Cel mai recent film vizionat.

[M0n0]

March of the Penguins - 9/10 sublim, superb, perfect si foarte interesant...un documentar de exceptie "sponsorizat" de Warner Independent Pictures...de vizionat neaparat.
Pecan Pie - scurt metraj made by Michel Gondry cu Jim Carrey...sec si totusi foarte frumos

[obvious]

la strada. nu ma apuc sa dau note si sa calific la fellini. e oricum, superb. picturalitate, cadre incarcate, foarte animate, dar deloc baroce.de foarte multe ori aglomerarile lui umane dau a detalii din "sfantul antoniu..." al lui bosch. altfel, lauda unei decadente superbe, cu totul alta decat cea carnal-putrezita a lui greenaway. la fellini, pe langa la facia buffa a unei massina superbe, in buf se desfasoara intregul decor din jurul lui zampano. decorul lui sunt il matto si gelsomina, 2 forte care actioneaza in feluri total diferite, dar la fel de puternic lovind in corpul enorm si putinconstient de el insusi al unui anthony quinn abrutizat si amorf.
unul din putinele locuri unde costumul construieste foarte subtil personajul (mantia ei e cel mai relevant exemplu).
si massina, bufa, trista, razand in sincopele ei, cu zambetul pierdut, adorabila, iubind si suferind intr-un fel de parodie continua. apropos de actorii care nu idolatrizeaza personajul.
foaaaaarte frumos.

[Cinemania]

1900 (1976), Bernardo Bertolucci

Sublim! Un Bertolucci de zile mari, atent cu fiecare detaliu, rabdator cu fiecare personaj...fiecare element al filmului e plin de viata, insemnatate si frumusete, rezultand un foarte bun studiu al personajelor, un univers magic si o complexa analiza sociala si politica...actiunea se desfasoara cu forta unui ritual...jocul actorilor? cata dezinvoltura!

Depardieu & Donald Sutherland au reusit (probabil) rolurile vietii lor...De Niro la inaltime...

Muzica semnata Morricone nu e cu nimic mai prejos

RESPECT

[Pitbull]

Citizen Kane - 9/10 un exemplu foarte bun de film american foarte bine facut, cu inovatii in materie de editare si montaj (ms Pitbull, cred)...de vazut...cam stupida faza cu Rosebud (de ce atata importanta pe un ultim cuvant? In afara faptului ca daca jurnalistii nu erau interesati de acel cuvant nu gaseau adevarata persoana Kane din relatarile celorlalte 3 perosnaje: Leland, Susan Alexander Kane, Mr. Bernstein) cand colo era o simpla sanie...in rest totul a fost perfect...

Vaaai de mine, M0n0shor dragä, ai receptat asa de bine filmul, si te-ai îmburdat tomnai la 'fârshit! Auzi acolo, "stupid... Rosebud"! Päi NU era "o simplä sanie", pui! Era mult mai mult decât atât! Era umanitatea lui Kane, pierdutä, dupä care tânjise subconstient toatä viata... Era personalitatea lui, eul lui adevärat, uitat undeva... nici el nu mai stia unde... In casa pärintilor...? In magazia de la subsol...? Unde...?
Acest ROSEBUD este una dintre cele mai geniale idei din istoria cinematografului. Un singur cuvânt, un singur obiect, atât de banal (o säniutä... aruncatä pe foc ca un gunoi), care contine, ascunde, misterul unei existente... A celui mai bogat om din lume, care s-a pierdut pe sine... Si mai contine si cheia întregului film - mai mult decât "cheia", e ESENTA, NUCLEUL filmului. TOTUL în jurul lui Rosebud e perfect... Globul... cuvântul de la început... Cum se agatä ziaristii de el... Cum apare Rosebud prima oarä (färä sä stim ce e!) - ai retinut cä Charlie Kane îl loveste pe Thatcher cu säniuta???. Pe urmä, tot filmul se sustine pe aceste câteva argumente, iar în final... când e prea târziu... si pentru Kane, care a murit... si pentru ziaristi, care au renuntat... (numai pentru noi, privilegiatii spectatori, nu, cäci mai avem un minut de film)... Rosebud se duce si ea... devoratä de fläcäri... scrum, si fum care se împrästie pe cer, ca destinul unui om mare, care a fost atât de mic... care a avut totul... si nimic... pentru cä... DACA ROSEBUD NU E, NIMIC NU E!

