]

de fapt e berlin, 1923. nazismul e doar o amenintare indepartata, un plan diabolic in laboratorul doctorului vergerus. 'the serpent's egg' a fost considerat de bergman insusi un esec. cred ca a avut dreptate.
david carradine nu e singurul actor american distribuit de bergman. a fost si eliott gould.

[gionloc]

vizual e foarte static, nu are mai nimic deosebit (în afarã de chestia cu prim planul cu jumãtãþile de cap de la sfîrºit nu mi-a rãmas nimic în memoria vizualã).

nu prea posta nimeni nimic nou asa ca am desoperit aceste randuri scrise de Leonard

:hmm:

pai poate ii fi durmit la introul peliculei... sau: daca intr-adevar scria o carte crezi ca ti-ar fi placut... daca asistenta povestind aventura avuta pe plaja nu ti-a creat nici o imagine vie, in miscare :?, atunci cum te impaci cu textele scrise?

[Leonard]

pai poate ii fi durmit la introul peliculei... sau: daca intr-adevar scria o carte crezi ca ti-ar fi placut... daca asistenta povestind aventura avuta pe plaja nu ti-a creat nici o imagine vie, in miscare :?, atunci cum te impaci cu textele scrise?

domne, unora le iese ºmecheria, altora nu. de pildã mi se pare mult mai captivant intro-ul din Week-end-ul lui Godard cu tipa povestind o orgie. e altã atmosferã. lumina e ciudatã. ºi nu dureazã tot filmul. cadrul se schimbã în cu totul altceva dupã 15 minute ºi creeazã ºoc cu fiecare schimbare. Bergman nu prea ºtie cînd sã se opreascã. face doar variaþiuni pe aceeaºi temã.
i-a mai ieºit ºmecheria ºi regizorului rus în filmul '4' în primul cadru, discuþia de la bar (de vreo 20 minute). e captivant ºi amuzant. pãcat cã filmul se stricã iremediabil imediat dupã cadrul ãla.
Dialogul e altceva... altã dinamicã.
oricum, genul meu (atît la monolog cît ºi la dialog) este Oliver Stone, Tykwer, Ritchie (în Revolver), Linklater (în Waking Life), Fincher (în Fight Club), Roger Avary (The Rules of Attraction) etc. care îþi aratã în imagini ceea ce povestesc personajele (prin diferite tehnici de montaj: inserþii, supraimpresiuni, split-screen, asocieri grafice... sau prin diferite miºcãri de aparat), într-o manierã sublimã. asta mi se pare artã a imaginii în miºcare (cã de aia îi zice motion-picture) la cel mai înalt nivel.
alþii au probabil o înclinaþie mai mare spre fotografie ºi literaturã ºi vor sã vadã asta ºi în filme. de aia se extaziazã la gen Bergman. mie mi se pare doar o limitare, un caz particular a ceea ce se poate face prin film.

[Bogie]

Bergman revine in forta...
Vargtimmen(1968),
cu Max von Sydow si Liv Ullmann, cuplul de actori preferat.
Multe ipoteze care se pot face.
Una dintre ele, credibila daca tinem seama de faptul ca povestitoarea este sotia lui, iar toate faptele le aflam deformate de optica ei: Alma ii citeste jurnalul, afla ca sotul se gandeste in continuare la Veronica Vogler, urmeaza o cearta violenta intre ei doi, totul culminand cu plecarea lui Johan...restul nu sunt decat fabulatii, nebunia Almei, halucinatii si situatii fantasmagorice in care sotul este pedepsit, umilirea sa reprezantand razbunarea Almei.

Alta (cea mai verosimila, cred eu): Johan este artistul bantuit de propriile creatii (tema deloc noua, as spune un cliseu, dar Bergman creeaza o atmosfera superba, o tensiune insuportabila); teama de intuneric( ora lupului este o ora inaintata din noapte in care se intampla lucrurile rele, spiritele incep sa bantuiasca etc.), excesiv de sensibil, mizantrop, temperament nesuferit, el trasmite temerile sale si sotiei, are loc osmoza intre doi oameni care vietuiesc impreuna (chiar Alma ne atrage atentia asupra acestui lucru). Personajele de la castel, posibil sa fie reale (evident, nu si un anumit comportament al lor), uciderea copilului ar putea fi doar o halucinatie...multe lucruri raman in ceata


Magic Flute
absolut superb.

