"Scoop"

[Pitbull]

"Scoop" - Allenu' de-acu' doi ani
O comedioarã decentã ºi atât

Desigur, nu-i de mirare cã pe lângã puzderia de spanacuri ºi mizerii servite anual drept "comedii", ultimul ciubuc al lui Woody Allen e amuzant, ba chiar sclipitor pe alocuri. În aproape ºaizeci de ani de carierã muncitã intens, inclusiv prea multe comedii antologice ca sã le înºirãm aici, omul ºi-a dovedit cu prisosinþã talentul comic, inteligenþa ºi originalitatea. Necazul e c-a dat ºi el în boala altor colegi de generaþie cinematograficã americanã, ca Spielberg ºi Coppola: culcatul pe-o ureche. În "Scoop", sforãiturile se-aud pânã la vecini, mai ales din dormitorul scenaristic.
Fundamentul poveºtii, cu ziaristul mort care, în barca lui Caron, aflã de la altã moartã o bombã de presã, aºa cã-i apare unei novice ca sã i-o plaseze întru fructificare, e bun. Bune-s ºi primele etaje dramaturgice - asocierea fortuitã dintre fatã ºi-un prestidigitator excentric, siktirit, mizantrop, ipohondru ºi inventiv, e bunã la rândul ei. Inspiraþia începe sã dea rateuri când fata se îndrãgosteºte fatal de obiectul suspiciunilor ei - iar din acel moment, totul se duce pe apa... Styxului. Evoluþia anchetei ºi deznodãmântul poveºtii sunt atât previzibile, cât ºi perfect liniar amorsate ºi finalizate. Mai mult, însãºi trama e gânditã doar pe jumãtate, pãstrând multe gãuri de logicã ºi piste uitate pe drum, sau rezolvate expediat - lucru inadmisibil la un asemenea tip de vodevil unde mecanismele dramaturgice trebuie sã se articuleze... ceas! Culmea, ne aºteptãm la un anumit final, ºi ne spunem cã, aºa stând lucrurile, sigur vom avea parte de-o surprizã ºi mai iscusitã - ºi când colo, ne trezim c-o încheiere sub aºteptãri (ºi cu atât mai stângace, cu cât e clar cã scenaristul Woody Allen a scos-o din mânecã în ultimul moment, doar fiindcã trebuia sã-ºi termine cumva filmul, ºi amintindu-ºi el de puºtile cehoviene, a bãgat repede un cadru cu maºinuþa lui Sid Waterman mergând pe dreapta ºi evitând în ultima clipã o coliziune - cam cu un minut înainte de accidentul fatal! Maºinuþa în sine apare prima oarã cu douã minute înainte. Pânã atunci, nu-ºi pusese problema mijloacelor de transport.
Noroc cã tot acest scenariu atât de promiþãtor demarat, atât de-n doru' Raºelei continuat, ºi-atât de lamentabil încheiat, e doldora de poante verbale isteþe, care din replicã-n replicã ne scot câte-un "H-ha!" din rãrunchi. ªi, slavã Domnului, e filmat corect, vioi, cu nerv, semn cã pentru Woody Allen regia e ca mersul pe bicicletã: ce-a-nvãþat odinioarã, nu pare sã mai uite vreodatã. Scarlett Johansson e o dulceaþã micã, Hugh Jackman e o dulceaþã mare (ºi nesãratã, în acest rol), Ian McShane e atât de sub-folosit, încât sunt convins cã Woody nu ºi-a dat seama ce face, iar Woody însuºi e troznitor cum îl ºtim, în compoziþiile sale anchilozat-zglobii doldora de autoironii evreieºti. Per ansamblu, o comedioarã decentã ºi atât.
A, da - ºi, sã nu uit. Zeci de filme am tot tãcut, da' uneori chiar nu-i mai rost de rãbdat - Andreea Puþiciu le cautã efectiv cu lumânarea.
Deci, Þumpi mic:
- drawing-room vra sã zicã "salon", niet "camerã de desen";
- The Hangman (la Tarot), means "Spânzuratul" (Arcana XII - semnificã o situaþie incertã, de suspensie). Nu þinem nici un "Cãlãu" printre arcane (nici majore, nici minore).
Mai punem ºi noi mâna pe-o carte, când traducem, da? De citit, nu neapãrat de tarot. Cã nu doare.

Pitbull (Mihnea Columbeanu)
9 mai, 2008, h. 14:10-14:35
Bucureºti, România

[Once...]

Desi AP e o catastrofa pe doua picioare in materie de traduceri, in apararea ei trebuie spus ca, cel mai adesea, in cazul filmelor de la cinema, traducerea se face numai pe baza de script si fara film. Ceea ce, crede-ma, ridica probleme.
Eu am fost ultra furios cand doamna cu pricina a tradus in Ultimatumul lui Bourne station chief cu sef de gara in loc de seful agentiei/sucursalei.

Cat despre Scoop, intre doua crime-thrillere precum Matchpoint si Cassandra's Dream, era necesara o limonada (daca suntem obiectivi, filmul nu-i cu mult peste Anything Else sau Hollywood Ending) facuta in special pentru ca Allen dorea sa recidiveze pe platouri cu Johansson... chestie care se repeta, de altfel, si cu Vicky Cristina Barcelona da anul asta.
Teoria mea e ca filmele lui WA trebuie luate doar ca filme marca WA si prea multe analize nu sunt necesare. Simplu fapt ca omul isi pastraza ritmul de anul si filmul e suficient motiv de bucurie. Ii doresc sa mai faca filme usurele inca cel putin 15 ani de-acum incolo!

[Pitbull]

Sau, mai simplu: cäuta pe net.