(Apropo: cancan adevärat. ADEVARATUL Rosebud era... porecla datä de William Randolph Hearst clitorisului lui Marion Davis! Ca sä vedeti ce genial era Welles pânä si la nivelul sarcasmului metacinematografic! De ce credeti c-a fäcut Louella Parsons ca toti dracii, la vizionarea dinainte de premierä? Scorpia stia ea ce stia! )

Ia, MinRep, dacä n-avem "Citizen Kane" la Clasic, expediazä-l pe ästa acolo frumusel, cä uite cum a crescut si a-nflorit... ca un ROSEBUD EXCITAT! :lol:

[Nae]

dai lectii de cinema, si "cum intelegem filmul" pit? nu cred ca merita.

in alta ordine de idei:

La Luna - Bertoluci
nice... de aia l-am si revazut. omul asta site sa arate felul relatii defectuoase, facande-le simpatice.

Le Bal - Scola
cum arati personaje, mentalitati si obiceiuri, traditi si politica intr-un film fara dialog, tinut intr-un singur spatiu, si tinut in stil documentaristic? asa. perfect.

[Longshot]

stealth 5/10 - mai putin rau decat se anunta dar tot prost. genul de film de vara care chiar nu are nimic notabil in afara de explozii mii (macar de-ar fi oferit ceva eye-candy dar nici vorba). pe viitor, poate se mai gandesc si ei de doua ori inainte sa-i mai dea finantari de genul asta lui rob cohen.

[M0n0]

Ma asteptam sa "comenteze" cineva...deci e binevenita parerea lui Pitbull care nu are cum sa fie incorecta...
I asked fo it...

[MinRep]

Ia, MinRep, dacä n-avem "Citizen Kane" la Clasic, expediazä-l pe ästa acolo frumusel, cä uite cum a crescut si a-nflorit... ca un ROSEBUD EXCITAT! :lol:

Este topic Welles... Nu mai separ acum, pentru ca pare incheiata 'discutia'. However, ar fi bine - cand vine vorba de alde Welles, sau Antonioni, Fellini, Hawks, Kubrick, Hitchcock & such - sa se atace subiectele de la "Clasic"... :?





Anyway...

Keeping the Faith - 7/10: a picat oarecum prost in dimineata de dupa "12 Monkeys", dar a reusit sa ma faca sa zambesc de cateva ori. Ma facineaza aici naturaletea cu care actorii isi interpreteaza personajele. Iar ca regizor, Edward Norton se descurca acceptabil - pastrand proportiile.

[Lady_Skar]

Kinsey 8/10.
Liam Neesom este un actor nemaipomenit. Si nici Peter Sarsgaard nu e rau, insa cel care m-a impresionat cel mai mult a fost William Sadler. Desi a avut un rol de numai cateva minute, a fost cea mai... CHILLING prezenta din film. Imi pare rau ca nu-l vad in mai multe filme, ci mai mult in seriale.

[bellhop]

Night Watch (Nocnoy Dozor) 7/10, de voie..;

cool editing, raw sets and ..the booz 8) ;

not for genenral audience gthoough, cu putina luciditate putea iesi ceva mai comercial, gen Constantine, or wasn't that the intention!?.. :?

[obvious]

ghost world - perfect camp pana la un punct.povestea unor alienati simpaticuti, o clara lipsa de comunicare si incoerenta intre replici, de altfel cu foarte mult farmec usurel de duminica dupa amiaza.scarlett a mea doing what she does best, with a twist.vocea ragusita vine de undeva dintr-o lipsa de siguranta mult mai sanatos jucata decat noua ei persona hollywoodiana.thora birch ascunsa prea mult dupa trucuri exterioare, refacand aporape pas cu pas american beauty, sau invers (nu mi-am dat silinta sa ma uit la cronologie). steve buscemi, you know him, you love him, you cannot fuckin leave without him. da, am scris corect leave.
destul de planul trei.charming nevertheless in atitudini tomnatice tandre post-coitale. nesigur, altfel scelerat decat il stim noi. de fapt, incet incet toti se chinuie sa exploateze "altfel" zona asta din ce face el.
cromatic frumos si obositor. altfel decat my usual clear-deaftone-grey-accenty prefference. mult rosu, mult verde, mult alba. si mici gloante de fuchsia si galben. totul e perfect pana mici nostri inadaptati devin un fel de film orientat spre masa adolescentina si parasesc zona autista din care pornise filmul foarte bine. 8/10