[MinRep]

Alta (cea mai verosimila, cred eu): Johan este artistul bantuit de propriile creatii [...] excesiv de sensibil, mizantrop, temperament nesuferit, el trasmite temerile sale si sotiei, are loc osmoza intre doi oameni care vietuiesc impreuna (chiar Alma ne atrage atentia asupra acestui lucru).

Yep... Asta e! Tipic pentru Bergman.
(Dar fie vorba intre noi, intre "Vargtimmen" si "Persona" e o distanta serioasa... ca de la cer la pamant)

[crissis]

ce diferenta? de acord, 'persona' e brilliant, dar vargtimmen e un film cit se poate de valabil. din ce am vazut eu, aiurea mi s-a parut 'the serpent's egg'. surprize placute 'summer with monika' si 'to joy', realizate la inceputul anilor 50. nici 'smiles of a summer night' (o comedie destul de lejera) nu este de neglijat.

[77ravens]

PERSONA are unul dintre cele mai interesante incipituri din lumea filmului.Imaginile se succed intr un ritm delirant,fara logica.Un telespectator neavizat ar putea crede ca imaginile au rolul de a soca,de a oferi o forma cat mai atractiva filmului,sau de pura distactia a regizorului.Dar,daca filmul e privit pur psihologic,atunci inceputul face jumatate din el.Filmul e compus in cea mai mare parte din relatia dintre doua femei,si incearca sa descrie o tipologie a caracterului:o forma de insociabilitate asemanatoare cu neurastenia.Filmul e incarcat de o energie negativa ce sta sa explodeze in orice moment.Mentalul intortocheat al actritei naste o revolta in asistenta pe masura ce aceasta crede ca o il intelege. E revolta in fata lucrului ce rupe lantul normalului.Prim planurile par a incerca sa citeasca ceea ce se ascunde in sparele ochilor si a zambetului.E un joc de a "cine i mai destept si mai introspect?"Iar incipitul asta arata: ce se ascunde dupa cortina cenusie.Constient si subconstient.Lumea vizibila e monotona,uniforma.Dar ascunde adevarate focuri de artificii.Merita caute.

[crissis]

privit in cheie psihologica PERSONA imi pare a fi un exemplu de terapie analitica. tacerea neintrerupta a lui elisabeth suscita nevoia almei de a vorbi, a se confesa si in cele din urma declanseaza acel torent emotional incontenibil. imi place cum raportul de forte se schimba subtil, rolurile de 'medic' si 'pacient' se inverseaza pe neasteptate. confruntarea finala regleaza oarecum lucrurile, cele doua isi descopera similitudinea de conditie [acele prim-planuri succesive], mastile sunt smulse, conflictele exorcizate, reprezentarile inconstiente acceptate. poate ca sensul acelui intro este de a ne pune in tema, a ne aviza asupra continutului 'insuportabil' ce urmeaza a fi dezvaluit.

[Alex Leo Serban]

excelente ambele analize, 77ravens & crissis!
ma bucur k 'persona' vi se pare food for thought in ac. masura in care forma filmului - cum spune godard - este totodata 'thought'... mai ales k, aici & pe alte topicuri, ac. film a fost destul de nedreptatit: cineva considera, kiar, k nu are mai nimic 'cinematografic' ( :w00t: ) si dadea, drept contraexemplu, 'oul de sarpe'... adik cel mai slab film al lui bergman!

in iunie, cred (la tirg), o sa-mi apara un volum de eseuri & articole de cinema, in care este inclus si un text al meu dspr 'persona'; cred k este cel mai lung (si, sper, mai bun! ) eseu al meu dspr vreun film...

[europe_east]

un simpatic omagiu Bergman in filmul spaniol "Torremolinos 73"! very very funny.

[Terror_IST]

A view to a kill: http://www.kinoeye.org/02/15/shaw15.php

[aayana]

Pana acum am vazut The Seventh Seal. Nu prea gasesc subtitrari pentru celelalte pe care le-am descarcat de pe net ( Light Winter).
Iar pt. Persona am stat sa aranjez delay pt. ca o gasisem si nu se potrivea.
O sa revin dupa ce le vad. Tot ce pot spune momentan este ca imi place foarte mult felul in care patrunde in mintea si constiinta omului (Bergman). Intentionez sa vad toate filmele lui!

[herbert]

Bergman a descoperit in cinematografie un limbaj prin care - cu o expresia a sa – „un suflet poate comunica deschis cu un altul, evitand controlul represiv al intelectului”...
sper sa revin.

[Carmine Galante]

sper sa revin.

Si noi ...