glengarry glen ross- so shoot me. genial. un fel de hai sa luam "big kahuna" si sa mai injectam cateva nume puternice carora sa le trantim monoloage inefabile, interminabile si perfecte pe cap, sa vedem cum se descurca ei de bien si in codul lor. si (gee, who would've seen that coming?) obviously iese exact produsul senzational, testosteron artistic. (vezi eterna repetitie cu world of men, pacino).
previzibil si foarte bun. e departe de a fi filmul lui james foley. e filmul lui MAMET si al actorilor. e inca o ocazie pentru al pacino de a-si testa frazarea fascinant-defectuoasa (the man is as gorgeous as ever) in discurs, ocazia perfecta pentru jack lemmon sa fie cel mai puternic atu al filmului (he tends to do that), fragil, batran, cu vocea desueta a unor ani 60 morti sau amortiti in costumul si figura lui.spacey, pentru prima oara, devine planul trei, si incercarile lui de a iesi din ce i se ofera dau prost.lipsa de optiune clara. incearca sa devina subversiv dupa ce statutul lui si ce i se confera de catre celelalte personaje ar fi mina de aur.dar el revine incet incet la vocea lui, la inflexiunile perverse de melasa, exact cand nu trebuie (mica exceptie-momentul acuzarii lui lemmon).
fratele baldwin.bun, liniar si sanatos.
ed harris-senzational, alaturi de alan arkin cu care se lanseaza in luuungi dialoguri cat se poate de teatrale . si aici iese la suprafata mamet si arata cat de dramaturg de teatru este si cum isi iubeste actorii si cuvintele.
egoism de mare calitate.

[Terror_IST]

"To Die For" 7/10 O satira la adresa show-bussiness-ului din SUA regizata de Gus Van Sant, cu o Nicole Kidman (inca Mrs. Cruise la ora aceea) inainte de "Dogville", un foarte tanar Joaquin Phoenix inainte de "Gladiator" si un Matt Dillon cam tamp (de, asta e rolul). Suzanne Stone (Kidman) vrea cu orice pret sa ajunga vedeta. E gata sa faca orice fel de compromisuri sau sacrificii pentru a-si atinge telul. E frumoasa si ambitioasa dar in ciuda acestor calitati nu este decat prezentatoarea vremii la postul local de televiziune. Din punctul ei de vedere, singurul motiv pentru care nu poate avansa este faptul ca Larry (Matt Dillon),sotul ei, nu-i impartaseste aspiratiile si nu vrea mai mult de la viata. In timp ce realizeaza un documentar despre adolescentii de la scoala din localitate il seduce pe rocker-ul Jimmy (Joaquin Phoenix) si dupa ce il transforma intr-un fel de sclav erotic il convinge sa-l ucida pe Larry. Filmul e foarte bine montat avand izul de documentar (atat rudele lui Larry, cele ale lui Suzanne cat si celelalte personaje implicate dau interviuri si isi exprima parerile personale in legatura cu cele intamplate). Nicole e absolut superba, mai sexy ca niciodata (a se vedea dansul in ploaie la lumina farurilor pe Lynyrd Skynyrd) , aparent naiva dar calculata si cu mult sange rece. Joaquin surprinde in rolul adolescentului debusolat si cam cretinel (de retinut scena in care vorbeste depre zombies). Finalul, desi cam previzibil e destul de reusit iar scena pe care se desfasoara genericul face toti banii!

[M0n0]

Final Fantasy VII - Advent Children - 8.5/10 daca iti plac desenele animate 3D cu 3 sferturi din el actiune pura cu supereroi japonezi cu sabii ciudate si gigantice, cu explozii si damage extrem imprejur atunci cu siguranta o sa iti placa asta...cel putin mie stiu ca mi-a placut

[Cinemania]

Heart of America, 2003, Uwe Boll

Bunicel...mult mai slab decat fratii Elephant si Bang, Bang, You're Dead


The Man Who Cried, 2000, Sally Potter

Isi pierde potenta pe parcurs...Slabut film. Mi-a placut Christina Ricci.

Misery, 1990, Rob Reiner

Compulsive, obssessive, insane...dangerously and deadly passionate...desperate......aduce a The Shining...
Kathy Bates & James Caan intr-o confruntare grotesca si roluri de zile mari...

[obvious]

The Jacket
regia john maybury.
pentru ceea ce reprezinta, un film bun pe alocuri. paranoia din jakob's ladder doar cu mai putine cojones.dramatic mai putine.
the jacket in sine, camasa de forta, si cele 2 semnificatii (probabil sunt mai multe, dar filmul nu abunda de subtilitati, e genul de pelicula care ofera mult, antreneaza orbeste ochiul - pun intended - dar nu ramane).
pe de o parte - camasa de forta ca parabola a "sistemului", acel "they" care urmaresc, inscriu, asculta, misca din sfori si sunt identificabili doar cand incep sa ne doara cipurile implantate. pe de alta parte, camasa de forta ca prim punct inspre libertate, ca opresiunea care ajuta la constructia unei povesti pana atunci fragile. personajul devine dependent de tortura lui pentru a-si putea elucida trecutul, viitorul, viata care nu ii mai apartine decat in alte timpuri (niciodata in prezent - filmul vorbeste si despre inexistenta prezentului ca stabilitate, ca certitudine, ca areal in care ne miscam - personajul oscileaza mereu intre viitor,trecut si un fel de hibrid din cele doua).
nare metafora si asta cu limitele ce elibereaza.dar fie.

inceputul este foarte bun. promitator, de la figura baietelului iraqian depersonalizata (prima oara ne apare in nightvision- subiectiva lui brody), pana la replica "non of this is our bussiness" (era cel mai bun moment in istorie pentru un scenarist sa faca aceasta declaratie de dragoste absurdului politic, nevermind.
intreaga intriga se contureaza din detalii, cu dublu rol - pe de o aprte procedura (ca avatar al sistemului- vezi stransul in chingile camasii-exclusiv la p.d), pe de alta parte, conturand personajul, redus doar la spasme si grimase (ochi, gura, frunte, maini contorsionate).

filmul actioneaza in directia teoriilor conspiratoare, functioneaza perfect in alienarea lui, prin prisma unui brody perfect (abia aici arata actorul cat de actor este, mai lasati-ma cu polanski si melodramele zaharisite). pana cand se da magistral cu batul in balta:apare keira knightley, chinuindu-se sa faca din fiecare fotograma un afis de film porno, ratand TOTAL fiecare moment care i se ofera printr-o serie de clisee "drogatasenzualacuissuesdarcuinimabunasicamalienat a". si aici incepe maybury sa execute o maxima percutie cu batul in balta, unindu-i pe cei doi in cea mai ieftina si neinteresanta relatie amoroasa, monoton sexuala, cam degeaba si recurenta. aproape iti doresti ca personajul sa nu se mai "intoarca" pentru a rezolva nimic, pentru ca oriunde ar fi, hop, si frumoasa lui confuza gata sa intredeschida buzisoarele senzual si sa greseasac with no end fiecare replica sau intentie.un fel de iwen wilson feminin.si toate astea dupa ce mica jackie, copilul reusise un rol cat se poate de bun.

totul se concretizeaza in replica 'we haunt you". noi, victime ale sistemului, masinal aruncate in situatii pe care nu le putem controla dar care ajung sa ne pecetluiasca si mai tare viata pe care oricum NU O intelegem, ajungem sa populam, sa alergam frenetic prin visurile si prezenturile voastre, cei care operati masinaria si care pana la urma sunteti si voi parte din ea.
aici se cade in panta hollywoodiana, vioristica pe fundal. cumva de la acut la un lento obositor care se vrea grav. de la efectele sonore spine-piercing ale injectiei si alunecarii targii in morga la menueturile imbratisarii mama-fiica si prietesuguri reconstruite intr-un viitor sanatos de acum.
prost si inutil.lipsit total de nervul jakob's ladder.varianta edulcorata si spice-free, ca pentru 2005.puah.

7/10.

[Buzu]

the devils rejects dar nu la fel de genial ca house of 1000 corpses
dap....are niste imagini ok a la bd...

[KORBEN]

breakfast of champions 10/10
singura modalitate de a ecraniza vonnegut
impecabil aplicata
10x tvr1 for a wonderfull end of week and weekend
nightwatch 10/10
cel mai frumos blockbuster
trebuia sa vina rusii ca sa arate ca un film cu vampiri poa sa fie facut inteligent

[notorious]

trois couleurs: blanc sau 'egalitate'. o schimbare de regizstru fata de '... bleu', de la melo-compatimitor la satirico-incisiv. poate fi luat ca discurs usor sovinist. sau ca poveste de dragoste (iar julie delphy e superba). sau ca interpretare cinica a ceea ce este cunoscut ca 'visul american' (francez ?). impecabil scris si regizat, pana la finalul gratios ratat...

people vs larry flynt - vazand, in sfarsit, ciclul complet 'ed wood'/'people vs larry flynt'/'man on the moon', adica trilogia biopica a scenaristilor scott alexander si larry karaszewski, pot cu mana pe inima sa afirm ca, una peste (dupa) alta, nimeni nu e mai mester decat tim burton. ed wood este, pt mine, cel mai enigmatic personaj vazut pe ecran intocmai pt felul in care il prezinta burton: artistul perfect, pasionat de cinema, increzator in puterea 'artei' si a sa, cu toata prostia, excentricitatea si doza de (ce mai ?!) macabru care stau in personalitatea sa adusa in plan-detaliu. un personaj deopotriva induiosator si penibil, excentric dar consecvent pana-n panzele albe in micul sau crez despre film (rezumat oarecum la ideea -corecta, de altfel - ca filmul exista ca sa placa).

cea de-a doua parte a trilogiei, revenita in mainile lui milos forman (alegere, nu zic nu, destul de inspirata, data fiind atractia cehului pt personalitatile bizare & controversate - a se vedea si 'amadus' si 'man on the moon') nu mai merge tocmai dupa aceeasi reteta precum cea a lui burton, care iti prezenta pe ecran, fara nici o bruma de critica sau superioritate, ba dimpotriva, cu o caldura si simpatie evidente, un regizor despre care nu prea inacpe indoiala ca nu se ridica tocmai la nivelul lui welles (al carui idol, culmea, este !!!!). forman executa senzational o poveste senzationala, cea a lui larry flynt, 'the american public pornicator', insa spilul este ca o face fara suflet... cu prea multa detasare, nici cu simpatie, nici cu condescendenta. un film la capatul caruia esti invitat sa-ti formezi propria parere vis-a-vis de flynt: libertin sau pervers ? si una, si alta ?... la fel cum erai invitat si dupa 'man on the moon'. cine era andy kauffman ? geniu sau un comic ratat ? inovator sau sarlatan exploatator ? sau, si mai si, viu sau mort ?!?! nu zic ca e rau ce face forman, ba dimpotriva, atata doar ca prefer stilul lui burton.

o critica desteapta, cinica, a societatii americane pudibonde a anilor '70, insa in acelasi timp subtila. aici, satira este mai mult una rezultata din natura intrinseca a filmului si subiectului abordat, decat una explicita - vezi 'american beauty', care ramane, totusi, una dintre putinele capodopere americane din ultimii 10 ani. repet, un film extraordinar lucrat, 'mestesugit', cu un woody harrelson aflat la cel mai bun rol al carierei (in ciuda unora care inca il mai eticheteaza drept mickey-the-natural-born-killer), stralucit jucat si de un norton si de courtney love, dar fara suflet... (8 +/10)

village of the damned, in schimb, ramane cel mai prost film al lui carpenter, care se inscrie sublim in seria capodoperelor cu copii enervanti si oxigenati veniti sa distruga pamantul. groaznic. n-am rezistat pana la final.

[MinRep]

The People vs. Larry Flynt - 6/10: pe fragmente... nu mai stiu de cate ori l-am vazut pana acum, dar mi-era usor dor de el...



Si - printr-o coincidenta - doua bucatele filmate de Darius Khondji:

Delicatessen - 8/10: l-am amanat vreo doua luni (si imi pare usor rau). In orice caz, un film foarte... frumos (cred ca asta e termenul). Desi sunt cam multe tampenii adunate in povestea asta, atmosfera este grozav construita (culorile, unghiurile si miscarile aparatului de filmat, decorurile, muzica + apa navalind pe scari la sfarsit)

Anything Else - 7/10: mda... Imi place ideea si cum a fost inceputa, dar pe parcurs se pierde in aceleasi chestii pe care le tot vedem in mai toate filmele lui Woody Allen: personaje nevrotice, dialogurile (monologurile) caracteristice despre Dumnezeu, evrei, literatura, stiinte s.a., personaje incapabile de a parasi o situatie defavorabila lor etc. Parca distribuindu-i pe Jason Biggs si Christina Ricci (sau Jimmy Fallon, daca tot suntem aici) si punandu-se pe el in rol secundar la intrecere cu DeVito, Woody mai innoieste tema. Iar cu Khondji, se schimba si aspectul filmului, miscarile camerei devin mai fluide, insa daca aparatul de filmat nu trece prin pereti si nu face intoarceri prin aer...

[Buzu]

aha...shi the jacket a fost foarte interesant, mhia plakut mult
offtopic(da c sa vada...) cristii vreu sa vad tatoo!!! :w00t: